Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Anul 2009
BOCK&TARA - CRONICA POLITICĂ ÎN IMAGINI - de George ROCA
E o problema de cultură - Corneliu LEU
Albu Magdalena : Guvernul Boc
DOUĂ ARTICOLE DE Viorel Roman
Articole de Iulian URBAN
Articole de Generalul Iordache Olaru, Petrache Costinel şi Dan Brudaşcu
Articole Mihai Ciubotaru şi Ionuţ Ţene
Texte de pe internet
Texte de Dona Tudor, Mihaela Albu,Botez Adrian
Afirmaţii provenite din FOLCLORUL INTERNETULUI
Semnează: George Roca, Melania Cuc, Ioan Lilă - Partea I
Partea II
Partea III
Se profilează un volum de dialoguri
SE PROFILEAZA UN VOLUM DE DIALOGURI - continuare
EMINESCU – „LUCEAFĂRUL” , În versiune engleza de Adrian SONCODI
Poezii de IOAN ALEXANDRU , în versiune franceză de Constantin FROSIN
Carol al II-lea, o figură sinistră care produce mare neîncredere în genealogia moştenitorului tronului său: ESTE MIHAI I FIUL LUI CAROL AL II-LEA ?- de Dr. Dan Brudaşcu
Corneliu FLOREA despre Pusi Dinulescu
Gheorghe Postelnicu, I. Oprisan, Al. Florin Ţene, Dan Brudascu, melania Cuc, Nicolae Băciuţ, Dorel Schor, Octavian Curpaş, Carmen Cătunescu, Adrian Botez, Paul Polidor, Alina Jar şi Jalel El Gharbi Publică articole despre: Ion Gheorghe, Teohar Mihadaş, Vasile Celmare, Sabin Bălaşa, Lazăr Morcan, Lucreţia Berzinţu, Al. Florin Ţene, Melania Cuc, Theodor Damian, George Roca, Liviu Antonesei, Theodor Codreanu, Mircea Stefan, Menuţ Maximilian , Sorin Issvoran, Constantin Frosin - PARTEA I
PARTEA II
PARTEA III
PARTEA IV
PARTEA V
Articole de: Părintele Stăniloaie , Andrei Vartic, Adrian Botez, Dumitru Bălaşa, Mihai Bocioacă, Sorin Golea, George Liviu Teleoacă, Ioana Stuparu - PARTEA I
PARTEA II
PARTEA III
PARTEA IV
PARTEA V
PARTEA VI
Din folclorul internetului - PARTEA I
PARTEA II
PARTEA III
PARTEA IV - Rubrica lui Ionut Caragea
PARTEA V - Passo Doble de Ioan Lilă
PARTEA VI
PARTEA VII - „AM FOST DOBITOC, DAR MAI SUNT OARE?!”
PAGINA A SASEA

DIN FOLCLORUL INTERNETULUI

 

IATĂ CUM ARATĂ CODUL ROŞU AL INUNDAŢIILOR ÎN IMAGINEA TRANSMISĂ DE COLABORATORUL NOSTRU Dan Ghelase

 

 

 Şi tot el, ne transmite următorul facsimil dintr-o revistă românească a anului 1935 în care colegii noştri din presa de atunci puneau problema mai patriotic decât politicienii de astăzi. Vă rugăm să citiţi:

 

 
 Iar până la FOLCLORUL INTERNETULUI, dar din dar, vă punem la dispoziţie mai multe vizite în tezaurele de imagine ale bisericilor Romei, aşa cum le-a dăruit Vaticanul

Biserica Sfântul Petru, Capela Sixtină şi alte biserici din Roma precum biserica Sfântul Paul din afara zidurilor şi Sfântul Ioan din Laterano pot fi vizitate acum virtual, pe programele internet puse la dispoziţie de Sfântul Scaun. Realizarea acestor programe care a fost încredinţată studenţilor de la „Villanova University”din Pennsilvania - S.U.A. a durat doi ani, intrând în circuit în 2009. Ea constituie şi o deosebită performaţă tehnică a specialiştilor şi laboratoarelor Universităţii carea au folosit echipamente de nouă generaţie pentru realizarea fotografiilor şi prelucrarea lor numerică.
Vă oferim adresle la care puteţi accesa:   
Visites virtuelles du Vatican sur Internet

la Chapelle Sixtine sur:
http://www.vatican.va/various/cappelle/sistina_vr/index.html

La Basilique Saint-Pierre sur:
http://www.vatican.va/various/basiliche/san_pietro/vr_tour/index-en.html

La Basilique Saint-Paul-Hors-Les-Murs sur:

http://www.vatican.va/various/basiliche/san_paolo/vr_tour/index-it.html

La Basilique Saint-Jean-de-Latran sur:
http://www.vatican.va/various/basiliche/san_giovanni/vr_tour/Media/VR/Lateran_Nave1/index.html

 



Ne păstrăm în cadrul grav reproducând un articol din „Adevărul” despre cartea virtuală, cu toate că autorul nu a ajuns să cunoască şi „VITRINA EDITURII NOASTRE ON-LINE”


