Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Anul 2009
Continuăm dosarul despre miercurea neagră a Parlamentului care a fost doar o prefaţă la zilele negre ale ţării.Partea I Semnează: Corneliu Leu, Aurel Contu, Grigore l. Culian, Dan Brudaşcu, Gh. Manea, Adrian Botez, Dimitrie Grama, Radu Soviani, Titus Andrei şi expeditori din folclorul internetului - Partea I
- Partea II
- Partea III
- Partea IV
- Partea V
Ultima oră
Viorel ROMAN - Fraude financiare, inocente ...
Dr. Dan BRUDAŞCU - Visurile imperiale ale Uniunii Europene
De la Iaşi, conservatorul american Paul Gottfried îi indeamnă pe români la rezistenţa naţională
Eugen Evu, Melania Cuc, Eugen Cojocaru, Sorin Cerin, George Anca, Al Florin-Tene şi mai multe recente publicaţii - În prezentari făcute de: Adrian Botez, Cezarina Adamescu, Cristian Contras, Ionut Caragea, Karine Drăgaş, Ben Todică, Sorin Bodea, Mihai Antonescu, Marius Rădescu - Partea I
Partea II
Partea III
Partea IV
Partea V
Partea VI
LITERATURA ROMÂNA ÎN LIMBILE LUMII - Partea I - Engleză - traduceri de Adrian Soncodi, - Franceză – traduceri de Constantin Frosin
Partea II
Poeţi români contemporani: Valeriu Matei, Dimitrie Grama
Poeţi români contemporani: Cezar Ivănescu, Adrian Botez
DIN NOU DESPRE UNIUNEA SCRIITORILOR, ISTORIA LITERATURII ŞI JUNGHIURILE PE CARE ELE LE PRODUC Articole de Ioan Lila, Pusi Dinulescu, Corneliu Florea, Adrian Botez şi o amplă convorbire „Vulturescu –Baciut”, preluată din revista ,,Vatra" - Partea I
Partea II
Partea III
Partea IV
Partea V
Internetul:legislaţia, aventurile, umorul şi folclorul său
Legislaţia ia tot mai în serios internetul
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI (cu ajutorul lui Dan Lupescu)
Iată de ce l-au iubit atât de mulţi americani !
„Paso doble” – rubrica lui Ioan LILA
Poezie pe internet-rubrica lui Ionuţ Caragea
Două atenţionări mai grave venite pe internet
DIN PERLELE GANDIRII
Din umorul şi folclorul internetului
Vă prezentăm în continuare aspecte din concediul oferit românilor de Preşedintele Băsescu şi Guvernul său:
ODESSA IN FLACARI 1942- FILM DE ARHIVA- IN LIMBA ITALIANA, SUBTITRAT IN LIMBA ROMANA
PAGINA A SASEA
Internetul : legislaţia, aventurile, umorul şi folclorul său

 


Şi plânge mama mult de tot
Că i-au trântit în plen băiatul,
Că vede la tv tot satul
Cum o ia premieru-n bot.
Şi ochii tatei lacrimi storc
Cu ei în zare tot rămâne;
Îndură-te de ei, stăpâne
Şi lasă-mă să mă întorc…
..............................................
Aşa plângea un ardelean
În pumnul ce-l strângea să-l rupă;
Dar l-a deschis Băsescu după
Ce îl strivise an de an

FABULA GÂNDĂCELULUI
 De ce m- ai prins în pumnul tău,
Şi  m-ai forţat? Tu nu ştii oare
Că-s mititel şi că mă doare
Când tu mă strângi atât de rău?
Primar ca tine eu am fost,
Şi-am renunţat la primărie
Unde făceam gospodărie
Şi nu ca tine asfalt prost!
Din tihna mea la Mănăştur
Tu m-ai chemat în Bucureşti,
Şi mi-ai promis c-o să mă creşti
Însă e clar: te doare-n cur.
Fiindcă mă laşi acum în pom
Să mă lovească viitura,
Iar limba ta seamănă ura
Cand stai de vorba cu vre-un om.
A încercat să-l mai învie:
I-a mulţumit pentru curaj
Dar ardeleanul în picaj
S-a prăbuşit pentru vecie.

Dar bossului nu i-a păsat
Şi şi-a găsit ca răzbunare
In Dorohoiul inundat
S-o certe pe învăţătoare.
Şi s-a zborşit la sinistraţi
Că n-au făcut asigurare
Cu banii din salar tăiaţi
Şi TVA în completare.

MORALA
Vrea cineva să ia aminte
Că fabula morală n-are?
Noi precizăm cu-nvederare:
Are… Cât domnul Preşedinte!
 Legislaţia ia tot mai în serios internetul



Guvernul finlandez a votat ca accesul la internet sa fie unul dintre drepturile fundamentale ale populatiei din Finlanda.
Finlanda este una dintre cele mai conectate natiuni din lume, avand corporatii de renume international printre care si gigantul de telecomunicatii Nokia, iar alaturi de tari precum alaturi de tari precum Danemarca, Olanda sau SUA, detine una din cele mai mari rate de penetrare a internet-ului.  Potrivit CNN, aceasta tara este prima care va face din accesul la internet prin broadband un drept legal pentru toti cetatenii. 
Introducerea internetului de banda larga in sfera "Serviciului Universal", adica printre serviciile de baza la care au dreptul toti locuitorii unei tari, la un anumit nivel de calitate, indiferent de localizarea geografica si la tarife accesibile este o preocupare la nivel european. Legislatia, care si-a intrat in drepturi joi, forteaza operatorii de telecomunicatii sa stabileasca un pret rezonabil pentru abonamentele de date, cu o rata de transfer  de cel putin 1MB/secunda pentru fiecare resedinta permanenta sau birou, anunta  guvernul finlandez intr-un comunicat. Serviciile vor fi furnizate de 26 de operatori, iar nivelul tarifelor considerat rezonabil este de 30-40 euro/luna.  Guvernul de la Helsinki si-a propus ca pana in 2015 toate gospodariile din tara sa fie conectate la internet de mare viteza prin cablu sau fibra optica. Finlanda are o suprafata de circa 330.000 mp (cam 50% peste Romania), dar populatia este de sub 5,5 milioane.
 DIN FOLCLORUL INTERNETULUI

Diriginta îi roaga pe copii sa-i spuna cu ce se ocupă părinţii lor.
- Spune tu Constantinescule!
- Tata este pompier. El stinge incendiile şi salvează vieţile oamenilor.
- Foarte frumos, e rândul tău Popescule.
- Tata este medic, el ne consultă şi ne prescrie medicamente atunci când suntem bolnavi.
- Minunat! Dar tatăl tău, Niculescule?
- Tata este dansator intr-un club gay, dansează la bară, clienţii îi bagă bani la chiloţi şi, dacă plătesc bine, tata şi-o pune cu ei în boscheţii de la intrare.
Oripilată de destăinuirile elevului, diriginta îi trimite pe copii in recreaţie, oprindu-l doar pe micuţul Niculescu.
- N-am ştiut ca tatăl tău face asta, copile!
- Iertaţi-mă doamna dirigintă, zice Niculescu cu ochii in lacrimi, v-am minţit: tata e consilierul lui Băsescu, dar mi-a fost ruşine sa spun....
               Iată de ce l-au iubit atât de mulţi americani !

