Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7-8 | 9-10 | -->
Anul 2010
Anul 2009
Articole de Mircea BUNEA, Magdalena ALBU, Adrian BOTEZ, Ştefan DORU DĂNCUŞ,Octavian LUPU,Ion MĂLDĂRESCU, DAN GHEORGHE- Partea I
Partea II
Partea III
Partea IV
Partea V
NOI PAŞI ÎNTRU LEGIFERAREA ZILEI LIMBII ROMANE- partea I
- Partea II
Partea III
Partea IV
Partea V
Constantin Lupeanu la 70 de ani
Constantin Lupeanu la 70 de ani - partea II
Traducerile lui Eugen Dorcescu- Rosa lentini ,,Tsunami si Alte Poeme"
OPINIILE SI APELURILE LUI DIMITRIE GRAMA
ACTUALITATEA CULTURALĂ, LITERARĂ ŞI ARTISTICĂ- ARTICOLE DE Dan LUPESCU,Ion PATRASCU, AL.TOMESCU, DragosPREDA, Ionut CARAGEA, Al.Fl.TENE, Ioana STUPARU, Melania CUC, Dorin MUSTATA; DESPRE: Alexandru NEMOIANU, Cezar IVĂNESCU, Fl. SMARANDACHE, Romul MUNTEANU, Iulia BOSTAN, Kula Ilinca, Mihai ANDRONESCU, Valentin MARICA, Viorela CODREANU, Al. Florin TENE
Partea II
Partea III
Partea IV
Corneliu LEU - PROCURORUL DIN X…-o novelă românească şi contimporană- Partea I
- Corneliu LEU - partea II
Din Folclorul Internetului - Texte de la: Elisabeta Iosif, Alina Iuga, Dan Lupescu, Ion Lila, Corneliu Berbente, Sergiu Găbureac, Ionut Caragea, Gheorghe Manea, Mircea Bunea, Alexandru Cetățeanu, Nicu Vintilă-Sigibida,Niculae George Dragulanescu,Vasile Bocai
Partea II
Partea III
Partea IV
Partea V
Partea VI
Paso Doble - rubrica Ioan Lilă; Rubrica Ionuţ Caragea
continuare VIII
PAGINA A SASEA
Din Folclorul Internetului

 În loc de articol de fond:

              CU F.M.I-ul DUPĂ MINE


                                                                                          MOTTO:  
                                                                                                                     „…Tulai, muică, ce păţii
                                                                                                                    Tot cerşind la FeMeIii!...”
                                                                                             (folclor  din mintea românului cea de pe urmă)



Strauss Kahn, magnatul socialist despre care
se spune că n-are bani de dame şi le agaţă pe gratis,
fapt care le jigneşte şi-l dau în judecată, a fost înlocuit
cu o doamnă care are bani. Dar, de la cine?




 
APROPO DE CONDUCEREA
 FRANCEZĂ A F.M.I:

O fi vorba de obsesiile sexuale
de care este acuzat
Strauss Kahn,
sau de obsesiile de putere ale altora?!
                Iată ce afirmau încă de mult francezii despre
                actuala conducătoare franceză a FMI:

          La colonisation US du ministère français de l’Économie

Avec Christine Lagarde, l’industrie des États-Unis entre au gouvernement français... Inconnue des Français, l’avocate Christine Lagarde a été nommée ministre du Commerce extérieur dans le gouvernement de Dominique de Villepin. Il y a quelques jours encore, elle défendait les intérêts des multinationales états-uniennes contre ceux des entreprises françaises et européennes. Ses positions politiques s’accordent parfaitement avec son engagement militant au sein du CSIS, le think-tank du lobby pétrolier aux États-Unis.
 
                               …aşa că, Boc, degeaba îi face
                                         curte „franţuzoaicei”,
                                      dacă toată ţara strigă:

                               „…Tulai, muică, ce păţii
                                  Tot cerşind la FeMeIii!...”

                      deoarece versurile pe care  le-am pus în titlu
                                  se completează astfel:
                               
                               „Cu F.M.Iii-ul după mineee!
                                   Iar mi-e bine; iar mi-e bineee!
                                     Iar mi-e bine, iarăşi beu,
                                        Iarăşi zic c-am dat de greu,
                                                              măăăi!


 Ursita lui Paunescu

Ne-stapanit, din fasa, a fost a mea ursita
Si glasul meu de tunet, a fost rasunator
Imi place cum se misca multimea ametita
Cu mana-ntinsa jalnic, sperand un salvator.
 
Cu mana-n banii tarii, bagata pin’ la umar
Visand in nestiire doar vile si palate
Pe frunte toti purta-veti atata: doar un numar
Caci fi-vor nemiloase, dosarele pastrate!
 
Sarmani prostiti cu jocuri si despuiati cu forta
De bruma de speranta, de bruma de avere
O tara-ntreaga strasnic tinuta sub escorta
Sfarsitul si-l asteapta ca vita la taiere.
 
Termin si eu mandatul, acum pe negandite,
Ca m-au lucrat la voturi, un post de senator
Pierdut-am de pomana, pe niste legi tampite,
Dupa ce toata viata, am fost un profitor!
 
Principiul e santajul, dosarele patate
Cine-i cinstit, degeaba se lupta si se zbate
Aicea, in partide, sunt numai jagardele
Dosarul greu de crime, loveste pe la spate
 
V-o spune Paunescu de dincolo de moarte,
Ca aste vremuri tulburi si fara pic de minte
Ne baga-n neglijabil, ne baga in morminte
Batrani, femei si tineri, destepti sau fara carte
 
Cu chiu si vai, prin timpuri, ajus-am pin-aice
Luptatu-ne-am cu totii, platind din greu haraciul
O tara se scufunda, un neam se desfiinteaza,
Si  pulbere se face, tot ce-a cladit carmaciul

Ce n-au putut nici turcii, nici nemtii si nici rusii,
Ce n-a putut carmaciul, cu ceata lui de zbiri,
Vor face boii astia, ce-s astazi la putere!
Adio Romanie, o tara de martiri!

Ce n-au putut nici turcii, nici nemtii si nici rusii,
Ce n-a putut carmaciul, pupat de Paunescu
Va face Parlamentul, cu Mugur Isarescu,
Cu Boc, Elena Udrea si cu Traian Basescu


From: ionescu horia <
horia53@yahoo.ca>
To:
danlupescu13@yahoo.com
Sent: Saturday, September 24, 2011 8:00 PM
Subject: Ursita lui Paunescu


 
DE LA STRASSBOURG LA SĂPÂNŢA
ŞPĂGILE-AU ÎNTINS SĂMÂNŢA





De-ar fi sa-i luam pe toti la rand,
Si actualii dar si fostii,
Cei mai destepti de pe Pamant
Au fost intotdeauna...PROSTII.

Nu te ruga la ursitoare
Sa-ti faca-n viata ta vreun rost,
Mai bine urla-n gura mare:
"Iubite Doamne, fa-ma....PROST!"

De ce sa tragi ca la galera,
Sa-nveti atatea fara rost,
De vrei sa faci o cariera
Ajunge numai sa fii...PROST.