Sansele cartii electronice in Romania

Adevarul 29 iulie

Tinerii nu mai citesc pe hârtie decât foarte puţin, preferând e-book-urile, iar editurile se pregătesc să înfrunte noua tehnologie. Cărţile digitale sau e-book-urile sunt din ce în ce mai des lecturate pe computere, latopuri sau pe „readere“ specializate, cum ar fi Kindle, Nook, iPad.
Vezi
http://editura.liternet.ro/catalog de unde poti face rost de cărţi gratuite în format electronic.
taguri
•    carte
•    e-book
•    tehnologie
•    citi
•    iPad
•    Kindle
•    Nook
Cu câţiva ani în urmă o dilemă făcea valuri în rândul jurnaliştilor şi al producătorilor de electronice: va muri sau nu fotografia clasică? Deşi aparatul de fotografiat digital intra în viteză pe piaţa largă, majoritatea slăvea fotografia pe film, justificându-şi fidelitatea, comoditatea sau rezistenţa la nou: „nu ne-am putea imagina instantaneele unei vacanţe decât într-un album de hârtie, pe care să-l ţinem pe noptieră". Aşa că publicarea primelor fotografii digitale, în 1984, de către ziarului japonez „Yomiuri Shimbun" a fost considerată doar un experiment excentric al asiaticilor.
În anul 2010 nu plecăm în concedii fără o cameră digitală, iar clasicele albumele cu fotografii s-au transformat în nişte fişiere galbene şi „eficiente" din calculatoarele, laptopurile sau telefoanele noastre. Acum istoria se repetă pe piaţa de carte, iar editorii revin la o întrebare mai veche, de tip shakespearian - „A fi sau a nu fi digital?".
E-book-ul, cel mai flexibil
Rămânem la bibliotecă sau o transformăm într-un fişier electronic multifuncţional? E noua provocare pentru cititori, în timp ce editurile aleargă după soluţii de marketing pentru a se racorda cu „era digitală". E-book-ul sau cartea electronică apare în topul vânzărilor, depăşind deja cartea tipărită, tradiţională, într-un calcul făcut de una dintre cele mai mari librării online din lume, Amazon.com, şi dat publicităţii la 19 iulie. Dacă exceptăm plăcerea unor tabieturi romantice - de pildă, lectura în fotoliu -, spre deosebire de cartea tipărită, e-book-ul oferă mai multă flexibilitate.
Bobby Voicu, consultant de comunicare online, dar şi un avid cititor de cărţi pe hârtie, dar şi de cărţi electronice, vorbeşte despre avantajele cărţilor digitale: „Formatul electronic este mult mai comod. Eu am la mine 250 de cărţi pe un device de câteva sute de grame. Îţi permite conectarea la internet în permanenţă, pentru a găsi informaţii". Deşi egal în conţinut cu o carte tradiţională, e-book-ul trebuie să urmeze alte reguli tehnice.
Tot Bobby Voicu explică: „Cred că formatul clasic pe un suport electronic e «moartea pasiunii». Formatul trebuie adaptat la instrumentul de pe care citeşti. Trebuie să folosească linkuri măcar în cuprins, să îţi permită să salvezi locul unde ai rămas, să poţi adăuga notiţe în conţinut".
În privinţa viitorului cărţii tradiţionale, Voicu prevede o răsturnare a situaţiei. Dacă acum cartea în format clasic domină piaţa, peste câteva zeci de ani ea va deveni „ceva specific numai cunoscătorilor". „Generaţiile viitoare nu vor mai citi pe hârtie în mod curent", adaugă Voicu.
Caragiale, în format electronic
Febra lecturilor digitale cuprinde încet, încet, România. Octavian Logigan, autorul blogului joacadeamine.ro, are în prezent vreo 2.000 de titluri electronice. Fişierele în care Octavian îşi păstrează cărţile digitale pot concura oricând cu cea mai organizată bibliotecă: există unul pentru ficţiune, unul pentru teatru şi poezie, un altul pentru lecturi de călătorie.
Cele mai recente e-book-uri descărcate de Marius Comper, content manager la site-ul „Gazetei Sporturilor", sunt „When I'm bored I make Soup" şi „The Cuddle Sutra - An Unabashed of the Ultimate Intimicy" de Rob Grader. Vlad Mixich de la portalul Hotnews îl are pe Caragiale în format electronic. Dar citeşte rar o carte digitală, „nu din dichis, ci din obişnuinţă - iar asta va muri ultima, imediat după cartea tipărită", explică el.
Toamna se numără lecturile la iPod
Editura LiterNet este primul portal de e-book-uri gratuite din România care activează pe piaţa online de aproape 9 ani. „Dacă în prima lună de lansare, cele două volume pe care le-am publicat online au avut 500 de descărcări, după un an ajunsesem la 24.000 de descărcări şi la 29 de volume noi", povesteşte Răzvan Penescu, iniţiatorul şi coordonatorul Editurii LiterNet. În prezent, e-book-urile editurii au atins cifra de 1.300.000 de accesări.
O comparaţie cu editurile tipărite şi, implicit, cu succesul cărţilor tradiţionale arată că e-book-urile reuşesc să depăşească „tirajul" cărţilor în format clasic: „Deja surclasăm prin «tiraj» cam 97% din volumele publicate pe hârtie", precizează Penescu.
Expresorul de cărţi
Cât priveşte posibilele dezavantaje ale unei lecturi digitale, Răzvan Penescu îngroapă mitul ochilor-care-obosesc citind pe un ecran electronic. „Cred că marea masă a cititorilor nu are încă dispozitive special create pentru citit e-book-uri. Când vor fi pe piaţă 5-6 modele de Readere, comode şi la preţuri de 100-250 de euro, atunci se va citi mult mai mult electronic".
Pentru a explica diferenţa dintre evoluţiile de pe piaţa românească în comparaţie cu „descoperirile" străine, Penescu alege ca exemplu „expresorul de cărţi": „La un târg internaţional de carte s-a vorbit despre un «expresor» de cărţi. În fapt un fel de calculator mic, care are în memorie 10.000 de e-book-uri, cuplat la o mini-tipografie şi plasat în locuri cu trafic intens, gări, aeroporturi. Alegi titlul, bagi cartea de credit şi în cinci minute îţi tipăreşte volumul, legat în piele".
Librărie online, de tip Barnes & Noble
Cele mai mari edituri tradiţionale din România au în plan lansarea pe piaţă a unor e-book-uri, deşi, în acelaşi timp, nu se tem câtuşi de puţin de dispariţia cărţii tipărite.
Pe piaţa românească, inclusiv editurile ziarelor mari iau în calcul dezvoltarea în online. Daniel Eberhat de la Editura „Adevărul" vorbeşte despre iminenţa unui proiect de librărie online: „Este vorba despre o librărie virtuală de tip «Fnac» sau «Barnes & Noble», care va avea cea mai mare ofertă de carte şi film din România. Un site extrem de complex, realizat cu eforturi foarte mari, care va fi funcţional în toamna acestui an".
Oana Boca, director de imagine la Editura Polirom, ia în calcul editarea de e-book-uri undeva în primăvara anului viitor. Editura nu le va produce însă independent, ci în colaborare cu cei de la librariadigitala.ro.
Frica de piraterie
Editura Humanitas vrea să lanseze e-book-uri din toamnă. Paul Balogh, manager online la Librariile Humanitas, nu vede o ameninţare asupra cărţii tipărite şi crede că lectura digitală poate merge braţ la braţ cu lectura calsică: „Plăcerea lecturii unei cărţi fizice în fotoliu, seara, poate coexista cu cea a citirii unui ebook pe iPad".
Laura Albulescu de la Editura Art vorbeşte despre negocieri cu compania Skin, prima care a importat în România dispozitive de citire în format electronic, chiar dacă nu are încă un plan stabilit pentru lansarea unor e-book-uri. În acelaşi timp, Albulescu ridică problema pirateriei, dar şi a necesităţii dezvoltării industriei online: „În Spania, de exemplu, teama de piraterie a paralizat industria să se dezvolte. În toamna anului trecut, la Madrid a avut loc primul târg naţional de e-books", spune aceasta.