Socialismul ar funcţiona numai în două locuri: în rai, unde nu este nevoie de el, şi în iad, unde există deja."  
                                                      Ronald Reagan
„Iată cele mai înfricoşătoare cuvinte din limba engleză: ,,Sunt de la Guvern şi am venit să vă ajutăm !”                                                        Ronald Reagan
„Din cele patru războaie din timpul vieţii mele, niciunul nu a început din cauză că S.U.A. erau prea puternice.”
                                                       Ronald Reagan
„M-am întrebat întotdeauna cum ar mai fi arătat Cele 10 Porunci dacă Moise le-ar fi trecut prin Congresul S.U.A....” 
                                                         Ronald Reagan
„Guvernul este ca un copil: Un tub digestiv cu un mare apetit la un capăt şi nici un simţ al responsabilităţii la  celălalt capăt.”
                                                         Ronald Reagan

„„Noţiunea care se apropie cel mai mult de viaţa eternă pe acest pământ, este aceea de ,,program guvernamental”
                                                         Ronald Reagan
„S-a spus că politica este a doua cea mai veche meserie din lume. Eu am observat o izbitoare asemănare cu prima.”
                                                        Ronald Reagan
„Politica economică a Guvernului poate fi rezumată în câteva propziţii scurte:,,Dacă ceva funcţionează, taxează-l ! Dacă el continuă să funcţioneze, reglementează-l ! Şi dacă nu mai funcţionează, subvenţionează-l !”                                                       Ronald Reagan
„Atunci când vom uita că noi suntem o naţiune supusă lui DUMNEZEU, vom deveni o naţiune supusă”
                                                        Ronald Reagan



 „Paso doble” – rubrica lui Ioan LILA



Acesta este un pamflet (de)servit cu şerbet !