In lumea asta cu de toate,
Unde se-nvata contra cost,
Pacat ca nici o facultate
Nu da si diploma de....PROST.

Avem impozite cu carul
Dar inotam in saracie
Si ce buget ar avea statul
Dintr-un impozit pe.....PROSTIE...

Ei sunt ca iarba, cu duiumul,
Sa nu-i jignesti, sa nu-i improsti!
O, Doamne, de ne-ar creste graul
Cum cresc recoltele de ...PROSTI.

Si-n lumea asta rasturnata,
Unde cei strambi sunt cei mai drepti,
Savantii nostri mor de foame
Si numai PROSTII sunt destepti.
 
  
 

De ce...mai mint... barbatii?

Intr-o buna zi, unui taietor de lemne ii cazu securea in apa. Omul se puse pe jelit pentru ca-si pierduse singurul lucru cu care putea sa-si castige existenta. Vazand acestea, Dumnezeu apare langa apa si-l intreaba care este cauza disperarii sale.
Omul ii explica situatia si Dumnezeu plonjeaza in rau si revine cu o secure din aur masiv.
- Asta e securea ta, omule? il intreaba el. - Nu, raspunse taietorul de lemne.
Dumnezeu intra din nou in apa si se intoarce cu o secure numai din argint.
- Asta e securea ta? intreaba el din nou.  - Nu, raspunde din nou taietorul de lemne.
A treia oara Dumnezeu revine cu o secure de fier. - Asta e securea ta? - Da, asta e, ii raspunse de data aceasta taietorul de lemne.
Dumnezeu, miscat de onestitatea omului ii face cadou toate trei securile si taietorul de lemne se intoarce fericit acasa.
Cateva zile mai tarziu acelasi taietor de lemne se plimba pe malul Raului cu nevasta sa. Dintr-odata aceasta cade in apa. Cum omul se puse iarasi pe plans, Dumnezeu aparu din nou intrebandu-l care-i este necazul.
- Nevasta mea a cazut in apa, ii raspunse taietorul de lemne printre suspine. Atunci Dumnezeu sare in apa si apare cu Penelope Cruz in bratze.
- Asta este nevasta ta? intreaba el - DA! urla omul. Atunci Dumnezeu, furios, il lua la bani marunti: - Indraznesti sa ma minti?!! Ar trebui sa te blestem pentru vecie!! Atunci taietorul de lemne incepe sa-l implore: - Te rog, Doamne, iarta-ma! Dar cum altfel puteam sa raspund?! Daca spuneam "nu" la Penelope Cruz , data viitoare mi-o aduceai pe Catherine Zeta Jones. Si daca si atunci as fi spus "nu", a treia oara mi-o aduceai pe nevasta-mea.
Si daca de data aceea as fi spus "da", mi le faceai cadou pe toate trei, dar eu sunt un om nevoias si n-am de unde sa hranesc trei femei. Acesta este motivul pentru care am raspuns cu "da" de prima data.
Morala: Barbatii mint numai din motive perfect oneste si logice.INTOTDEAUNA
 Se intalnesc 2 babe pe ulita:
- Ce faci tzatzo?
- Vin de la posta.
- Ai luat pensia?
- Eee, am luat o p... .
- Si eu, ca proasta, am luat pensia!
Doua babe pe bancuta in cimitir:
- Auzi,tu cati ani ai?
- 97!
- Pai si te mai duci acasa?
Doi mosi stateau pe o banca:
- Auzi , o vezi pe tipa aia? moare dupa mine!
- Da de unde stii?
- Doar n-o sa moara inaintea mea...
In tramvai inghesuiala si un mosulica de pe scaun i se adreseaza unei domnisoare ce statea in picioare:
- Daca doriti puteti sa stati la mine in poala.
Tanara cu tupeu se aseaza. Dupa cateva momente mosul da semne de neliniste si jenat ii spune tinerei:
- Ati vrea, va rog frumos sa va ridicati? Stiti, cred ca totusi nu sunt asa de batran cum credeam....
Un mos intra intr-o farmacie si cere un prezervativ. Se uita la el pe toate partile si zice:
- Auzi, cucoana, unul cu miez n-ai, ca numai piele am si eu?
Doi mosnegi se intilnesc:
- Ce mai faci, Vasile?
- Uite, am fost la femei.
- Si cum a fost?
- Mai curat decit la barbati.
CARICATURI
        DE PATRASCAN
 
  
  
  
  
  
  
  
  
 Conversation with God - la zidul plangerii -
 

EVREUL: MA AUZI DOAMNE?
DUMNEZEU: TE AUD...
EVREUL: AS DORI SA TE INTREB CEVA
DUMNEZEU: INTREABA-MA
EVREUL: CAT INSEAMNA PENTRU TINE UN SECOL?
DUMNEZEU: O CLIPA
EVREUL: DAR UN MILION DE DOLARI?
DUMNEZEU: UN CENT
EVREUL: POT SA TE ROG CEVA?
DUMNEZEU: DA
EVREUL: AI PUTEA SA IMI DAI UN CENT DE AL TAU?
DUMNEZEU: SIGUR CA DA. ASTEAPTA O CLIPA!
 Culmea cruzimii:
- Sa bati un catel de usturoi, iar el sa te muste  
 
I: Cum s-a nascut Emil Boc?
R: Nu s-a nascut,a fost gasit intr-un ou kinder !    
 
 - Din ce perioada este tabloul acela?
- Din perioada in care aveam bani.
 
 
 
Un vanator pleaca intr-un safari cu soacra-sa si cu sotia. Intr-o seara prin jungla soacra se rataceste si vanatorul si sotia pleaca sa o caute. Intr-un tufis o gasesc impietrita de groaza in fata unui leu care ragea din toti rarunchii. Vazand asta sotia zice vanatorului:
- Ce facem acuma?
- Nimic, raspunde vanatorul, leul s-a bagat singur in treaba asta lasa-l sa se descurce.
 
 
La al 200-lea congres al PDL, Basescu, girbovit de ani si plictisit de povara puterii, se adreseaza participantilor:
- Dragii mei, eu. eu m-am hotarit sa renunt. Propun sa fie aleasa in locul meu prietena mea, Elena!
- Huooo! Huooo!
- Atunci propun sa ma inlocuiasca la presedintie prietenul meu, Boc.
- Huooo! Huooo!
- Smecherilor! Stiam eu ca tot pe mine ma vreti!!!

 
In pragul crizei financiare, seful se adreseaza celor patru angajati: "Imi pare rau, dar va trebui sa il concediez pe unul dintre voi". Angajatul de culoare: "Fac parte din minoritatea protejata de lege". Angajatul de sex feminin: "Sunt femeie!". Cel mai in varsta subaltern: "Concediaza-ma si te lovesc cu un proces de discriminare din cauza varstei, de nu te vezi!". Toti se uita spre cel mai tanar dintre ei, care spune: "Cred ca sunt gay..."

Doi indieni mergeau prin padure cand, la un moment dat, ei vad in zare fumul care se ridica de la un foc.
Primul, nestiind codul, intreaba:
- Ce spune mesajul?
- Nimic important, sunt doar reclame...
Doi naufragiati au reusit cu greu sa ajunga pe o insula pustie.
- Suntem pierduti!
- Nu-ti face griji, ne gasesc ei!
- Crezi?
- Sunt sigur! Am datorii de peste un milion de dolari!