 

Poposim în Ploieşti unde s-a deschis un foarte interesant muzeu virtual, a cărui adresă v-o oferim de asemenea


MUZEUL VIRTUAL AL NEAMULUI ROMANESC
S-a deschis, la Ploiesti, primul muzeu virtual din Romania,
MUZEUL VIRTUAL AL NEAMULUI ROMANESC
la adresa web   
www.personality.com.ro

Muzeul, pentru care s-a strans material in ultimii zece ani, pune in valoare lucrarile a peste peste 1.500 de artisti plastici din 127 de tari.

Pentru inceput muzeul va avea deschise 150 de sali de expozitii (pagini web) urmand ca pana la sfarsitul anului numarul acestora sa creasca la peste 1.000.

Vizitatorii vor putea admira portrete, ilustratii, caricaturi, comentarii grafice si tot ceea ce pentru un artist plastic strain
poate inseamna ROMANIA prin ceea ce are ea mai semnificativ: personalitatile representative ale neamului romanesc.

Vor fi aduse in atentia vizitatorilor cele mai importante 250 de personalitati nationale asa cum au fost
ele receptate de unii dintre cei mai importanti artisti plastici din lume, fara prejudecati si fara pareri preconcepute.

Va invitam sa nu ocoliti   
COLECTIA CARAGIALE, cea mai mare colectie din lume de portrete ale unei personalitati a culturii universale,
pentru prima data pusa in intregime la dispozitia celor interesati la adresa web
http://www.personality.com.ro/caragiale.htm

Muzeul ofera pentru achizitie, in paginile ANTICARIAT, exponate rarisime, dintre care unele nu pot fi gasite in nici un alt loc din lume.
In acest sens va propunem in primul rand anticariatele CARAGIALE si EMINESCU (la adresele web   
http://www.personality.com.ro/car_antic_1.htm si http://www.personality.com.ro/emin_antic.htm )

MUZEUL VIRTUAL AL NEAMULUI ROMANESC este un web site cu mii de imagini.
Daca computerul dumneavoastra este mai vechi, cu resurse limitate, este posibil ca multe din aceste imagini sa nu se deschida.

Vizitati MUZEUL VIRTUAL AL NEAMULUI ROMANESC:
un proiect cultural proiectat, realizat si finantat de caricaturistul ploiestean Nicolae Ionita.

INTRAREA LIBERA!

DAR, DUPĂ ACEASTĂ VESTE BUNĂ, IATĂ ŞI UNA TRISTĂ: ÎNCA O REVISTĂ LITERARĂ RISCĂ SĂ NU MAI APARĂ. FACEM APEL LA DUMNEAVOASTRĂ SĂ CITIŢI APELUL DE MAI JOS:

http://mediaclement.wordpress.com/2010/08/06/e-nevoie-sa-moara-si-„bucovina-literara”/



 
 ŞI, ASTFEL, AJUNGEM LA O ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ PROVENITĂ DIN FOLCLOR ŞI CARE MERITĂ SĂ AJUNGĂ FOLCLOR



ORDONANTA  DE  URGENTA   OUG Nr.24/2010
   In temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,
 
   Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.
 
   Art. 1. – In urma rapoartelor primite de la Serviciul Roman de Informatii s-a constatat ca  cei aproape 6 milioane de pensionari din Romania detin (fara a fi trecute in declaratiile de avere) cantitati mari de metale pretioase (aur,argint),pietre pretioase,etc ,si  se sustrag  de 20 de ani de la contributia lor in domeniul energiei (gaze,etc) aducand grave prejudicii  bugetului de stat.S-a estimat  ca aceste averi nedeclarate  ale pensionarilor reprezinta cam 80% din economia subterana,producand statului roman pagube anuale estimate la 65 miliarde de euro
 
   Art 2 - Ordonanta Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul pensiilor  potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a pensiilor  potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr.  154/1998  154/1998 privind sistemul de stabilire a  pensiilor, precum si unele masuri de reglementare a drepturilor prin legi speciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 79 din 1 februarie 2008, aprobata cu modificari prin Legea nr.  177/2008  177/2008, cu modificarile si completarile ulterioare.se va aplica astfel :
              Incepand cu data de 1 iunie 2010,toti pensionarii din Romania vor avea obligativitatea sa depuna pana la data de 30 iunie 2010 declaratiile de avere,pentru a fi impozitate toate bunurile stipulate la Art 1 , dupa cum urmeaza :
-          Aurul din gura
-          Argintul din par
-          Pietrele de de la rinichi
-          Plumbul din picioare
-          Fierul din incheieturi
-          Zaharul din sange
-          Gazele emanate pe ascuns,intrucat s-a constat ca pensionarii au un urias potential energetic , neutilizat pana acum,si reprezinta o solutie ideala pentru reducerea importului de gaze din Rusia,aducand mari economii la bugetul tarii.La gaze se vor aplica accize in cuantum de 2,5 euro/mc de productie,estimata de catre specialistii Guvernului pe baza de teste si masuratori individuale foarte exacte.
 