Întîmplarea a făcut să primesc din ţară un teanc de ziare şi, aşa cum, atunci cînd vreau să aflu ce se mai întîmplă prin lumea literară din Franţa deschid blogurile poetului Florin Dochia, ca să aflu ce se mai întîmplă prin lumea literară din Romania accesez revista boierului Corneliu Leu, aşa că, primind şi ziarele de care am pomenit deja, m-am pus, fraţi şi alte neamuri din ţară, pe citit şi, nu numai că m-am crucit, dar m-am şi minunăţit !
 Măi, ce ţară faină mai avem şi noi! Conducătorii noştri iubiţi se operează prin străinătăţuri, prin maternităţi copiii sînt uitaţi prin incubatoare, o aspirină prin spitale costă cinci lei, fetele alea care prezintă timpurile probabile au rămas cu posterioarele şi toate ălea goale de tot şi definitiv (sic!), semn că ne putem înneca liniştiţi în apa de la robinete, dacă nu o mierlim otrăviţi, nea cutare de la parlament şi-a tras cîntăreaţă cu dotări siliconate, cu fese elestice şi termopane măsura cinci, o puicuţă le arată mahărilor poziţii pentru sexul la birou... Uimit de cîte şi mai cîte, am trecut de la divă la divă, de la amantă la amantă, de la fosta nevastă la actuala nevastă şi la viitoarea (unora) nevastă (a altora), apoi am citit înregistrările telefonicie ale oamenilor politici, care, din patrihoţism se dau de ceasul morţii să-i salveze pe oamenii de afaceri curaţi şi inteligenţi şi cu toate facultăţile la zi, care le sună pe mamele lor bătrîne adînc mişcate de nedreptatea strigătoare la cer... adicătelea (sic!) nu mai are bre omul de afaceri dreptul să dea tunuri şi tutunuri, că se pune pe ei fiscu care le sporeşte riscu şi le îneacă în lacrimi pliscu ?! Ce de-a mai libertate ne-am mai luat şi noi, nu cu porţia, cum s-a zvonit, ci cu Lucreţia ! Lucreţia fiind şi dînsa o domnişoară, stă pe pagină ca o coardă de vioară!
Dară să ne întoarcem la oile noastre, la stelele de pe cer, la literatură, va să zică, care noaptea strălucesc şi ziua pier ! Se ascund stelele astea prin pagini de ziare, unele foşnitoare, altele virtuale !
Cîtă iubire este în sufletul tău tandru
Care mă luminează precum un policandru
De văd cu mult mai bine ce coapse şi ce sîni
Bune la gust şi pure ca apa din fîntîni
Ţi-a dăruit natura să fii precum o zee
Şi d-aia-ţi închin ode şi cîntece, femeie !
Şi chiar şi prin muzee ai devenit un vis
Cînd mă gîndesc anume la ce-a pictat Matisse
El a pus la răscruce de gînduri idolatre
Ideea ce îi face pe unii doar să latre
Altora cu fineţuri şi gust la pipăit
Le-a zgîndărit onoarea care i-a opărit
Dar Universul ăsta se coce-ntr-o banană
Cîntată de rapsozii aleşi după sprînceană
Iar tu de sari pîrleazul voiasă şi ferice
Fereşte-te de gîndul nărăvitor ce-şi plînge
Adesea cu obidă şi uneori cu frică
Splendoarea-mpodobită cu visuri ce-o furnică
Dar sari ! acesta este obstacolul din noapte
Cînd gem cu voluptate în pomi fructele coapte
Că începutul lumii nu s-a desăvîrşit
Şi mai avem o clipă să fim într-un sfîrşit
Un poet special este Ionuţ Caragea, care singur recunoaşte că a dat năvală pe piaţa literară, dar, deşi există pericolul să se dilueze, eu îl susţin cu gîndul la Rimbaud, pentru că, iată, poetul este tumultos, universurile fac explozie în mintea lui. Are talent, are forţă, îi aşteptăm evoluţia, dar să punem frînă laudelor, nu are el nevoie de aşa ceva, ci de o analiză nepătimaşă, însă eu, nefiind critic, nu ştiu să trag din toate poziţiile, aşa că o să mă rezum la a-l teroriza cu tuşe delicate. Dar să încep cu o mică poveste despre mine însumi. Un tînăr critic din generaţia mea – mai tînăr şi eu pe atunci – mi-a recenzat un roman cam aşa: Autor..., editură..., tiparul executat la tipografia..., redactor de carte..., număr de pagini..., coperta de... Atît ! Ba nu, să nu uit esenţialul: „cronica” asta a publicat-o, dragi colegi de la grădiniţă, în „Revista pompierilor”. Cum eu nu ardeam să citesc revista asta, au avut grijă cîţiva prieteni să mă perpelească: „Mă, ăsta ţi-a dat foc la valiză !” Staţi puţin, adică, nu are voie omul să-şi stingă of-ul din suflet unde vrea (sic) neuronii lui ?! Ca să nu mă creadă tînărul meu prieten critic ingrat, l-am invitat la o bere, la restaurantul Uniunii! „Adică, Ioane, tu nu te-ai supărat ?!” „De ce să mă supăr, frate, pentru că nu m-ai ignorat ?!” Ceea ce nu am spus încă nimănui, a fost urmarea poveştii. Am început să primesc scrisori de la familiile pompierilor din întreaga ţară, care voiau să le sting curiozitatea cu cîteva rînduri despre mine, despre cum scriu, cînd scriu, de ce scriu... 
Bună întrebare: de ce scriu?, dar mai întîi trebuie să mă ocup de relaţia dintre mine şi personajele mele. De-a lungul anilor petrecuţi în faţa claviaturii mi-am dat seama că nu trebuie să mă cred eu mai deştept decît personajele mele. Întrebat de ce s-a sinucis ANA Carenina, Tolstoi a zis cu emoţie că nici el nu a înţeles ce a apucat-o! Într-o scenă în care doi bărbaţi şi o femeie discută la o masă din restaurant, am simţit nevoia să o scot puţin pe femeie din conversaţie şi, ca să scap de ea, am pus pe cineva să o cheme la telefon. Bărbaţii au continuat discuţia şi scena s-a terminat cu întoarcerea femeii la masă, care a întrebat parşivă: „Despre ce discutaţi voi aici ?” Zic „parşivă” pentru că abia peste vreo douăzeci şi cinci de ani am constatat că ea, femeia, personajul meu „parşiv”, se încăpăţînase să nu plece cu adevărat de la masă, pentru că am descoperit-o intervenind în discuţia dintre cei doi bărbaţi, deşi aceştia credeau că sînt singuri la masă. Pare o glumă, dar nu este. Nici măcar criticii care au scris despre cartea mea nu i-au observat femeii „parşivenia”! În alt roman trebuia să-l fac pe unul dintre personajele mele (intra în logica desfăşurării acţiunii!) să fure un sac de ciment, dar acesta nu a vrut să fure ciment, mai mult, s-a spălat pe mîini ca Pilat şi şi-a văzut de suferinţele lui, ca Werther. Şi acum trebuie să plec la cumpărături, tocmai la „Babu”, cale de vreo zece kilometri, dar o să continui după ce mă întorc. Sigur, timpul este preţios, aşa că nu o să-l toc la cîini ca pe frunze. Timpul, ziceam, şi asta ştim cu toţii, este lunecos ca săpunul, odată te trezeşti că ţi-a alunecat din mînă. Pe ideea asta mi-am şi notat cîteva amănunte: „Şi cînd era pe clipa asta, în fine, laba să o pui, / S-a risipit prin praful nopţii şi-abia de ai văzut că nu-i !” Fac parte versurile astea dintr-o poezie ? Nu, pentru că sînt doar versuri rimate, atîta tot ! Poezia are alte definiţii şi alte coordonate, dar o să ajungem şi acolo. Deocamdată să continuăm cu romanele. Nici nu am ţinut socoteala cîte romane am început şi le-am abandonat după un timp... Şi le-am abandonat pentru că personajele mele nu erau bine definite, nu erau viabile, credibile. Cum se crează un personaj ? Habar nu am! El, personajul, apare singur şi am senzaţia că există cu adevărat şi sînt curios să văd ce va mai spune şi va mai face mîine, cînd voi trece la capitolul următor. Cam aşa este şi cu poezia. Nu tot ceea ce ne trece prin minte este o metafora încărcată de simboluri, de vis, de reverie. Citesc prin reviste torente de cuvinte, de mă ia ameţeala. Ici colo descopăr însă cîte un vis frumos, îmbătător, o poiană cu narcise, un inorog de zăpadă şi atunci sufletul meu se iluminează. Dar cum să-i spun eu vreunui poet ce mi-a plăcut sau ce nu mi-a plăcut din cascada lui de cuvinte ? Ar fi ca şi cum aş fluiera în biserică. Gîndul însă nu-mi dădea pace, aşa că mi-am dat seama că poeţii ultimilor ani nu au citit marea poezie. Ce or mai fi auzit şi ei prin liceu sau la facultate, deşi mă îndoiesc că au receptat poezia ca pe un mesaj metaforic. Iată un model rău, o prosteală care mă împiedică adesea să nu fac explozie:
Se-aude, hăt, departe, cum cade o secundă,
Tu-ţi pui rochia albă şi-n păr îţi prinzi o fundă.
Eu te privesc şi-mi umplu un alt pahar, femeie,
Mai cade o secundă arzînd ca o scînteie
Şi crapă ca un munte lovit de o insectă
În universul tandru care miroase-a mentă,
Sau poate tu împrăştii acest parfum divin
Şi, pînă îţi faci părul, eu mai îmi torn un vin
Şi-n vremea asta noaptea se crapă ca o pară,
Iar mintea mă-ncolţeşte, cu gînduri, ca o fiară.
Mai gust din vin, din viaţă, din visuri cristaline,
Tu bîzîi ca albina strivită de stamine
Şi eşti tot mai frumoasă şi tot mai vaporoasă.
Hai să plecăm, femeie, sau hai să stăm acasă
Ca tu încă un secol să mai probezi veşminte
Eu mai beau vin, femeie, că eşti tare cuminte.

CUGETÃRI
Visul oricărei mări este să devină ocean!
Nu e o dramă dacă pierzi trenul, dar e o tragedie să-l greşeşti! Asta e comedia!
(Din ciclul: “Înţelepciunea anticilor”)
Cine a inventat telefonul fără fir ? Funcţionează şi astăzi ireproşabil.  Oamenilor nu le place să-şi comunice între ei veştile rele, dar bîrfele, da!
“-Ai auzit, tu…”
Ce ziceam?!
Cămila are două cocoaşe, nu doi cocoşi. Dromaderul are o cocoaşă, pentru că, de, e bărbat! şi, apoi, să ţinem cont că mila este mai mare decît un kilometru!
Stele de mare nu fac parte din nici o constelaţie.
Stele din cer se reflectă în oglinda apei, dar nu au curajul să se scufunde… dar şi stelele de mare se tem să nu se piardă în imensitatea constelaţiilor…
Firul cu plumb este singura invenţie a Umanitaţii care nu ne face nici un rau! Cît priveşte roata…
Perpetum mobile? Firul cu plumb!
Si la force de mon imagination est une menace pour le lecteur, alors il faut le protéger en le dirigeant vers un autre segment de la littérature, moins rhétorique et livresque, où les pieds du Penseur de Rodin sont plus importants que sa tête…
Eu nu cred că forţa imaginaţiei mele constituie o ameninţare pentru cititor. |ntre mine şi El se crează, în timpul lecturii, o legătură subtilă ca linia orizontului care desparte cerul de marea ce se reflectă în el...
« L'obscénité est d'abord une arme dirigée contre l'hypocrisie de la morale puritaine ».
Muza mea... unde eşti tu, între ce tărîmuri de vis te-ai ascuns vederii mele interioare?!
Plăsmuirile imaginaţiei aparţin tuturor timpurilor, devin stranii doar sub presiunea timpului, care curge inexorabil... (nu mai ştiu cine a zis asta !)