Un tip se trezeste cu o tigaie in cap de la nevasta-sa:
- Asta pentru ce este, draga?
- Ce e cu numele Laura Johnson, scris pe biletul ala?
- A, este numele unui cal pe care am pariat!
A doua zi, nevasta iarasi il loveste cu o tigaie si mai zdravana.
- Asta pentru ce mai e, draga?
- Te-a sunat calu'!
O doamna, martor la tribunal, este intrebata de judecator:
- Ce varsta aveti?
Dupa o lunga tacere a femeii, judecatorul o avertizeaza:
- Daca nu ne spuneti dumneavoastra, voi lasa juriul sa ghiceasca.......
 
 COMENTARIUL LITERAR AL UNEI MANELE

Inca din primele versuri, autorul plaseaza actiunea intr-un mediu feeric :
“Ce miracol si ce vraja
Stau cu gagica pe plaja.”
Prin folosirea cuvintelor miracol si vraja, poetul ne trimite intr-o lume magica, interzisa muritorilor de rand. Efectul este completat de plasarea celor doi protagonisti pe plaja, trimitere directa la infinitul marii, care ar putea sugera si iubirea nesfarsita, dar si eternitatea.
Nisipul ne duce cu gandul la scurgerea timpului, autorul reusind astfel sa imbine prin folosirea unui singur cuvant, atat infinitul cat si perenul.
In urmatoarele doua versuri, poetul doreste sa impace relativa bipolaritate dintre infinit si peren.
“Am chef de distractie
3 luni de senzatie.”
Constient de clipa fermecata pe care o traieste, autorul isi avertizeaza ascultatorul (cititorul) ca iubirea nesfarsita, dragostea profunda, infinitul, alfa si omega, arde intens, asemeni razelor unei zile insorite de vara, comprimandu-se in 3 luni de senzatie. Necuprinsul este astfel incadrat in limite foarte bine delimitate trei luni, iar profunzimea sentimentelor umane imbraca forma senzatiilor…
Iubirea magica nu are suisuri sau coborasuri. Asa cum spune si poetul, cuvintele de ordine in cazul unei asemenea iubiri sunt cheful si distractia alaturi de gagiu sau gagica.
Folosirea cuvintelor nu este deloc intamplatoare. Elementele de argou: gagiul, gagica vin sa sugereze faptul ca cel care vorbeste este un om asemeni noua, care insa, conform preceptului biblic, si-a pus in valoare, talantii, reusind sa patrunda intr-o lume de vis.
A doua strofa a cantecului descrie opulenta de care se bucura eroul :
“Dau o cheie la mertan
S-am plecat pe litoral.
Mi-am pus plinul de benzina
Si in dreapta o blondina.”
Mertan-ul face trimitere la stilul de viata al marilor padisahi.
Folosirea expresiei plinul de benzina nu este deloc intamplatoare. Ea ilustreaza verticalitatea convingerilor personajului principal. El nu opereaza cu jumatati de masura. Totul sau nimic pare a fi deviza dupa care se conduce.
Notiunea “plin” are si un sens metaforic. Ea prezinta maturitatea dragostei dintre cei doi, care tinde spre perfectiune. Acest lucru este confirmat si de termenii cu care este descrisa marea iubirea a personajului nostru. Fata cu care se iubeste eroul principal nu este o fata oarecare. Ea este o blondina simbol al frumusetii feminine, asezate la dreapta barbatului. Afirmatia este intarita in versul al doilea din cea de a treia strofa :
“Am mertanul de mult timp
Si-o blondina prototip.
E a mea numai a mea
Si-mi petrec vara cu ea.”
Hiperbola blondina prototip descrie in profunzime calitatile greu de egalat ale iubitei, ea fiind o fiinta unica. Prin folosirea unui termen tehnic pentru a-si descrie iubita – prototip- autorul ne reaminteste ca dragostea lui este asemeni tinuturilor exotice, fascinante dar inca neexplorate in profunzime, afirmatia fiind intarita si de plasarea povestii in anotimpul de vara.
Ultima strofa descrie actul de iubire dintre cei doi. In primele doua versuri, ne este prezentata atmosfera care domneste intre indragostiti.
“Marea neagra e calduta
Blonda-i sexy si finuta.”
Iubirea se consuma in apa calda a marii. Cristalinul marii descrie sentimentele celor doi iar caldura apei descrie relatia dintre ei.
Dragostea dintre cei doi este imuna la scurgerea timpului.
“Ziua stau cu ea la soare,
Noaptea o scot la plimbare.”
Succesiunea zi-noapte nu poate perturba trairile profunde alte tinerilor indragostiti, dar autorul lasa o portita de iesire din aceasta idila aproape perfecta. Folosirea termenului noaptea din ultimul vers avertizeaza cititorul ca totul poate fi perfectibil, chiar si iubirea, iar daca peste iubirea dintre cei doi s-ar lasa intunericul, eroul va trece si peste acest obstacol. Este vorba doar de 3 luni de distractie.



        El Dorado 
după George Coşbuc
 
La Vodă vine un secui,
Cu o pălincă şi un pui.
„Nu sunt, mărite, neam de dac
Nici de maghiar, dar tot un drac,
Eu asta vrei să spui.
Secuii toţi la mine vrut
Să vin la Bucureşti marşrut,
Că la Harghita şi Covasna
S-aude c-ai luat-o razna
Şi asta m-ai durut.
Eu pentru tine ai votat
De zece ori in a mea sat
Şi de cinci ori in sat vecin,
Am vrut să fac o urnă plin,
Dar n-ai mai apucat.
Ai mei secui nervoşi un pic,
Să potoleşti la ei eu zic
Şi nu mai spune că, mort-copt,
Tu faci judeţe doi plus opt,
Că nu rezolvi nimic!
Ei dat la tine şi palinca
Şi un pui fript, dar nu bei inca,
Eu vrei la tine mintea trează.
Mai stai un pic, nu ospătează
Sau joacă huţulinca!”
El dă biroului ocol,
Cu ochii trişti, cu pas domol
Şi pune, lângă telefon,
Împăturit într-un tifon,
Un şip de monopol.
Lui Vodă ochii i s-aprind,
Nu de la puiul aromind
Se lasă dus, cuprins de vrajă,
Ci la împăturita glajă
Priveşte el cu jind.
„Ţinutul Secuiesc primeşti?”
„O, Vodă, chit de darnic eşti!
Mai mult dechit ai cerut Bela
Sau Hunor, tinerul acela
Cu care tu tocmeşti”.
Secuiul ia, cu ochi hapsâni,
Decretul şi îl strânge-n mâini.
De-acum, de-acum ei sunt bogaţi,
Vor fi stăpâni peste Carpaţi,
Nu slugă la români!
Va fi ţinutul lor de vis,
Au pentru asta şi zapis,
Un El Dorado mult visat
E visul lor adevărat,
Cum Vodă le-a promis!
Strânge decretul mai cu foc
Şi, copleşit de-atât noroc,
Spre poartă dă să se îndrepte,
Dar, după trei sau patru trepte,
Se-ntoarce, stă pe loc.
Priveşte-n jur cam voalat,
Alături vede un gealat
Ce-i face semne, chip şi fel,
Să se aţie după el,
Să iasă din palat.
În barba-i, lacrimi se preling
Şi ochii, doi cărbuni, se-ncing,
Strângând în fălci, ca într-un cleşte,
Deodată, cele zece deşte,
El se şi vede-n ring.
„Cum ai putut această brut
Să dai, ca Iuda, un serut,
Chind ştii chit ai stimat-o eu?
De ce n-a dat Ţinutul meu,
Pe care eu ai vrut?
Copiii mei de-acum inveţi
Tot limba de la daco-geţi
Şi steag al nostru, unguresc,
Chind, peste ani, copiii cresc,
Ei unde mai agheţi?
Şi Ildiko, nevasta mea,
La mine cum mai uite ea,
Chind eu acasă ai ajuns
Cu un asemenea respuns
Ce Vodă vrut să dea?
Şi la secui eu cum intorc,
Parche aud cum zice „Porc!
N-ai fost in stare tu te baţi
Pentru copii şi pentru fraţi
Şi faci acuma smiorc!”.
Se uită el la gărzi pieziş,
Că-i stau acestea curmeziş,
Deja văzându-se erou,
Se-ndreaptă spre acel birou
Şi intră repeziş.
„Tu crezi la mine prost secui,
Că nu văzut cum tu eşti... cui
Şi dai la mine un ucaz,
Aşa, doar ca să faci necaz,
Fără ştampil să pui?
Miroase-aici ca la tavern,
Aşa că eu la drum aştern,
Iau şi palinca, iau şi pui
Şi merg la Hunor iute spui
Să ieşi de la Guvern.”
 George DRAGULANESCU <
nicudragul@yahoo.com>
Subject: Fw: Fwd: Tinutul secuiesc, in versuri
Date: Friday, September 2, 2011, 9:05 PM
                                         BACALAUREAT 2011:

                                                      Fugiti!
                                        cand vor veni astia la putere...
                                                      va fi si mai si!
 
° Inima este cel mai important organ genital al omului.
° Cu ajutorul cainelui Vitoria Lipan si-a gasit foarte repede zacamintele sotului.
° In 1877 trupelor rusesti li s-a permis sa traverseze teritoriul Romaniei, impreuna cu tancuri si avioane, iar romanii le-au dat mancare si cazare contracost.
° Poezia "Sburatorul" de Ion Has Radulescu este un omagiu adus aviatorilor romani.
° Mircea cel Batrin a fost inmormintat la Cozia impreuna cu umbra sa
° Dintre cele cinci scrisori trimise de Eminescu, prima este considerata a treia.. In "Scrisoarea a treia" se desfasoara batalia de la Rovinari.
° Mircea cel Mare, care prima data a fost batrin, sta la un discurs cu Baiazid. Acesta il primeste politicos, dar cu obraznicie, si-l face in tot felul, ca pe o albie de porci. Cind Baiazid il intreaba arogant "Tu esti Mircea?", domnitorul roman nu se pierde cu  firea si ii raspunde la fix: "Da-mparate! ".  Pina la urma Mircea cel Mare, desi batrin il va ingenunchia pe trufasul otoman cu citeva proverbe si zicatori bine plasate.
Imparati cu care lumea nu putea sa se mai impace au venit si la noi in Romania si au cerut pamint si de baut, dar cum venira s-a lamurit cu cine are de-a face si s-a dus de-a berbeleacul cu pleava spulberata, c-au ramas doar citeva de bucati de eniceri si spahii  fugind, dintre care este amintita "inspre Dunare, o mina."
° La a-2-a parte a subiectul cerinta este compunerea unei scrisori catre o persoana imaginara pe nume Paula. Un elev raspunde(in scris):"Eu nu mai scriu scrisori pt k am internet... si pe Paula nici nu o cunosc!"
° Manole a pus-o pe Ana la zid si a inceput sa o lucreze.
° Poema "Miorita" circula pe baza orala, adica nu a fost scrisa, din motive tehnice. In balada "Miorita" este vorba de trei ciobani care comploteaza impreuna sa-l omoare pe unul dintre ei. Ciobanul "Mioritei" a spus ca la cap sa-i puie diverse categorii de  fluiere.
° Multimile de boieri exploatatori isi tineau banii numerar  in pungi. Haiducii ii atacau si ii usurau de bani in toate baladele.
° Calin tine de mîna mireasa care are parul lung de fericire.
Ea lupta sa puna mîna pe dragostea flacaului.
° Poetul îsi asteapta iubita ca împreuna sa cutremure o barca.
° Ion Creanga s-a nascut între anii 1887-1889.
° Nechifor Lipan a avut fericita ocazie de a nu se mai întoarce acasa fiind jefuit de niste oameni invidiosi.
° În romanul "Rascoala" personajul principal este poporul si  marea masa a taranilor.
° Dimitrie Cantemir a avut un rol însemnat în viata sa.
° Nechifor Lipan statea " pe spate cu fatza in jos"..
Haiducii din doine, balade si idile erau liberi si fericiti ca pasarile, animalele si pestii care zburda prin codri. De cum venea primavara, haiducii cei harnici plecau in padure. Acolo ei cintau suflind din frunza si lasindu-i pe boieri cu buza umflata.
° Latina clasica este o limba moarta, care nu se poate vorbi decit in scris. Dupa caderea Imperiului roman, o parte din latina clasica defuncta a devenit bulgara. Limba romana are la baza latina bulgara, amestecata cu elemente de daca si o groaza de cuvinte slabe. In secolul al XV-lea, limba vorbita de popor era considerata vulgara si n-o vorbea nimeni. Basmul este o poveste mai lunga, poate fi chiar cât o carte  groasa, si are atâtea personaje ca nu le mai tii numarul dar trebuie sa fii atent la fabula ca te intâlnesti cu ea si in final.
În cunoscuta baladã Miorita, sunt descrise câteva întâmplãri în care sunt implicate doi criminali, o oaie turnãtoare, si un cioban care socheazã prin prostia lui.
° Toma Alimos era viteaz pentru cã cu o mânã conducea  calul,   cu o mânã îsi tinea matele si cu o mânã se bãtea cu Manea..
Zoe si Tipãtescu se iubeau pe la spate.
° Împãratul avea o grãdinã si în fund un mãr.


 
                 Vizita tovarasei Elena Udrea la olteni,
         relatata in versuri, vere!