 
 
 
 


 DUPĂ O ASEMENEA ORDONANŢĂ NU NE RĂMÂNE DECÂT TRĂIM CELE MAI PATRIOTICE SENTIMENTE CLAMÂND:


România este o ţară de poveste. O ţară în care nimic nu este ceea ce pare a fi.  Credeti-ne pe cuvânt!
 

La noi, în România:
- Salariile cresc, scăzând
- Pensiile sunt tot mai mari, fiind reduse
- Medicamentele  gratuite  trebuie  cumpărate
- La robinet, apa caldă curge rece, iar apa potabilă nu e bună de băut
- Trăim în frig plătind tot mai multă căldură
- Plătim asistenţa medicală gratuită
- Avem un preşedinte care spune mereu adevărul dar fiecare promisiune a lui se dovedeşte a fi o minciună. Culmea, la fel se întâmplă şi cu primul ministru!
- Premierul  ştie totdeauna ce vrea “românul” fără să-l întrebe niciodată
- Banii ţării sunt tot mai putini şi avem tot mai multi miliardari
- Poporul primeşte tot mai mult iar numărul  săracilor sporeşte în fiecare zi
- Cel mai performant guvern ales de parlament este acela care tocmai  fusese destituit pentru incompetenţă
- Fiecare ministru jură azi, cu mâna pe biblie, că doreşte binele poporului şi de a doua zi porneşte un program menit să-l distrugă
- Salariile profesorilor au crescut cu 50%, prin reducerea  cu 15%
- Într-un singur an au fost create 200 000 locuri de muncă şi ca urmare  numărul  şomerilor a crescut  cu 300 000
- Este garantată libertatea  de exprimare a cetăţeanului  datorită efortului serviciilor speciale de a le asculta,  în fiecare clipă,  telefonul
- Libertatea presei este sfântă, de aceea ajung în stare de faliment tot mai multe ziare antiguvernamentale
- S-a redus cu peste 60% numărul taxelor şi impozitelor, dar plătim cu 20% mai mult taxe şi impozite
- S-au desfiinţat peste 100 agenţii guvernamentale, prin creşterea numărului angajaţilor în plată al acestora cu circa 10%
- Cabinetul premierului a fost micşorat, desfiinţat chiar,  prin angajarea în plus a  câtorva zeci de consilieri personali ai primului-ministru
- Constituţia  este respectată de guvernanţi prin încălcarea  fiecărui paragraf al ei,  sub îndrumarea atentă a primului  ministru care este doctor în drept constituţional. Din nou, culmea, la fel  procedează şi preşedintele!
- Legile cele mai bune în România sunt cele care nemulţumesc pe toată lumea
- Avem  şi o instituţie denumită Direcţia Naţională Anticorupţie care a obţinut rezultate remarcabile în lupta împotriva corupţilor,  fără să  fie condamnat  vreun corupt. Ca urmare, fără nici un corupt, am devenit ţara cea mai coruptă din Europa
- Deşi 60% din alegătorii cu drept de vot au optat  pentru un preşedinte sau altul, adevăratul şef al statului  a fost desemnat  de “flacăra violet”
- O campanie electorală de câteva sute de milioane de euro a fost plătită cu numai circa cinci milioane
- Am fost o ţară fără premier două luni, având concomitent în funcţie  trei  prim-miniştri: unul demis, unul interimar şi unul desemnat
- Împrumuturile externe împovărătoare, menite să scoată ţara din criză, adâncesc şi mai grav criza
- Avem o armată tot mai puternică cu o dotare tot mai precară
- Am intrat în Uniunea Europeană,  trăim mai bine dar o ducem de două ori mai prost
- Speranţa de viaţă este tot mai mare prin creşterea fără precedent a mortalităţii
- Şcoala este gratuiă pentru toţi copiii, plătindu-se taxe scolare tot mai mari
- Pentru copiii preşcolari s-au infiinţat mai multe  grădiniţe datorită reducerii drastice a numărului celor existente
- Analfabeţii nu numai că pot citi, ei chiar învaţă legea circulaţiei şi obţin permisul de conducere
- Turismul a cunoscut o creştere nemaiîntâlnită,  ca urmare a  scăderii  numărului turiştilor cu peste 50% faţă de anul precedent
- S-au luat măsuri hotărâte de întărire a economiei prin desfiinţarea a câte 20 000 de intreprinderi lunar
- Deşi, prin străduinţa guvernului,  se produc  anual  10 pâini pe cap de locuitor,  fiecare cetăţean are asigurată cel puţin o pâine în fiecare zi   
- Agricultura noastră poate hrăni  80 de milioane de oameni, ca urmare  peste 80% din mâncarea zilnică a românului este  adusă din alte ţări
- Petrolul produs de noi este cel mai ieftin din lume. Cum reuşim?  Îl plătim cu preţul cel mai mare din Europa. Cu gazele se întâmplă la fel
- Construim  în fiecare an sute de kilometri de autostradă şi ca urmare avem autostrăzi tot mai puţine
 - Şi gropile din carosabil devin tot mai numeroase întrucât le astupăm continuu cu asfalt
- Oricare altă ţară cu atâtea minuni adunate laolată ar fi dispărut demult. Noi existăm!
 
Mai sunt şi alte minuni  în ţara asta. În România, minunile nu se sfârşesc niciodată! Şi asta fiindcă şi noi, românii, suntem un popor de poveste. Alegem mereu şi  mereu conducătorii cei mai capabili de minunăţii!
 