Şi spinii, mărăcinii şi scaieţii

Şi spinii, mărăcinii şi scaieţii,
Ciulinii, mătrăguna, rostopasca
(A năvălit din bălării şi iasca)
Stîrnindu-i îndeajuns pe nătăfleţii
De arbori care se coceau la soare
Pe conopide le-au înnebunit
Salata, angoasată, s-a-nroşit
Şi-a început să ningă miei din soare
Nici o închipuire nu-i mai crudă
Decît îşi poate-nchipui o dudă
Care e dulce şi zemoasă tare
De-aceea căzu ploaia să o ude
Că ea, sărmana, nici nu are unde
Şi chiar nimic să strîngă-ntre picioare
Petreceri, artificii, tiribombe
Petreceri, artificii, tiribombe
Cristale limpezi şi obiecte hîde
Cu toate au nevoie de un gîde
Să le arunce ca pe nişte bombe
În jarul nopţii unde cresc stafii
Zorzoane aurite pentru fete
Şi gesturi care-ncet să le desfete
Cu pana dulce de la pălării
Ele-s trecute prin purificare
La o dimensiune oarecare
Ce le crează purele orgasme
Si uneori şi stelele visează
Clipind către-nserarea noastră trează
Dar au avut aievea doar fantasme
Să ne destrăbălăm duioasă doamnă
Să ne destrăbălăm sfioasă doamnă
Cît sîntem tineri, prinşi de nebunii
În caruselul de făcut copii
Acum, la ceasul verii către toamnă
Tu, dulce şi fierbinte ca o vară
În care s-au copt fructele pe ram
La miezul tău rotund eu mă înham
Să-l duc pe culmi a nu ştiu cîta oară
Te lasă dar ca barca între valuri
Cutremurată toată între maluri
Şi suspinînd mă mîngîie încet
Eu mă agăţ de dulcea ta făptură
Ca iedera pe culmi de-o crăpătură
Şi tandru îţi dedic un menuet
Muzica ce ne îmbată creşte
Muzica ce ne îmbată creşte
Ca soarele timid din răsărit
Ecoul nopţii tocmai s-a oprit
Şi iarba o auzi cum se topeşte
Sub trupul tău culcat pe-un pat de stele
Şi răsfăţat cu mîngîieri subtile
Te-am răsfoit din scoarţă pînă-n file
Pe degete ţi-am împletit inele
Şi stai acum rasfrîntă în imagini
Eu tot te caut răsfoind la pagini
Ca să ajung la tine-n univers
E dulce şi sensibil ca o frunză
Pe care luneca o buburuză
În timp ce eu te pătrundeam pervers
 Poezie pe internet
-rubrica lui Ionuţ Caragea
Videopoezie

http://www.youtube.com/watch?v=aA3eHgvlHhs
 
In alta viata am fost un rau
 
Versuri, voce, montaj - Ionut Caragea
http://www.youtube.com/watch?v=WGj3O_B5PbM
 
 
Am lasat artileria grea la urma. Sa nu va sfiiti sa ziceti un bravo Vandei Florea pt recitare si mixaj. Montajul si versurile imi apartin.
un nou film cu citate de dragoste pentru dv.
 
http://www.youtube.com/watch?v=rcZrnXE4PHA
 
Ionut Caragea
Două atenţionări mai grave venite pe internet

 De la mai mulţi prin Eugen Dorcescu:
VA ROG CITITI SI SA NE FACEM PARTEA INAINTEA DOMNULUI SI INAINTEA OAMENILOR. SA NE RUGAM. DUMNEZEU SA NU INGADUIE BLASFEMIA ACEASTA SA AJUNGA IN ROMANIA SI IN CANADA MACAR.

CRISTOS A INVIAT! SI TREBUIE SA-L CINSTIM SI APARAM IN ORICE MOMENT...
Ati vazut ca în EUROPA sunt în prezent 54 de milioane de islamisti si ca în urmatorii 12 ani vor fi 25% din populatia Europei. Daca filmul Corpus Cristi a fost facut de homosexuali sau de persoane de alta religie decât cea crestina în scopul de a crea un vid în constiinta oamenilor, de ai face indiferenti la ce se întâmpla în jurul lor, acestia sunt naivi daca cred ca golul lasat  prin abandonarea credintei în Dumnezeu va fi ocupat de ei. Nu au nici o sansa în fata islamului. Islamul nu accepta nici un fel de compromis fata de ce nu este prevazut în CORAN. Curatenia va fi radicala. 4 neveste si 3 la 4 copii de fiecare nevasta,.... .vom deveni repede minoritari.
Unde este egalitatea religiilor ? Nu ai voie sa faci o caricatura sau o gluma despre Mahomed sau altii fara sa fi tras la raspundere dar.... poti face filme si sa batjocoresti pe Isus Christos în toata linistea ?? 
CUM RASPUNDE LA ASTA CONSTIINTA VOASTRA ??
        Opinie personala LL  
                                                                                                           
 
Dragi prieteni,
Am primit la rindul meu un protest la adresa unui film. M-am gindit ca e practic sa traduc cit mai fidel  in româna textul original al mesajului care poate fi citit in continuarea traducerii  mele. Daca vreunul dintre voi gaseste o traducere mai bună a textului englez,  va rog modificati. Important este sa protestăm.
Va rog să dati si voi mai departe acest mesaj.
    Multumesc,
        Corina Chiriac 
 