Mihai Covita: de acum, în Oltenia pe 9 septembrie nu se va mai sarbatori Sfanta Ana, ci ziua cand picioarele Sfintei Elena Udrea au calcat pamantul oltenesc!  Pentru asa onoare, poetii cenaclului "Flacara Violeta" s-audepasit pe ei insisi in talente, relatand sosirea madamei in versuuuri  vere!...
Muicaaa! Ce mai sindrofie fuse astazi la olteni!
Toata pleava din urbie se stranse ca la pomeni.
Vremea ...fu asa si-asa: fara ploaie, fara vant.
Vreme buna, nu zic ba. Doar primaru’ era pamant!
Da’ lumea era barbata! Vesela si zambitoare!
Cam dormeau pe ei saracii si cam putea a duhoare...
In rest totul era bine... Se plangeau unii de sele,
dar nu se-auzea prea bine, de la parturi si manele.
Bietii oameni, ce sa zica... “Daca-i ordin, cu placere!”.
Douaaa ceasuri mi-i tinura ca la front, toti in picere..
Ca din 9, se facuse 11 si vreo 3 minute,
dar trasura Coanei Mari toot nu se zarea in curte...
Fura toti. Si-alde primaru’, cu consoarta'sa in barba,
fura si prefectii urbei; jurnalisti frunza si iarba!
Si popor la porti, prapaad, adunati toti ca la meci.
Unii ca asa vroiau, altii sa n-ajunga-n beci...
Orologiul, in sfarsit, batu’ 11 si un sfert!“
Haait ca vine trasurica!” strigara toti intr-un piept.
Murmure de usurare se-auzira din multime..
“Baaa” striga primaru’: “ia, atentie la mine!
.
In sfaarsit, cam tronca-tronca, sosi si trasura mare!..
Cica iapa de pe dreapta lesinase pe traseu.
“Coana Mare sta in dreapta! Deci sa-nsemne cã-i cam grea?”
Se ginii pe loc poporul... “De la tate e asa!”.
Din trasura de otel - Audi A5, bai vere!
-scoborara spre multime: intai parfum de muiere-
cam intepator la nari si cu iz dulceag de zer
-si-apoi scobori soferu’, cu un nas paana la cer!
Si deschise portiera... Waaaw! Soarele facu pe el!
Lumea parca-nebunise! Nu mai zic Solomonel...
Din trasura aurie, craci gingasi se revarsara!
Apoi doua tate mari si un chip... cam de la tara!..
“Aaa”, scapa poporu'... “nu-i asa frumoasa, vere!
Parca-i de la noi din Breasta, nu muiere de muiere!”
Si da-i murmure-n multime: “macar tatele-s beton!
Astea, tata, sa dea dracii, se vad si din avion!!”
Palcuri-palcuri dezbatura, de uitase tot olteanu’
sa mai intoneze imnul sau ca-i auzea Berceanu!
Ca-n Oltenia, e-o lege: “nici de-i ma’ta moarta-n prag
nu ratezi o barfa buna, c-asta-i tot ce-ti e mai drag!”
In fine... cu chiu cu vai, intrara in primarie,
iar de-aci...-ncepu galceava! A mai mare nebunieee:
ai de-afara se certau care cum gasea la Coana:
“are fundu' mare, nene!... Ba e buun, sa moara mama!”
Si-asa se sfarsi venirea sfintei Leana, Coana Mare
pe meleaguri oltenesti, intr-o zi de sarbatoare:
cu scandal si ploconeala, cu barfa si razbunari
! Ca asa e-n Romania! Si nu vezi in alte tari!!
www.ziaruldestiricomentate.ro



                                       Proastă întrebare, răspuns excelent... 


Nicio armată nu-şi iubeşte ţara precum cea a australienilor...
De aia sunt gata să moară pentru ea !



Pentru cei care nu-l cunosc pe generalulmaior Peter Cosgrove, este un australian care-şi iubeşte ţara aşa cum orice militar o face, indiferent de ţara în care se află

Generalul Cosgrove a fost intervievat la radio recent. Citiţi răspunsul său către doamna care l-a intervievat cu privire la arme şi copii. Indiferent de cum te simţi în legătură cu legile, armata trebuie făcută! Dintre toate şcolile, ultima a bărbatului este ori Armata, ori Puşcăria!
Iată o parte a unui interviu radio ABC, luat de către un reporter de sex feminin generalului Cosgrove, cel care a fost pe cale de a sponsoriza o SCOALA DE COPII DE TRUPA în vizită la sediile sale militare.

Deci, generale Cosgrove, ce lucruri aveţi de gând să predaţi acestor baieţi tineri atunci când vizitează baza d-vs ?

General Cosgrove
Îi învăţăm alpinism, canotaj, tir cu arcul şi tir.

Reportera :
Trebuie să recunoaşteţi că aceasta este o activitate foarte periculoasă care urmează să fie predată

General Cosgrove
Nu văd cum. Nu vor face trageri înainte să înveţe şi să atingă chiar, o armă de foc.

Reportera :
Dar le oferiţi posibilitatea să devină asasini violenţi!

General Cosgrove
Ei bine, coniţă, şi matale eşti echipată din naştere pentru a fi o curvă, dar iată nu eşti una, nu?
Radioul a tăcut 90 de secunde şi atunci când şi-a revenit, acest interviu nu a mai fost reluat, reportera fiind destituită!

 PASO DOBLE
RUBRICA LUI  Ioan LILA


   
„Alexandru Emil Petrescu y Conde de Transilvanya este cetăţean al Regatului Spaniei. Buletinul său de identitate, eliberat de către statul spaniol şi Ministerul de Interne, justifică şi autentifică numele său. Recent, el a primit un titlu nobiliar: Conde de Palantino şi Baron de Simferopol. Documentele şi braţul de arme au fost autentificate de Marele Principe al Casei
Imperiale Ruse.”  (Asist. Univ. Drd. Oana Popiţiu)


 Am primit de la distinsul domn Alexandru Emil Petrescu y Conde de Transilvanya, un volum mai mult decit interesant.

 AVATARURILE CONTELUI

 

NOI, CEI CARE „NU ŞTIM NIMIC”

„Noi suntem născuţii celei de-a doua jumătăţi a secolului trecut. Deci facem parte din istorie? Da, pentru că am făcut istoria prin suferinţa noastră. Vedem îngroziţi cum casa părinţilor noştri este de 50 de ori mai scumpă decât atunci când au cumpărat-o ei, şi realizăm că noi o să plătim pentru casele noastre în jur de 50 de ani. „

Uite, mi-am zis, nu este un roman, cum am crezut eu, ci o excursie bine scrisă prin propria noastră conştiinţă, care suferă de tot felul de angoase nationale si internaţionale, dar nu are ce face, trebuie să-şi ţină calea draptă şi voinţa de supravieţuire dîrză.

„Noi suntem primii care am văzut desene animate color. Noi suntem primii care vedeam în alb-negru la televizoarele ruseşti TEMP sau RUBIN ,,Giganţii”, „Daniela şi Aşchiuţă”, „Răzbunătorii”, ,,Sfântul”, „Baronul”, „Linia maritimă Onedin”, Teatru TV şi pe Toma Caragiu şi Alexandru Giugaru sau chiar pe Birlic… „

Sînt dulce-amare aceste amintiri învăluite în candoarea frazei în care înfloresc cuvitele ce desenează amintiri precise, şi nu vagi, lunecoase. Citez copios, pentru că aceste amintiri încep să structureze un roman în cele din urmă, un roman în care personajul principal alunecă pe fluxul amintirilor, pentru a structura „avatarurile” generaţiei noastre.