Poveste adevărată, scrisă de un cetăţean adevărat al acestei ţări adevărate si retransmisa de
Florentin SMARANDACHE
Care, PROFESOR DE MATEMATICI SUPERIOARE FIIND LA « Texas-University » şi încurajat de rubrica lui Ionuţ Caragea ce va urma imediat, ne-a oferit şi el, în cadrul experimentelor poetice pe internet,     
BALADA SA MATEMATICĂ :


 

                                                                                      balada lui ermizeu
                                  de
                                  florentin smarandache

 

printre nori, mulţime fuzzy,
într-un spaţiu banach greu
cu-axiome inductive
înfiinţa un ermizeu

aninând pe o spirală
curbă gradientul trei
fără masă ci vâscoasă-n
teoremi şi ptolemei

semiaxe împietrinde
şi-un nucleu amfioxus
cu figuri endomorfiste
la marginea lui isus

înfiinţa un ermizeu
apollon al lumii rege
printr-un tensor corifeu
şi-o comutativă lege

când un grupoid sporadic
rău şi unimodular
conspira să deturneze
formula lui hadamard


atacând în serii taylor
la distanţă hausdorff
lovind cu anamorfoze
poliedrul holomorf

elemente din cetate
cu un singur logaritm
ridicară-n perimetru
teoria lui guldin


 

ca torsor de apărare
ecuaţie laplace
şi închidere convexă
în careu magic lucas

tulburat prin cuadratură
circumscris de furie
dezvoltând în baza p
analiza fourrier

ermizeu bătrânul sinus
arzând ca un gând dual
în mecanica hamilton
cu spectrum rezidual

din asediul loxodromic
scoase inversorul hart
şi-ntr-o geometrie riemann
puse punctul lui brocard

pe fascicolul de drepte
nomograme şi vectori
rezolvând o ipoteză
în materii de functori

topologică strânsoare
forţa dintre 'nalt şi vulg
la un cer foarte concentric
printr-o regulă sarrus

 

 
Rubrica lui Ionuţ CARAGEA

Un nou film cu citate de dragoste

Buna ziua dragi prieteni, mă găsiţi la:
 

http://www.youtube.com/watch?v=e5BW8uJuqeo

http://www.youtube.com/watch?v=qrt-fw8A8d8

http://www.youtube.com/watch?v=olec36Gl9UA
 
pentru celelalte filme nu trebuie decat sa apasati aici:
 
http://www.youtube.com/results?search_type=&search_query=ionut+caragea&aq=f
 
Toate cele bune va doreşte,
Ionuţ CARAGEA

 

Rubrica lui Ioan LILĂ

 

„Paso doble”

    Dragă Puşi Dinulescu, maestrul Corneliu Leu a avut bunăvoinţa să îmi dea o rubrică în revista domniei sale. Scriindu-i eu că am fost fascinat de articolele tale, acesta mi-a dat e-mail-ul tău. Nu ştiu dacă îţi mai aminteşti de mine. Nu asta este important. Minunat este faptul că am fost fermecat de forţa ta, care nu poate izvorî decît din conştiinţa de sine a unui scriitor adevărat!


Prin intermediul internetului iată că am reuşit să ne împlinim un vis străvechi, ca în poveştile Sheherezadei ; ajunge să deschid lap-top-ul ca să pătrund în universul revistelor literare. Nu mai trebuie să mă trezesc cu noaptea în cap, ca să fiu primul la tutungerie, ca în vremurile alea istorice scufundate în bezna amintirilor.
Nous sommes noyés dans des emballages aux couleurs vives! L'art reflète le moment que nous vivons!
Cui să-i fi scris eu toate astea ?
Boier Leu mă bate pe umăr, declarindu-mă obsedat de imagine, imaginaţie, culoare şi turbare… în timp ce eu, înlănţuit în propriul meu destin, conduc, spre infinitul bolnav de galben, corăbiile visului ! Frază mai tembelă ca asta nu am mai scris niciodată!




Copacii din pădure
sâmbătă 7 august 2010


Copacii din pădure respiră senectute    
Sînt prea bătrîni să-mi spună povestea vieţii lor.
Stau nemişcaţi de secoli, dar unde să se ducă,
Prin ploaia ferecată de-a pururi într-un nor ?!
Ei ştiu poveşti amare sau dulci şi parfumate
Atîtea ierni trecut-au peste conturul lor
Dar au rămas aievea, ca nişte catedrale,
În care timpul curge, ca apele, uşor.



Apa, dragi confraţi într-ale verbului încremenit în cămaşa forţată a criticrismului deşănţat, nu este bună nici în cizme, după cum bine se ştie, de aceea poeţii patriei se îndreaptă desculţi spre cîmpiile Eleutine, acolo unde rîsul şi plînsul se împletesc în corola de minuni a lumii.



Noi sîntem ca o apă

sâmbătă 7 august 2010

Nu mai avem ce pierde
Mergem în echilibru
Şi ne lipim de viaţă
Ca de scrisori un timbru

Noi sîntem ca o apă
Ce curge către mare
În visurile noastre
Pasc cerbi şi căprioare

Iar norii se adună
Ca oile în zare
Curg apele albastre
Ca zilele spre mare



Le vide est la confiance de la création.

Fiecare din noi ne naştem cu două frici ancestrale: frica de a nu cădea şi frica de zgomote puternice (Kevin Hogan).

Articolul ăsta e lipsit total de Zen; păi, frica, de exemplu, este ca durerea; dacă nu ne-ar durea, am dormi cu mîna pe plita încinsă; dacă nu ne-ar fi frică, ne-ar muşca vreun cîine turbat; asa că, frica păzeşte şi pepenii; cele trei atitudini însă sînt perfecte: refuzul luptei, lupta în sine şi fuga; în Țiganiada, ţiganii, care i-au cerut domnitorului să lupte şi ei, au fugit de au rupt pămîntul cînd i-au văzut pe turci; întrebaţi de ce au fugit, ei au răspuns senini: n-am ştiut pe care din noi vor turcii să-l omoare; o altă variantă (populară) se referă la răspunsul dat de Bulibaşa, referitor la finalitatea luptei; păi, egalitate, mînca-ţi-aş, Maria Ta! De la ei a murit unu, de la noi am scăpat eu...