MERGIND DINCOLO DE LIPSA DE RESPECT, FILMUL "CORPUS CRISTI" ESTE PE CALE SA APARA IN CINEMATOGRAFE IN IULIE SAU AUGUST. UN FILM DEZGUSTATOR ESTE APROAPE GATA SA APARA MAI INCOLO ANUL ACESTA IN AMERICA PREZENTIND PE MÂNTUITORUL IiSUS HRISTOS, PE APOSTOLI SI  DISCIPOLI CA HOMOSEXUALI ! CA PIESA DE TEATRU ACEST "SCENARIU" A JUCAT DEJA IN TEATRE PENTRU O VREME.
IN LATINĂ, "CORPUS CRISTI" INSEAMNA TRUPUL LUI HRISTOS. 
ESTE O REVOLTATOARE BATJOCURA LA ADRESA DOMNULUI NOSTRU, MÂNTUITORUL IiSUS HRISTOS. 
DAR NOI PUTEM PRODUCE O SCHIMBARE.
IATA DE CE VĂ TRIMET ŞI VOUĂ ACEST E-MAIL:
DACA FIECARE VA TRIMETE ACEST MESAJ DE PROTEST SI LA ALTII , POATE CA ÎMPREUNĂ VOM REUSI SA PREVENIM, SĂ ÎMPIEDICĂM GROZĂVIA  CA ACEST FILM SA FIE DIFUZAT IN AMERICA (ŞI  IN LUME AŞ ADAUGA EU, SA AVEM CURAJUL SĂ NE PREZENTĂM PE FAŢĂ CREDINŢA SI SĂ OPRIM BARJOCURA ADRESATA ÎMPOTRIVA DOMNULUI  ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IiSUS HRISTOS.
CACI ALTFEL, DE CE AM MAI PRETINDEM CĂ SUNTEM CREŞTINI ? CU RISCUL DE A VĂ DERANJA PUŢIN,  VA TRINMET ACEST MESAJ  TUTUROR  ŞI SPER CA VEŢI FI DE ACORD CU MINE, VEŢI APRECIA EFORTUL CELOR CARE AU INIŢIAT ACEST PROTEST  SI VEŢI TRIMETE VORBA MAI DEPARTE.
VA ROG, AJUTATI SĂ ÎMPIEDICĂM OFENSA  CONTRA DOMNULUI NOSTRU IiSUS HRISTOS .
NU E VORBA DE VREO PETIŢIE DE SEMNAT, DE UN NUMĂR FIX SAU LIMITĂ DE PERSOANE LA CARE SĂ TRIMETEŢI ACEST SEMNAL DE ALARMĂ...IN PLUS VĂ IA CITEVA MINUTE S-O FACEŢI ! POATE MAI PUŢIN DE 2 MINUTE.
DACĂ NU TE INTERESEAZA, SAU NU AI 2 MINUTE SĂ RETRIMETI ACEST MESAJ, SA NU TE PLINGI DACA DUMNEZEU NU ARE TIMP PENTRU TINE CACI EL ESTE MULT MAI OCUPAT DECIT PUTEM FI NOI. 
PERSONAL, CHIAR CRED CĂ E ABSOLUT NECESAR SĂ PROTESTĂM.  
SE PARE CĂ ANUMITE REGIUNI ALE EUROPEI AU RENEGAT SI AU REFUZAT, DIN FERICIRE, SA PRIMEASCA SAU SA DIFUZEZE ACEST FILM.
TOT CE NE TREBUIE ACUM SUNT O GRAMADA DE RUGACIUNI SI O GRAMADA DE E.MAILURI.
 
VA ROG, DATI MAI DEPARTE.
 
............ ......... ......... ......... ......... ......... ......... ......... ......... ......... ......... ......... .
 
TEXTUL ORIGINAL PE CARE L.AM PRIMIT.
 
"Corpus  Christi " is a film, due to be released this June to August.  A  disgusting film set to appear in America later this year   depicts Jesus and his disciples as homosexuals ! 
As a  play, this has already been in theatres for a while. 
It's called " Corpus Christi "which means "The Body of Christ".  It's revolting mockery of our Lord. 
But we can make a difference.
That's why I am sending this e-mail to you.  If you do send this around, we just might be able to prevent this film from showing in America. 
Let's stand for what we believe in and stop the mockery of Jesus Christ our Savior.  Where do we stand as Christians?  At the risk of a bit of inconvenience, I'm forwarding this to all I think would  appreciate it, too. 
Please help us prevent such offenses against our  Lord. 
There is no petition to sign, no time limit, or  minimum number of people to send this  to...  It will take you less than 2 minutes! 
If you are not  interested and do not have the 2 minutes it will take you to do this, please don't complain when God does not have time for you because He is far busier than we are.
Hey, it's worth a shot! 
Apparently, some regions in Europe have already banned the film.  All we need is a lot of prayer and a lot of e-mails.
 
JUST  GET THE WORD AUT




Dr. Dan BRUDAŞCU
Arginţi calpi sau festivalul internaţional de film?