„Noi am învăţat poezii în româneşte la grădiniţă, nu în engleză, ca acum. Cântecelele noastre erau alea cu „Ceata lui Piţigoi”, dar şi cele gen „Poporul, Ceauşescu, România...” Pe Moş Crăciun al nostru comuniştii l-au ucis pentru că-l chema aşa şi l-au adus pe unul de-l chema Moş Gerilă şi ne dădea o portocală şi bomboane fondante ca piatra de tari, de Ziua Republicii, pe 30 Decembrie. Noi am cântat „Mulţi ani trăiască” şi nu „Happy Birthday” la aniversări. Cântam „Andri Popa” şi nu manele. Noi dansam blues-uri, şi nu din buric. Spuneam ,,mişto” şi „fain”, ori „haios”, în loc de „cool” sau „trendy”.

O LUME PARALELA

„Noi suntem cei care vindeam la bişniţă cafea Vienner, în loc de nechezol, blue-jeans Brooklin, în loc de pantaloni comunişti, şi Rexona contra săpunul Cheia sau Margareta. Noi ne bucuram de sprayul Bob, dar şi de Printil şi Miraj, sau Mărgăritar... şi ştiam să apreciem fiecare nimic cu care ne compuneam o lume paralelă. „

Şi iată-ne intraţi în „lumea aia paralelă”, din care nu ştim cum să mai ieşim, pentru că sub strălucirea amăgitoare se ascunde, precum gunoiul de sub covor, dictatura aspră a capitalismului. Şi aici este arta autorului, care a ştiut să-şi expună povestea în lumina reflectoarelor.

„Noi suntem o generaţie de învingători, de visători, de first-timers... dar şi de învinşi de către un sistem care ne-a dat termen de 20 de ani ca să ne transformăm din nişte „stupid people”, aşa  cum prevestea Brucan... Au trecut cei 20 ani şi nouă tot nu ne vine a crede că avea dreptate. „

Şi ajungem la dispora. Unde altundeva să fugim noi de noi înşine ?

„În curtea Consulatului din Castellon, doi dintre cei care semnau şi puneau ştampile pe actele emigranţilor români s-au luat la bătaie pentru întâietatea de a vinde documentele... MAE a deschis o anchetă.”

Iată cum s-a format personalitatea distinctă a autorului în Spania:

„Relatam în ediţia trecută a „Actualităţii prahovene” despre marea şansă care mi s-a oferit, ca proaspăt azilant politic în Spania, de a-l fi întâlnit pe Valeriu Lazarov. Afirm că a fost o întâlnire providenţială care mi-a schimbat viaţa. La îndemnurile lui don Valerio mi-am  început activitatea ca expert în producţii cine – TV - radio şi realizator programe TV. Mă gândesc astăzi că totul a pornit de la o revizie pe care am făcut-o, în vila sa situată în Puerta di Hierro, la un aparat pe care îl achiziţionase recent. Lucram atunci pentru o firmă americană. Am avut ocazia, vreme de câţiva ani, să-l întâlnesc frecvent pe platourile de la Tele Cinco, dar şi în afara platourilor.”

Detalii:

„Universitatea „Regele Juan Carlos” din localitatea Fuenlabrada a organizat o săptămână a artelor emigranţilor din Europa de Est. Coordonator al acestui festival a fost Katia Lissavetzky Diez (prorector sociologie şi antropologie), sora preşedintelui del Consejo Superior de Deportes şi al Comitetului Olimpic Spaniol,  Jaime Lissavetzky.
În sălile expoziţionale ale Aulei de Onoare au fos invitaţi artişti din 17 ţări. Din România a fost invitat un colectiv de studenţi RoMadrid, cineastul (regizor) Alexandru Conde de Transilvanya (cu filmul său Musica en el camino) şi fotograful Mihai Petre.”

Iată cum a scăzut numărul şomerilor din patria mumă:

„Iată ce armată de visători români avem în lumea asta:
Statele Unite ale Americii - 862.526,  Ucraina - 409.608 (inclusiv moldoveni), Germania - 73.365 sau poate 200.000, Canada – 192.170, Rusia 177.638 (inclusiv moldoveni), Serbia - 74.630 (inclusiv „vlahi”), Austria - 29.044, Grecia -  25.375, Kazahstan - 20.000, Regatul Unit - 19.096, Australia - 18.320, Franţa - 18.000,  Ungaria - 14.781, Suedia - 12.748, Portugalia - 10.818.  Ei visează că guvernele visătorilor care le-a ales şi pe care le va alege nu vor uita că sunt români. Români visători.”

Sigur că am sărit peste o mulţime de detalii de o mare frumuseţe emoţională, dar am vrut să desenez un crochiu succint al acestui roman fascinant.

„Visăm de 20 de ani că trăim într-o democraţie. Visăm de 20 ani că vom afla secretele securităţii, ale revoluţiei, ale urcării pe tron a lui Iliescu… Fantezii… Visăm de fiecare dată când se apropie alegerile că vom avea un preşedinte, un guvern, un primar care să nu ne oblige să visăm cai verzi pe pereţi. Şi visăm! Tot… visăm!”

Uluitor demers. Cînd autorul îi pomeneşte pe mogulii din Romania, cei care mai mult incurca lucrurile, cind le fac si le desfac, simte nevoia să vină cu precizări etimologice:
„* Mogul şi mogulă. Notă explicativă

MOGÚL, -Ă, moguli, -e, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Persoană care făcea parte din dinastia mongolă care a cucerit India. 2. Adj. Referitor la mogul (l), de mogul (1). 3. S.m. Fig. Persoană foarte importantă cu puteri discreţionare. – Din engl. Mogul. Sursa: DEX '98
mogúl - adj. m., s. m., pl. mogúli; f. sg. mogúlă, pl. mogúle
Sursa: Dicţionar ortografic
MOGÚL, -Ă I. adj. referitor la moguli (II). II. s. m. f. membru al dinastiei mongole de origine timuridă, care a domnit în India. III. s. m. (fig.) persoană foarte importantă, cu puteri discreţionare. (< engl. mogul).”

 Iată şi o pagină de o adevărată poezie:

„Gypaetus barbatus şi foca de Marea Neagră

De când nu v-aţi mai bucurat de un cireş înflorit primăvara sau de când nu aţi mai alergat să prindeţi în parc rădaşte, bondari, fluturi codiţa rândunicii? Am pierdut şi noţiunea de Alces alces alces, Antilopa Saiga, Saiga tatarica tatarica, tarpanul, Calul Sălbatic European, Equus ferus ferus, colunul, Măgarul Sălbatic Mongol, Equus hemionus hemionus, Marmota de stepă, Marmota bobak, Brebul, Castorul European, Castor fiber, Bourul, Bos primigenius, Zăganul, Vulturul Bărbos, Gypaetus barbatus, Dropia, Foca de Marea Neagră... Cine dintre copiii noştri ştiu ce sunt ele, aceste animale? Am pierdut încet şi sigur legende, mituri... Hai să facem un salt în timp pe teritoriul României! Am fi cu siguranţă şocaţi de animalele pe care le-am întâlni aici. Nu este vorba de dinozauri, urşi de peşteră sau tigri cu colţi pumnal. Însă, dacă am călători în timp cu doar cu câteva sute de ani în urmă, am vedea focile de la Marea Neagră, antilopele din Moldova şi Dobrogea, caii şi măgarii sălbatici din Bărăgan, elanii, bourii şi zimbrii din pădurile Ardealului,Valahiei şi Moldovei, stolurile de dropii din jurul Bucureştiului, Timişoarei, Călăraşului, Constanţei şi Brăilei, zăganii de pe piscurile Carpaţilor.”