L’oiseau symbolise sans doute l’Esprit.
Care pasăre ?!


    Iată un citat din « Cronica romînă, care spune mai multe despre un scriitor, decît o cronică literară.
« La Libraria Mihail Sadoveanu a avut loc ieri, cu multă lume bună, lansarea cărţii “Gaşca şi diavolul”, de Puşi Dinulescu, apariţie a Editurii Minerva. Puşi – alias Dumitru Dinulescu – părintele lui “Robert Calul” şi al “Lindei Belinda”, autorul “Crimei de la circ”, prietenul “Pescăruşului lui Hamlet”, socru mare la “Nunta lui Puiu”, exilat pe “Galaxia burlacilor”, alungat din “Casa cu ţoape”, autor de versuri care “nu pot fi citite decît în solitudine, iubitelor fără inhibiţii şi atunci cu lampa stinsă, la lumina de veghe emisă de felinarul din stradă”, vine cu un pamflet la adresa “Istoriei Critice a literaturii romane”, de Nicolae Manolescu. Cartea anului trecut este decretată de autorul de acum “Istoria bolnavă a domnului Manolescu”. Este o istorie romanţată, uşor digerabilă, a literaturii noastre de la începuturi pînă la zi, dar şi un bun prilej de amintire a întîmplărilor cu scriitori, citite ori trăite. Pagini de text cu scriitura alertă mustind de ironie alternează cu altele profund poetice ori cu un program literar amintind de Criticele lui Maiorescu. Lansarea a fost onorată de prezenţa profesorului Ion Coja şi a jurnalistului Doru Braia »

Trebuie să mărturisesc aici că nu am fost prieteni, şi el o poate confirma, eu eram abia ieşit din adolescenţă, Puşi Dinulescu era deja consacrat, calul lui, pre numele lui de familie, Robert, îi nedumerise pe unii, îi exaltase pe alţii, eu încă eram intimidat de Universul scriitorilor, în care este adevărat că mă risipeam de cîţiva ani cu timiditate, dar numai delicatul poet Gheorghe Pituţ îmi dădea aripi să zbor, aproape că mă ocrotea în secret, dar eu nu aveam încă puterea să-i spun că mai aveam mulţi ani de rumegat la cuvinte, că înţelesurile lor tainice mă ameţeau încă şi, în vremurile alea, îl vedeam pe Puşi Dinulescu în curtea restaurantului Uniunii Scriitorilor, venea pe jos, nu călare, deşi „Calul Robert” necheza în spiritele noastre mai tot timpul, era vesel, ironic, timid, aiurit, fantastic, arunca fraze milimetrice, grandioase, totale, aurii, apoi rămînea cu privirile pierdute şi eu eram sigur că i-a trecut vreo idee prin minte. Ce tineri eram cu toţii pe atunci!        
La spontanéité dans l’art est le levier d’Archimède qui voulait un point d’appui pour soulever le monde. Cred că asta îl caratceriza pe Puşi, spontaneitatea absolută, care este izvorîtă din genialitatea autorului. Să chinueşti fraza, susţinînd că o purifici, este un blestem greu de interpretat, de aceea mă opresc aici. În schimb, spontaneitatea îi dă autorului măsura geniului său.

1 IULIE 2010-07-07



ACUARELE


Vezi pasărea cum zboară

Vezi pasărea cum zboară
Cu aripile-ntinse
Pe cerul care-şi ]ine
Făcliile aprinse
Şi noaptea se aşterne
Ca o cenuşă fină
Adorm în iarba verde
Insectele-n surdină

Tonuri de gri albastre
Fîşii de aur pur
Şi verde, numai verde
Se-ntinde împrejur

Portocalii corole
Petale violete
Şi trupuri arcuite
Pe ape desuete

În lanuri arde cerul
Focul le-a mîntuit
Se-mbată de plăcere
De-atît de mult iubit

Şi-abia spre dimineaţă
Roua strălucitoare
Aşterne pe cîmpie
Covoare de răcoare

S-a copt lanul de grîu


S-a copt lanul de grîu
E unduios şi tandru
Macii sînt mici făclii
Umbrite de leandru

Pe ţărmul ca zăpadă
Fluturi portocalii
Cu aripile blînde
Par ruguri sau făclii



« Visages »


(Sartre)

(Un article moins connu, paru en 1939 sous le titre « Visage »)

« Dans les sociétés d’hommes, les visages règnent. Le corps est serf, on
l’emmaillote, on le déguise, son rôle est de porter, comme un mulet, une relique cireuse. »


1

Te-ai îmbrăcat într-o rochie din spumă de mare
Şi ai plecat pe valuri la plimbare

2

Căzut în trup ca îngerii din cer
Sufletul meu curat s-a întinat
Şi tot ce pot acestei vieţi să-i cer
Este să lăcrimez cu-adevărat

Să rîd cînd plouă, să mă bucur doar
Cînd nu mi-e greu să simt că fericirea
Nu-i doar un vis, ci e un colorar
Pe care mi l-a prins la piept iubirea

Şi-apoi şi îngerii cînd se înalţă
Din nou la cer, ei duc cu ei păcate
Ce stau pe ei ca pe un trup o zdreanţă
Dar, vai, ce dulci au fost şi minunate

Eu, ce am strîns în suflet doar un vis,
Că, într-o zi mă voi simţii ales,
Să trec rîul cel negru-n paradis -
Oricum, o altă cale n-am de-ales !