În cotidianul Mesagerul de Cluj din 7 – 13 iunie a.c ., la rubrica editorial apare textul nesemnat, intitulat „Ruşine Tudor GIURGIU”. Textul în cauză se constituie într-un atac dur, dar pe deplin justificat, până la un punct, după părerea noastră, la adresa domnului Tudor GIURGIU, preşedintele unui S.r.l. anonim, care, de câţiva ani de zile, realizează la Cluj-Napoca Festivalul Internaţional de Film Transilvania sau TIFF, după moda englezească, bat-o vina.
 Puţină lume ştie că primele ediţii ale hulitului astăzi Festival au început pe timpul mandatului de primar al lui Gheorghe FUNAR, iar alocarea primelor sume de la bugetul local s-a făcut în  baza unei propuneri avizată şi înantată Consiliului local de subsemnatul, ca urmare a poziţiei deţinute în organigrama de atunci a Primăriei clujene.
 Îmi aduc aminte că atunci, la început, nu numai pentru cei avizaţi, Tudor GIURGIU era un anonim super-respectuos şi atent faţă de cei cărora le cerea bani pentru a face posibilă organizarea unei asemenea manifestări devenită, între timp, extrem de prestigioasă, în primul rând datorită eforturilor depuse de Tudor GIURGIU şi abilităţilor sale manageriale şi organizatorice. Ca să rostesc adevărul până la capăt, Tudor GIURGIU nu numai că era cu adevărat un anonim în mediile clujene, ci şi excesiv de respectuos în modul de abordare a autorităţilor locale cărora le solicita sprijin pentru soluţionarea chestiunilor, deloc uşoare, legate de festival. Ulterior, cu aceeaşi nonşalanţă, cu care îl curtase pe vremuri pe primarul Gheorghe FUNAR , el a trecut, cu arme şi bagaje, cum se spune, de partea echipei noului edil, Emil BOC, care, pe lângă sprijinul material şi financiar acordat festivalului, l-a numit în fruntea Televiziunii Române în calitate de preşedinte-director general.
 N-a fost, desigur, foarte inspirată această numire, pentru că mandatul lui Tudor GIURGIU în această funcţie importantă nu s-a remarcat prin absolut nimic deosebit şi nu cred că există azi cineva care să poată numi, în mod obiectiv, măcar o singură realizare cât de cât meritorie a lui Tudor GIURGIU în calitate de întâistătător peste televiziunea naţională.
 În momentul la care Tudor GIURGIU a iniţiat această manifestare care, trebuie să recunosc, a contribuit enorm la sporirea prestigiului european şi internaţional al oraşului nostru, atât Tudor GIURGIU, cât şi S.r.l.-ul care a luat această iniţiativă aveau o dotare şi stare materială de-a dreptul  mediocră. În schimb, după ani de zile, graţie banilor oferiţi generos din bugetele locale, municipal şi  judeţean, s-au produs schimbări de-a dreptul miraculoase. În prezent, angajaţii şi colaboratorii S.r.l.-ului giurgiuvean se plimbă doar în maşini de lux, exclusiv în MERCEDESURI din ultimele generaţii, stau, pe durata desfăşurării festivalului, numai în hoteluri ce le asigură un maxim de lux şi confort, etc. În plus, dacă înainte de demararea acestui proiect, Tudor GIURGIU era un personaj nebăgat în seamă în lumea televiziunii şi cinematografiei, în prezent, după o practică frecventă în aceste medii, el este chiar beneficiarul unor premii şi distincţii internaţionale, datorate nu atât talentului său regizoral, ci o „răsplată” pentru invitarea la festival a unor personalităţi cu putere de decizie în acest domeniu.
 Dacă cele spuse de mine mai sus nu ar fi adevărate, atunci Tudor GIURGIU ar fi trebuit ca, mult înaintea demarării acestui proiect, să fi fost câştigătorul unor premii şi distincţii la festivaluri europene şi internaţionale, sau măcar naţionale, confirmând faptul că, în realitate, el a investit şi talentul şi prestigiul, nu numai banii clujenilor, în organizarea unei astfel de manifestări prestigioase pe plan internaţional, nu aceasta l-a scos pe el din anionimat şi i-a adus recunoaşterea europeană şi internaţională de care se bucură azi.
 Cunoscându-l pe acel Tudor GIURGIU de la început, adică un om respectuos şi modest, m-au surprins şi şocat şi pe mine, ca şi pe semnatarul (pentru mine anonim) al editorialului citat, declaraţiile ameninţătoare  şi stupide făcute recent de Tudor GIURGIU. Se pare că, după ce, iniţial, el a fost inspirat de raţiuni şi interese exclusiv artistice, de o vreme pare a fi motivat în demersul său exclusiv de meschine şi mediocre interese materiale şi financiare.
 Spre deosebire de autorul editorialului, eu recunosc lui Tudor GIURGIU merite incontestabile în iniţiativa organizării acestui festival care, în timp s-a impus pe plan european, fiind, pe bună dreptate, considerat printre cele mai reuşite manifestări de gen. Un semn extrem de concludent în această privinţă este şi faptul că, pe lângă (destule) nume nesemnificative (de umplutură, am mai spune noi, la fiecare ediţie), de-a lungul anilor festivalul şi implicit oraşul nostru a fost onorat de nume prestigioase de actori, regizori etc. Mă îndoiesc că aceştia ar fi fost atraşi la Cluj-Napoca exclusiv de ideea unei excursii gratuite şi nu de prestigiul şi prestanţa manifestărilor la care aveau să participe.
 Dacă afirmaţiile din articol sunt reale, atunci eu regret ieşirea, necontrolată, după părerea mea, de care a dat dovadă Tudor GIURGIU, căci el trebuie să conştientizeze că, fără acest festival, posibil doar datorită eforturilor făcute de autorităţile locale de a-i asigura finanţarea, el însuşi ar fi rămas o eternă tânără speranţă în domeniul cinematografiei şi nu ar fi astăzi în posesia a numeroase premii şi distincţii date în principal organizatorului Tudor GIURGIU şi mai puţin cineastului care se doreşte.
 Nu ştiu dacă lui Tudor GIURGIU îi este cunoscut faptul că, şi în acest an, pentru a-l ajuta să realizeze acest festival, edilii Clujului i-au alocat doar lui peste 60% din bugetul municipiului rezervat activităţii culturale. Cu alte cuvinte, ca să poată avea loc acest festival, au fost sacrificate o serie de alte manifestări culturale importante şi diverse. La fel ca şi în anii precedenţi.. Ori, în aceste condiţii, criticile şi acuzaţiile făcute de Tudor GIURGIU la adresa primaruluii şi consilierilor locali sunt nu numai neininspirate şi nejustificate, ci de-a dreptul penibile, dovedind că visătorul de altădată este azi copleşit de pofta de înavuţire cu orice preţ.
 Mai subliniem, tot legat de acest subiect, şi faptul că, în afara eforturilor meritorii ale autorităţilor locale, proiectul giurgiuvean se bucură de susţinerea întregului oraş, întrucât, pe lângă miliardele de la Consiliul Local, festivalul beneficiază de numeroase sponsorizări în bani şi servicii de la foarte multe firme clujene, faţă de care nu pare a manifesta un minim de decenţă şi de consideraţie. Ca să nu spunem nimic despre lipsa lui de recunoştinţă.
 Autorul editorialului citat proferează şi alte acuzaţii la adresa lui Tudor GIURGIU din care multe ni se par nu numai de bun simţ, ci şi deplin justificate. Ne-a reţinut în mod deosebit atenţia referirea la ameninţarea că pe viitor Tudor GIURGIU intenţionează să mute festivalul la Budapesta. Desigur că nu ne-ar mira chiar să o facă, deoarece aşa cum se dovedeşte mereu, cercurile iredentist – revizioniste de la Budapesta găsesc întotdeauna bani să cumpere conştiinţe sau susţinători diversionişti în rândul intelectualilor din ţările vecine. De altfel, Tudor GIURGIU a şi făcut un prim pas spre această direcţie asupra căreia nu mai insistăm, pentru că ne provoacă stări cu care nu vrem să-l onorăm pe cel în discuţie. Un singur lucru vrem să-i atragem atenţia lui Tudor GIURGIU şi anume că, chiar dacă va muta acest festival la Budapesta, în speranţa că acolo s-ar putea îmbogăţi mai rapid decât în ţară, să nu uite, totuşi, că Transilvania este şi va rămâne un teritoriu ce aparţine României, iar el va fi obligat, cel puţin moral, dacă ştie la ce ne referim, să modifice pe viitor denumirea festivalului în raport cu interesele revizionist iredentiste ale posibililor săi viitori stăpâni din Budapesta.
 Este regretabil că datorită unei vizibile pofte de îmbogăţire a iniţiatorului, un proiect de importanţa acestui festival eşuează în mod lamentabil ca urmare a unei nefireşti pofte de îmbogăţire din partea iniţiatorului lui.
 În încheiere, am dori să-i atragem atenţia în mod amical lui Tudor GIURGIU că, deşi este adevărat că a contribuit la sporirea prestigiului european şi internaţional al municipiului nostru, fără acest festival, posibil exclusiv datorită banilor clujenilor, el ar fi rămas, profesional vorbind, acelaşi anonim cum a fost înainte de demararea lui. Cu alte cuvinte credem că el este cel puţin la fel de îndatorat clujenilor, cât îi sunt clujenii lui pentru organizarea pe banii lor (şi nu puţini) a unui astfel de festival.
 În final, dezavuez formula folosită de autorul editorialului, inclusiv în titlu, şi pentru că, mie, personal, nu-mi sunt cunoscute meritele culturale şi intelectuale pe care acesta le-ar avea şi care i-ar da dreptul la o astfel de atitudine faţă de un om care a  reuşit un eveniment cinematografic prestigios, cunoscut şi comentat pozitiv în ţară şi peste hotare.
 DIN PERLELE GÂNDIRII
SPICUIRI DE Dan Ghelase