Iată acum o pagină de proză adevărată:

„Morcovii şi boabele de fasole, cojile de la castraveţii tăiati pe lung, merele muşcate şi scuipate apoi pe un prosop care cred că a fost cândva alb, toate săltau pe lângă mine şi încercau să-mi "vindece " ovarele bolnave. Nigerica se uită la portofelul din piele şi-mi spune să o scot şi pe „aia de 20”. "Hermana" îi zicea (adică soră cu bancnota de 10 euro de mai înainte). Mi-o ia aproape cu forţa. Îl aud pe Jetonel tuşind dindărătul uşii. Ovarele mele încep să se simtă mai relaxate. Cred că Nigerica îmi spune că trebuie să încheie demonstraţia, că deja „no es mai dinero” (nu mai sunt bani). Mai mult împingându-mă spre uşă, Jetonel îmi explică, folosind mâinile şi glasul său hodorogit, că „muchos spanioles vienes aqui Nigerica grand vraja de toate”... Cred că am înţeles ce vrea să spună.”

O carte uluitoare, bine scrisă, un roman, în cele din urmă (sau în primul rînd) cum spuneam mai sus, care merită să fie citită.
Alexandru Emil Petrescu y Conde de Transilvanya este un romancier adevărat, cu un stil limpede, plin de subtilităţi lingvistice.

***

Să visăm erezii

Să visăm erezii, portocale zemoase,
Coapse dulci şi plăceri grandioase
Am căzut în păcatul cel dulce
Şi n-aş mai pleca şi nu m-aş mai duce

M-aplec spre tine ca un munte
Îmbătrînit, cănit de rouă
Şi el se aştepta să-i plouă
Cu universuri peste frunte

Dar nu ştiu dacă începutul
Sfîrşitului e-n mintea mea
Mai pur decît un strat de nea
Precum e viaţa-nscrisă-n lutul

Din care-am fost croiţi odată
Dar azi nu-mi mai doresc nimic
Şi infinitul e prea mic
Pentru conturul tău de fată

Te-am luat în braţe, mai ţii minte ?
Şi, vai, erai un sunet mov
La tine-n cel mai pur alcov
Pătruns de gînduri reci, chiar sfinte

Şi-n liniştea întrepătrunsă
De ploile de primăvară
Din trupul tău ca o vioară
O simfonie părea scursă.

Te ţineam de mînă şi ne plimbam


Te ţineam de mînă şi ne plimbam
Ce frumoşi eram, ce tineri eram
Azi ne-au nins primăveri
Sîntem oare ca ieri ?

Nu mai sîntem decît
Cum seminţele sînt
Coapte, bune şi vii
În secunde tîrzii

Ceasul care s-a stins
Cu petale ne-a nins
Anii care s-au scurs
Apele ce ne-au curs

Dar mai poţi să îmi dai
Un mic semn pentru Rai
Iar eu, purul tău vis,
Te duc în Paradis

Să visezi, să mai speri
Zilele sînt ca ieri
Norii numai s-au scurs
Apele au alt curs

Vîntul este azi mov
Doar la tine-n alcov
Cînd plecăm spre niciunde
Sunete vii şi profunde

***

Nu ştiu cine este Ion Ardeleanu, cel care a creat revista „Banat”. Cu un alt termen, ar fi trebuit să-i spun, ca pe frontispiciul revistei, „fondatorul”, dar nu-mi place această aşchie de „dator” din cuvînt. Era Ion Ardelean „dator” culturii romane cu aceasta revistă ? Cum să nu-mi pun această întrebare, cînd în Romania au înflorit atîtea grădini ale raiului literar ? În (i)epoca de aur calp erau numai cîteva, răspîndite nu pe judeţe (ale sărmanilor), ci pe regiuni. Director: Iosif Crăciunescu. Dorin Murariu: redactor şef. Revistă densă, cu multe pagini bune de critică literară, şi nu făcută de oricine, ci de Eugen Dorcescu, poet notabil, de Ela Iakab  (care are simţul detaliului), de Dorin Murariu – „Sorin Titel sau redescoperirea provinciei”); apoi, „Jurnal Canadian” (Veronica Balaj); mai citez aici din poetul Raul Roşca: „în ultima ploaie, noi, ciuperci / grăim vise de noapte în umbra serii” – versuri de o profunzime lirică desăvîrşită. Ar mai fi multe lucrări bune de citat, dar nu mi-am propus aici să analizez revista, nu mă pricep, aşa că mi-a rămas numai bucuria de a semnala o revistă bine gîndită. Şi au şi cu ce s-o facă!

Mecanismul alegerii era foarte ingenios, ba chiar simplu: înaintea alegerilor de la cel de-a nu ştiu cîtelea congres, în fabrici şi uzine se organizau întruniri politice, că doar de-aia era partidul conducător; se începea cu secţiile din fabrici; maistrul le propunea muncitorilor din secţia lui să fie el alesul ce va reprezenta la nivel de fabrică voinţa clasei muncitoare. Care muncitor se putea opune ? Maiştrii se întruneau la nivel de fabrică şi îl propuneau pe director să îi reprezinte. Directorii îl propuneau pe ministrul de ramură. Ministrii îl alegeau să-i reprezinte pe secretarii de partid din judeţe. Şi secretarii de partid îl alegeau pe Ceauşescu! Schemă perversă şi mai macabră nu există ! Punct !
***
Proiectul N.A.S.A."Blue Beam". Simularea holografica a venirii "Salvatorului" Noii Ordini Mondiale
Proiectul Blue Beam (Raza Albastră) intenţionează simularea venirii lui Iisus pentru a manipula oamenii şi a distruge credinţa şi religiile. Oferim câteva citate: "Vom avea un guvern mondial, fie că vă place, fie că nu. Singura întrebare este dacă el va fi creat prin cucerire sau prin consimţământ."
Am citit cu mare interes acest articol, pentru că, frica de tot felul de comploturi, puse la cale de oculta mondială, a devenit un subiect bătut şi răzbătut mai peste tot. Articolul este semnat de Dr.Eng.Neculai Gradinaru Senior Research Institute of Solid Mechanics of Romanian Academy. Eu nu pun la îndoială seriozitatea domnului doctor, pentru că acesta s-a documentat minuţios, mergînd pînă la detalii. Iată o frază tulburătoare: „...procesul de implantare al microcipurilor la nivelul populaţiei va  fi realizat, astfel încât oamenii vor putea fi uşor împinşi la un val de sinucideri, violenţe şi nebunie.” Cine pune la cale un asemenea complot ? CIA, serviciile secrete, marile aglomerări monetare, luate în stăpînire de cîteva familii multimiliardare, despre care se mai zice că ele conduc, fac şi dreg. Concluzia este că viitorul umanităţii va fi sumbru, oamenii vor deveni nişte umbre lipsite de discernămînt. Bun ! Şi ce este de făcut, pentru că nu ni se spun toate astea degeaba, ci cu scopul de a ne putea apăra integritatea de fiinţe gînditoare. Iată ce susţine domnul doctor: „Pare un tablou sumbru şi înfricoşător. Poate că acesta este şi scopul pentru care astfel de dezvăluiri sunt lăsate să apară. Cunoscând ceea ce ni se pregăteşte, putem lua însă măsurile necesare pentru a nu se ajunge acolo. Dezvoltarea discernământului, conştiinţa de sine, cultivarea rezonanţei cu aspectele benefice, divine, rugăciunea, postul,  trairea autentica  in Hristos sub ascultarea unui duhovnic anihilează aceste influenţe malefice.”
 Cine, m-am întrebat eu, are intereseul să ne asigure că numai biserica, duhovnicul, Iisus etc... Sau, cine se luptă să nu-şi piardă slujbele de duminică ?...
Dacă  trebuie să luptăm împotriva maleficului cu  găletuşa de apă sfiinţită şi cu rugăciunea...