3

Şi te-am privit mult timp pînă cînd zarea
S-a risipit pe cer şi pe pămînt
Ce mîngîiere blîndă, înserarea -
Cînd viaţa cu iubirea îşi face legămînt



DESPRE  DICTATURA CAPITALISMULUI DEŞANŢAT



În această criză mondială, născocită deodată cu planurile de globalizare şi mondializare a conştiinţelor, se regăseşte tendinţa parcimonioasă a capitalismului de a-şi motiva deruta în care s-a scufundat ca Titanicul. Cine stă sus pe catargul acestei nave aflată în plină derută printre aisbergurile zilei de azi şi de mîine ? Nimeni ! Pe acarul Păun nu se mai poate da vina, pentru că este limpede că a scăpat porcul în păpuşoi. Ia să privim noi înapoi, cu mînie, pentru a încerca să-i descifrăm viitorul umanităţii. De unde să pornim ? De la „Renaştere”, desigur, pentru că în negura de dinaintea ei nu mai trebuie să orbecăim nici măcar de dragul de a ne amărî sufletele. Renaşterea conştiinţei de sine a umanitaţii se datoreşte lui Cristofor Columb şi lui Copernic. Primul a creat un drum spre aurul aborigenilor din America, celălalt a reaşezat soarele în centrul sistemului nostru solar şi de atunci încoace biserica şi Inchiziţia nu au mai făcut altceva decît să se compromită, dar Copernic a stimulat şi gîndirea, pentru că prea era plată pînă la el. Odată cu fluxul de aur turnat în beciurile Europei, s-a stimulat şi apariţia pîrghiilor de dezvoltare ale comerţului, apărînd ca din senin marii bancheri, care, în mod paradoxal, au stimulat „Renaşterea”, reîntoarcerea la marile valori culturale ale umanităţii, ale gîndirii, pentru că, fară cultură, umanitatea se abrutizează. Della Robbia, Donatello, Michelangelo, Leonardo da Vinci, Fra Angelico, Paolo Uccello, Benozzo Gozzoli, Andrea Castagno, Botticelli, Baldovinetti, Ghirlandaio, Filippo Lippi... iată numai cîţiva mari artişti ai renaşterii susţinuţi de familia  de Médicis. În zilele noastre capitalismul sprijină cu fervoare cultura de consum, cîtăreţii sînt zeii, fotbaliştii sînt supraoamenii, actorii de cinema... şi toţi aceştia învîrt miliarde de tone de bani, în timp ce omul de rînd tremură de frig prin staţiile de tramvaie, primind pentru munca lui doar formituri, ca să nu piară de foame. De ce foloseşte capitalismul acesta deşanţat o astfel de politică social-economică ? Pentru că, un unui om flămînd, disperat, nu-i mai arde să se ocupe de politică, nu mai poate gîndi limpede şi se resemnează. Exista vreo cale de ieşire din acest impas ? Doamne fereşte !



Parodii


la Parodiile lui Ştefan Al Saşa zis şi Tănase două neveste
2 august 2007

Motto:
Ştefan Al. Saşa zis Tănase două neveste
Ne dă nouă azi metafore spre aducere aminte
Că metafora este pentru minte
Şi numai dulceaţa feselor pentru suflete ne este!

1.

Lăsaţi-mă că poate aveţi treabă
Cu ştoarfa care se dezbracă-n grabă…
Îşi trage de pe ea pielea dintîi
Pe care voi o puneţi căpătîi
Apoi un strat de fard mai incitant
Decît o găurică dintr-un gard
Mustind de visuri ce vă aromesc
Cu izul lor etern dumnezeiesc
Apoi îşi mai dezv`luie un pic
Din taina ei aflată sub buric
O pînză de păianjen i s-a pus
Şi jos şi sus de cînd nu v-a mai pus
Să vă lăsaţi de umbra ei striviţi
Peste tapetul scrijelit cu sfinţi…
Şi nu vă amăgiţi, ea pleacă-n grabă
Să-şi vîndă dulcineea la tarabă
Şi cine dă mai mult intră în rai
Luînd de la colţ bilet pentru tramvai…



În patria chefliilor


În patria chefliilor trupul tău e un restaurant
Care mă face şi pe mine mai berbant
Începem cheful cu un ţoi de ţuică
Să ne urnim încet pe cărăruică
Apoi o dăm pe o tărie-n care
O să descopăr ce-ai între picioare
Şi după ce-mi aduci o baterie
De vin din ăla vechi de răzăchie,
O să încep să trag în tine lent
Deşi de felul meu sînt mai ardent
Dar nu vreau să te pierd aşa curînd
Femeie, mai serveşte-ne un rînd
De coapse dulci cu flori de iasomie
Din alea delicate ce-mi plac mie
Dă-mi sînul tău să îl miros un pic
Şi fă-mi şi mie loc chiar sub buric
Iar eu o să comand încă o ladă
De cabernet ce mintea îmi înnoadă



Amanta de pe Popa Nan


Nervos, un Logan calcă un curcan
Gonind către amanta de pe Popa Nan
Care stă-ntr-o clădire cu balcon
Că doar aşa e traiul de bon ton
Ea se răsfaţă, are prăvălie
În care-şi dă arama pe simbrie
Sclipeşte, e ardentă şi se joacă
De-a trenu-n gară încercînd să-l facă
Pe-acel Logan ce a călcat curcanul
Să scoată cît mai iute gologanul
Întîi îşi pune cracii amanet
Pentru amantul ei un pic brunet
Şi-şi bagă la mansardă o manea
Ca un rondel strunjit din acadea
Stîrnindu-l să danseze ca o oaie
Şi behaie Loganul frînt în trei
Peste amanta sa de la bordei

4.

Dumneata eşti o traducere sanscrită perfectă
Dumneata eşti o traducere sanscrită perfectă
Rămasă la capitolul duduie repetentă
Dar alte calităţi mi te descriu
Cu tonul de azur mai auriu
Ai pielea-ntinsă bine peste oase
Un mic bujor aprins tîrziu în coapse
Un deal aromitor ce unduieşte
Un lac dulceag rîvnind la bot de peşte
Vagi aripioare roz ce mă îmbie
Să-ţi sorb licoarea dulce ciocîrlie
Şi prea sfioasă îţi înfigi boticu’
În ţîţa unui miel din ăla micu’
Dar cînd oceanul nopţii se deschide
O dai şi tu pe gust de aguride



La o cumnată bună cu nea Bumb


La o cumnată bună cu nea Bumb
Ascunsă-ntre ştiuleţii de porumb
M-am dus şi eu cu sacul plin în spate
Să-mi spună dînsa dacă vrea şi poate
Să-mi macine şi mie peste noapte
Un univers tivit cu stropi de lapte
Şi ea mi-a rîs în nas apoi m-a tras
Sặ bem cafeaua de pe aragaz
Sặ-i suflu-n ţeavặ ca sặ o desfund
Şi ca să-i beau dulceaţa pîn’ la fund!
 Ei, ce cumnată am găsit, fierbinte
Şi cum eu repezit nu aveam minte
Am şi sărit pe ea că sta pitită
Între ştiuleţii copţi un pic pe plită
Pe care îi belea de păpuşoi
Şi-apoi îi strecura sub cămeşoi



INDECENTE


sâmbătă 7 august 2010


« nărod nu vine de la norod » !