- "Dumnezeu a murit". Semnat Nietsche. "Nietsche a murit". Semnat Dumnezeu. (Nikolaj Petrovsky)
 Un popor fara religie nu poate fi condus decit cu tunurile.  (George Washington)
 Daca e verde si misuna, e biologie. Daca pute, e chimie. Daca nu functioneaza, e fizica. Daca e de neinteles, e matematica. Iar daca n-are sens, ori e economie, ori e psihologie. (Murphy despre stiinta moderna)
 Platitorii de impozite pot fi definiti ca persoane care lucreaza pentru Guvern, fara ca totusi sa aiba vreo calificare de functionari guvernamentali. (legea lui Krueger)
 Unul dintre semnele sigure ale valorii unei carti este faptul ca poate fi citita in multe feluri. (Wystan Hugh Auden)
 Cine uraste viciile uraste, de fapt, oamenii. (Pliniu cel Tinar)
 Femeia care isi contureaza buzele poate fi asemanata cu soldatul care isi curata mitraliera. (Bob Hope)
  Birocratia este un mecanism gigantic actionat de oameni marunti. ( Honoré de Balzac)
  Masoara-ti fortele dupa aspiratiile tale, si nu aspiratiile dupa forte! (Adam Mickievicz)
Daca o persoana ajuta un hotz inainte de a savarsi un furt, se numeste complice si va plati pentru asta. Daca o alta persoana ajuta un hotz dupa ce a savarsit fapta, se numeste avocat si este platit pentru asta..
 Marele avantaj al citatelor din "operele alese ale oamenilor celebri" consta in faptul ca pot fi folosite pentru a-i insulta pe altii fara a avea probleme legale. ( Amanda Cross)
 Adevarul nu este inabusit doar de minciuna, ci si de tacere
Henri Frederic Amiel)
Care este diferenta dintre MITA si DAR?
- Un DAR este atunci cand cel care primeste spune: "Multumesc!", iar cel care da spune: "Sa nu mai vorbim despre asta!".
- O MITA este atunci cand cel care da spune: "Multumesc!", iar cel care primeste spune: "Sa nu mai vorbim despre asta!".

 Daca vrei odihna, crede. Daca vrei adevarul, cauta si sufera. (Friederich Nietzsche)
 Nu exista fapte, ci doar interpretari. (Friederich Nietzsche)
 Arhitectura este sculptura locuita. (Constantin Brincusi)
 De ce sa repeti vechile greseli cind exista multe altele noi pe care le poti face? (Bertrand Russel)
  Risul este o vacanta  instant
  (Milton Berle)
 Momentul in care te relaxezi este chiar acela in care seful intra in birou. (Legea supravegherii selective, dupa Murphy)
 Intelepciunea este cea mai de jos forma a umorului. (Alexander Pope)
Ca sa intelegi ca esti prost, trebuie totusi sa-ti mearga mintea. (Georges Brassens)
Viata poate fi inteleasa numai privind inapoi, dar trebuie traita privind inainte. (Kirkegaard)
Este de o mie de ori mai bine sa fii optimist si sa te inseli, decat sa fii pesimist si sa ai dreptate. (Jack Penn)
Toata lumea se plange ca nu are memorie,dar nimeni nu se vaita ca nu are logica. (La Rochefoucault)
Daca ceea ce ai de facut pare simplu, inseamna ca nu ai aflat inca totul. (Donald Westlake)
 
Focul intareste intotdeauna ceea ce nu poate distruge. (Oscar Wilde)
Experienta este cel mai dur profesor, pentru ca intai iti da testul si apoi iti spune care era lectia. (Vernon Law)
Toti traim sub acelasi cer, dar nu toti avem acelasi orizont. (Konrad Adenauer)
Daca gasesti un drum fara obstacole, probabil ca drumul acela nu duce nicaieri. (J.F.Kennedy)
Adevarul este pretutindeni, dar nu-l recunoaste decat ce-l care-l cauta. (N. Iorga)
Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti. (David Dunham)
 Cea mai inversunata lupta este cu tine insuti. Te afli in ambele tabere. (Voltaire)
 
In viata nu e suficient ca ai ales drumul cel bun. Daca nu mergi repede inainte, te calca in picioare cei care vin din urma. (Will Rogers)
Multi indivizi din societatea moderna sunt ca barcagii: trag la vasle dar stau cu spatele la viitor. (Henry Coanda)
Daca vrei sa stii cine este un om, da-i o functie de conducere. (Robert Brasillach)
 
Daca vrei sa faci pe cineva bogat, nu-i spori puterea ci ia-i din dorinte. (Epicur)
Eficienta este cea mai inteligenta forma de lene. (David Dunham)
 Rasul e ca stergatorul de parbriz: nu opreste ploaia, dar iti permite sa iti vezi de drum . (Jeanne Wasbro)
 
Cand vezi ca ai aceeasi parere cu majoritatea e bine sa mai reflectezi o data. (Mark Twain)
 Cand ai 10 pasi de facut, 9 pasi sunt jumatatea drumului. (proverb chinez)
Exista batalii pe care e bine sa le ocolesti; nu din teama ca le-ai putea pierde, ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu-le. (Gelu Negrea)
 
A face pe prostul la timpul potrivit este cea mai mare intelepciune. (Cicero)
 
Un prost care nu spune nici un cuvant nu se deosebeste de un savant care tace. (Moliere)
A fi inteligent presupune a folosi si inteligenta altora. (Richard Aladjemoff)
 
Singurul lucru mai rau decat sa fii vorbit pe la spate este acela sa fii ignorat total. (Oscar Wilde)
Daca astepti momentul potrivit, te intrec altii care nu-l asteapta. (Woody Allen)
Omul trebuie sa aiba si prieteni si dusmani. Prietenii il invata ce trebuie sa faca, iar dusmanii il obliga sa faca ce trebuie. Sunt   succese care te injosesc si infrangeri care te inalta. (N. Iorga)
Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea. (Georges Brassens)
 Un om are dreptul sa se uite de sus la altul doar atunci cind vrea sa-l ajute sa se ridice.  ( Gabriel Garcia Marquez)
 Cresterea de dragul cresterii este ideologia cel. (Edward Abbey)
-Iarta-ti mereu dusmanii.Nimic nu-i supara mai tare.- Oscar Wilde
 -Violenta este ultimul refugiu a incompetentei. - Isaac Asimov
-Averea este fericirea celor sãraci cu duhul. -    Jules Renard
-"Nu merit acest premiu, dar am artrita si nici asta nu meritam."  - Jack Benny
  Omului ii trebuie un vis ca sa suporte realitatea.   (Freud)
 Cea mai mare greseala pe care o poti face este sa te temi intr-una ca poti gresi. (Elbert Hubbard)
 Imaginatia este o arma foarte utila in razboiul contra realitatii. (Jules de Gaultier)
 Oamenii seriosi au prea putine idei, iar oamenii cu idei sint considerati neseriosi. (Paul Valéry)
 Discursul sta foarte bine intre gindire si actiune: adesea, tine loc amindorura (John Andrew Holmes)
 Cind te ajuti tu insuti, si cerul te ajuta. (Jean de La Fontaine)
 Cindva totul va fi bine, iata speranta; acum totul este bine, iata iluzia. (Voltaire)
 