PE DEASUPRA

Pe deasupra fiinţei mele de ţărînă
Trec păsări sublime ca nişte driade
Trupuri învăluite în atîtea mistere
Cîte mintea mea nici nu poate să rabde

Pe sub finnţa mea se strecoară
Roadele pămîntului sfîşiat de ploi
Nu pot fi cuprinse în cuvinte
Sentimentele spălate-n noroi

Pe lîngă fiinţa mea trec epocile docile
Aservite ideii de eternitate
Auzi cum latră cîinii la lună
Sastisiţi de atîta voluptate

Şi pe de dincolo de fiinţa mea
Se spulberă imperiile toate
Nu mai ramîne din ele decît un semn
Scrijelit doar atît cît se poate

Şi ocolindu-mă, nedîndu-mi nici un semn,
Diamantele se amestecă în ţărînă
Semn că ploaia ne biciueşte turbată
Însemn că nu mai avea ce să rămînă

Şi deodată trenul ne retează amintirile
Izbindu-ne din plin pe acele linii paralele
În care nu mai avem decît un timp de moarte
Între cele două emisfere

„Constelaţii diamantine”, anul 2, numărul 1 (5). Citez din poeta Doina Drăguţ: „alunecăm printre lucruri / nu avem loc / formele scapă // cu desăvîrşire / în mijlocul gîndurilor / nici un detaliu / nu este // întîmplător / nici nu este” („Nesemnificativ”) Pe lîngă faptul că simplitatea desăvîrşită a poemului (pentru că este un poem, nu o poezie), este de o profunzimea lirică tulburătoare, fina afirmaţie, „Nesemnificativ”, (titlul poemului) îi sporeşte acestuia „desăvîrşirea”! Pertinentă analiza lui Emil Bucureşteanu: „Literatura senectuţii”. „Ca să scrii azi o carte la vîrsta de 60-70 de ani, sau mai mulţi, este un adevărat act de eroism. Afirmaţia se referă (...) la costurile unei asemenea întreprinderi.” Aici mă asociez şi eu cu Emil Bucureşteanu, pentru că, iată, împlinesc zilele astea 60 de ani. După 1989 am mai publicat un singur roman, „Parfumul păpuşilor de porţelan”, pe care l-am tipărit cu proprii mei bani, avînd însă şi şansa de a-l fi putut vinde. De cinci ani de cînd sînt în Franţa nu m-am mai încumetat să public vreun roman, deşi am continuat să scriu şi încă nu am de gînd să mă opresc.  Scriu chiar şi poezii, pe care le trimit prietenilor.
Continuăm discuţia peste zece ani !

ioan cel fara de tara vă propune versuri din limba Caledoniei, traduse in franceză si in română, ca să le puteţi cânta cu fetele din imaginile de mai jos:


http://www.youtube.com/watch?v=T_rInhbBo88&feature=related

John GABILU

CALEDONIÉ

Fakatere tere

Fakatere tere
Na tokerau e
Toku piko haga
I na ruki e

Viru viru maua
Taku moe haga
Ua kite au te maragia
Taku kahaia iti e

Ua peke
O te ragi
Ki ruga
I toku kaiga
Horo horo
Tamariki
Ki ruga ki ruga
I te piriga


Souffle


Souffle
le vent du nord
lorsque je dormais
Hier soir

elle est vraiment jolie
dans mon rêve
j'ai vu cette jolie fille
ma petite plante

s'est envolée
dans le ciel
au dessus
de ma terre natale

courent les enfants
au dessus
au dessus
de la terre ferme

Ioan LILA

(varianta)

visam, batea vintul
sufla dinspre nord
si eu te visam
erai un vis duios

atit de frumoasa
in visul meu - inger
cum te pot uita
iubita mea
dragostea dulce a mea

dar te-ai risipit
si mi-e greu
si mi-e dor
sa te visez,
iubita mea

mereu, mereu
cind bate vintul
si luna si luna
ne va lumina

bonus:

http://www.youtube.com/watch?v=8WhN6nlwAts&feature=related
                                                                                         Ioan LILA

 



RUBRICA LUI Ionut Caragea
                       
                             Dragi colegi,
 
 
Dati click pe linkul de pe youtube
 
http://www.youtube.com/watch?v=xS3eMAmqPeo





Încheiem  pagina cu un  reportaj despre:
Viata Culturala... în Ardeal
 
 Un reporter si un cameraman de la un post TV merg intr-un sat pentru a face un reportaj despre cum isi petrece ziua Badea Ion.
Ajunsi acolo, il roaga sa povesteasca ce face in cursul zilei.
- D'apoi, dimineata ma scol si trag un pahar de palinca...
- Stai, bade Ioane, ca nu-i bine sa apara pe TV ca bei de dimineata. Zi mai bine ca "citesti ziarul"...
- No, atunce... dimineata ma scol, cetesc ziarul. Dupa aia dau la porc sa mance, dupa care mai cetesc inc-un ziar. Pana la pranz lucrez in atelier, in care timp cetesc vreo doua-tri carti...
La masa mai cetesc vro doua reviste, iar sara adun fanul de pe cimp si cetesc in acelasi timp presa de sara. Dupa cina ma duc la biblioteca satului cu pretenii, iar la 10 cand inchide biblioteca merem cu toata trupa la Petre, ca el are tipografie !

 Aşadar,mulţumind colaboratorilor noştri constanţi în culegerea folclorului internet: Elisabeta Iosif, Alina Iuga, Dan Lupescu, Corneliu Berbente, Sergiu Găbureac, Gheorghe Manea, Mircea Bunea, Alexandru Cetăţeanu, Nicu Vintilă-Sigibida,Niculae George Dragulanescu,Vasile Bocai,vă oferim un spectacol de prestidigitaţie unde Magicianul este o Magiciană. Care vă dă chiar şi posibilitatea să faceţi cu ea... iluzionism!

( Apăsă aici)

 

  DISCLAIMER:
Toate părerile, punctele de vedere, afirmaţiile, atitudinile şi detaliile informative reprezintă angajarea fiecărui autor în parte. Portalul nostru nu îşi însuşeşte responsabilitatea pentru conţinutul articolelor publicate. Fiecare link şi articol pe care îl prezentăm are propriul copyright © şi răspundere personală pentru conţinut.
Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971