Avem atîtea feţe
Mai multe ca pantofii
Dar cine să ne-nveţe
Să educăm cartofii ?

Ei cresc precum purceii
Ce se îngrămădesc
Tu pune-ţi iar cerceii
Şi lasă-i, singuri cresc

Mai toarnă-mi vin în cană -
Ce feţe avem noi ?
S-o punem de-o tocană
Cu ceapă, usturoi

O faţă de paradă
O alta de iubire
Ce-n flăcări or să ardă
Cînd ne-om veni în fire

Avem feţe de masă
Vii, dulci şi parfumate
Şi-o faţă ce ne lasă
Cu haina ruptă-n coate

Dar pentru suflet nu e
Nimic să-i dea o faţă
Dulce ca o gutuie
Coaptă spre dimineaţă !

FIN

 ATENŢIUNE, PRELUĂM DE PE  « antena 3 ro », DIN CONCRETUL ECRANULUI IN VIRTUALUL INTERNETULUI FOLCLORIC O CRONICĂ LITERARĂ PE CARE, LA RÂNDU-LE, AU PRELUAT-O DE PE INTERNET


Cronica literara la Manele

(De, se vrea si bietul critic pe care nu-l mai citeste nimeni, scos si el in lume !)


Dacă Andreea Esca a ajuns în manualul de istorie alternativă, de ce nu ar ajunge şi maneliştii în manualele
de literatură română? Probabil asta s-a întrebat persoana care a compus următorul comentariu literar.

Este vorba despre un text inedit care circulă pe internet
şi care cu siguranţă vă va smulge o mulţime de zâmbete. În speranţa că nu vom apuca ziua când vom vedea acest text într-o lucrare de bacalaureat, vă prezentăm în continuare... comentariul litarar al unei manele.



"Trei luni de senzaţii" de Florin Peşte - Comentariu literar

Încă din primele versuri, autorul plasează acţiunea într-un mediu feeric.

"Ce miracol şi ce
vrajă /Stau cu gagica pe plajă"

Prin folosirea cuvintelor miracol şi vrajă, poetul ne trimite într-o lume magică, interzisă muritorilor de rând. Efectul este completat de plasarea celor doi protagonişti pe plajă - trimitere directă la infinitul mării, care ar putea sugera şi iubirea nesfârşită, dar şi eternitatea. Nisipul ne duce cu gândul la scurgerea timpului, autorul reuşind astfel să îmbine prin folosirea unui singur cuvânt, atât infinitul cât şi perenul.

În următoarele două versuri, poetul doreşte să împace relativa bipolaritate dintre infinit şi peren:

"Am chef de distractie/ 3 luni de senzatie"

Conştient de clipa fermecată pe care o trăieşte, autorul îşi avertizează ascultătorul (cititorul) că iubirea nesfârşită, dragostea profundă, infinitultul, alfa şi omega, arde intens, asemeni razelor unei zile însorite de vară, comprimându-se în "3 luni de senzaţie". Necuprinsul este asfel încadrat în limite foarte bine delimitate - trei luni - iar profunzimea sentimentelor umane îmbracă forma senzaţiilor.

Integral pe antena3.ro.



 ATENŢIUNE: INTERZIS COPIILOR!
(mai ales că, la şcoală, nu prea mai au parte de lecţii de versificaţie)

O restituire din umorul literar al perioadei interbelice, când se spunea că, autorul cunoscut sub numele de Ion PRIBEAGU, nu scrie parodii, ci se parodiază pe sine.


AMICUL ION
    de Ion Pribeagu
 
La vestitul doctor Costea
Vine Ion de la Copou:
-Buna ziua, domnu' doctor,
Mi-a intrat o teapa-n . . . . ou!

Pacientul se dezbraca
Doctorul il urca-n pat
Si cu mare atentiune
Cerceteaza-n lung si lat.

Ia luneta
O fixeaza
Ia penseta
O flambeaza
Scoate teapa
Pensuleaza
Pune vata
Bandajeaza
Pune fese
Si panseaza
Scoala omul
Si-l aseaza..

Pacientu-achita taxa
Si apoi satisfacut
Ii da doctorului mana:
- Buna ziua!    -Va salut!
 
Peste-un timp, aproape-o luna,
Vine amicul Ion din nou
-Uite, domnu' doctor, iarasi
Mi-a intrat o teapa-n ou!

. . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
.. . . . . . . . . . . . . . . . . . .


Pacientul se imbraca
Si achita taxa-n graba...
Cand, deodata, domnul doctor
Foarte curios, intreaba:

-Ia sa-mi spui domnule draga
(Care vii de la Copou)
Cum se-ntampla ca intruna
Iti tot intra teapa-n...ou?

-Ma iertati, domnule doctor,
A raspuns omul, "solemn",
Dar nevasta-mea e schioapa
Si-are un picior de lemn !



 

  ÎN ÎNCHEIERE, SPRE A VĂ AMINTI  DE NOI ŞI DE FOLCLORUL INTERNETULUI, VĂ OFERIM, CA SĂ RETRANSMITEŢI PRIETENILOR, UN NOU EPISOD POLITIC DIN SERIALUL:
 „AM FOST DOBITOC, DAR MAI SUNT OARE?!”


Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971