 In viata nu conteaza daca pierzi sau cistigi. Conteaza daca pierd sau cistig eu. (Winston Churchill)
 Dragostea este sentimentul care vine in galop si dispare in virful picioarelor. (Tudor Musatescu)
 Stiinta putina ii face pe oameni pretentiosi, in timp ce stiinta multa ii face modesti, asa dupa cum spicele goale isi inalta spre cer capetele lor trufase, in timp ce spicele pline se apleaca spre pamint sub greutatea lor.   (Leonardo da Vinci)
 Trebuie sa inveti sa accepti refuzul si sa refuzi acceptarea. (Ray Bradbury)
  E greu de ales intre raul care aduce folos si binele care dauneaza. (Niccolo Machiavelli)
 Procesul care a condus de la ameoba la om este calificat de filozofi drept un progres evident, dar nu se stie daca si ameoba ar fi de acord. (Bertrand Russel)
 Omul este un animal inteligent care se poarta ca un imbecil. (Albert Schweitzer)
  Libertatea inseamna raspundere. De aceea majoritatea oamenilor se tem de ea. (George Bernard Shaw)
-Barbatul vaneaza femeia pana cand ea il prinde. (Proverb american)
- Nu e nici multul, nici putinul, si nici privatiunea, ci comparatia cea care ne deranjeaza. Nu suntem saraci decat alaturi de cei bogati  (Sophie Germain)
 Murphy este profetul unei noi religii: cea care il proslaveste pe Zeul Ghinioanelor.  (Edgar Jeffries)
 Daca mintea ar creste pe toate drumurile, ar paste-o si magarii.
 (proverb moldovenesc)
 Nici un memorandum nu este redactat pentru a-l informa pe cel care citeste, ci pentru a-l proteja pe cel care l-a scris. (Dean Acheson)
 Este adevarat ca toti oameniii se nasc liberi si egali, dar unii se mai si insoara (Allan Woodroof)
-Ideile sint mai puternice decit puştile - daca nu ii lasam pe dusmanii nostri sa aiba puşti, de ce ii lasam sa aiba idei?
 (Stalin)
 Ginditorii materialisti au atribuit mecanismului orb al evolutiei mai multe miracole, coincidente improbabile si minuni decit i-au atribuit vreodata Divinitatii toti teologii din lume.
 (Isaac Bashevis Singer)
 Civilizatia este multiplicarea fara limita a necesitatilor nenecesare.  (Mark Twain)
 "Intr-o tara subdezvoltata, sa nu beti apa. Intr-o tara  super   dezvoltata, sa nu respirati aerul."
Jonathan Raban.
"Noua Zeelanda este o tara cu trei sute de milioane de oi, iar trei milioane din ele se considera oameni"
Barry Humphries.
"Singurele cuvinte in engleza pe care le-am vazut in Japonia: SONY si MITSUBISHI."
Bill Gullickson.
"Daca iti consideri patronul un "tampit", gandeste-te ca daca el ar fi fost un "destept", probabil ca tu ai fi fost somer."
Albert Grant.
Doctorul mi-a dat sase luni de trait, dar cand n-am putut sa-i platesc factura, mi-a mai dat sase."
Walter Matthau.
Nu-i suficient sa vrei sa faci tot ce-i mai bun. Intai trebuie sa stii ce sa faci, APOI sa faci ce-i mai bun.
W. Edwards Deming
Succesul presupune sa mergi din esec in esec fara sa-ti pierzi din entuziasm.
Winston Churchill
Intrebarea "daca un computer gandeste" este ca si intrebarea "daca un submarin inoata".
Edsgar Dijkstra
Sa nu faci nimic e tare greu, mai ales ca nu stii cand ai terminat.
Leslie Nielsen
Viata nu se masoara cu numarul de respiratii pe care le aveti, ci in momente care iti taie rasuflarea…
Poporului i-a fost inoculata ideea ca merita orice, pentru ca politicienii sa poata promite orice. (Edgar Jeffries)
Lingusirea este plata anticipata a tradarii care ti se pregateste.
- Nicolae Iorga

In final, Dan Ghelase ne oferă un document internet despre marele sculptor Ivan Mestrovici:
http://www.facebook.com/mestrovic#!/album.php?id=1421089127&aid=2024130&s=0&hash=9d45e92530ef092630f8c6a8a1ee7e91
PS - Modelele statuilor distruse exista la Zagreb, unde urmasii doresc - impreuna cu noi - refacerea lor...
 Din umorul şi folclorul internetului

ANUNŢPUBLICITAR
primit de la Sergiu Gãbureac
:
Tânără, blondă, draguţă, bogată, sexy,
fără obligaţii. 90-60-90, picioare 1.50,
plină de viaţă, patimaşă, exotică,
sălbatică în pat, bună la bucătărie. 
Vând camion.
 
 Dupa multa vreme, Popescu isi scoate nevasta> la restaurant. Cand isi lasa pardesiele, garderobiera zambeste:
  - Buna seara, domnule Popescu!
  Nevasta  il interogheaza imediat:
  - De unde te stie asta!? Tu ai mai fost aici fara mine!
  - Nu, draga, a fost femeie de serviciu la noi la firma!
 Se asaza.  Vine chelnerul:
 - Buna seara, domnule Popescu, la aperitiv ca de obicei?
  Sotia se face vanata:
  - Aha! Te cunoaste si stie si ce-ti  place!
  - Da, sigur, a lucrat la noi la bufet, dar s-au facut  restructurari.
  Scena se repeta cu tot personalul din restaurant, inclusiv portarul care le cheama un taxi. In masina femeia explodeaza:
  - Tu ma crezi  proasta, adica eu nu-mi dau seama ca..., vorbind intr-un torent tot drumul, pana ce soferul se intoarce razand:
  - Don' Popescu, pe cinstea mea, din cate  curve au fost cu dvs, asta-i cea mai a dracului

 
 Un iepure alerga vesel prin padure, cand, vede un cerb care fuma un trabuc..   - Ce faci, ai innebunit? Intr-o zi frumoasa, in mijlocul naturii, tu te intoxici? Hai cu mine sa alergi, sa-ti oxigenezi plamanii!
  - Ai dreptate, spune cerbul si incepe sa alerge cu iepurele. In timp ce alergau, cei doi vad vulpea, care priza cocaina. 
 - Hei, spune cerbul, aici in mijlocul naturii ti-ai gasit sa iei cocaina?
 Hai mai bine sa alergi... 
 - Ai dreptate, raspunde vulpea si incepe sa alerge cu iepurele si cerbul.
 Putin mai incolo, il intilnesc pe lup, cu seringa in mina..
  - Hei, in mijlocul naturii si tu te droghezi? Vino sa alergi cu noi, sa-ti oxigenezi plaminii. >
 - Da' mai duce-ti-va-n p... mea- spune lupul , de fiecare data cind iepurele ia extasy, noi incepem sa alergam ca idiotii !!
 

Pe holul Facultatii de medicina din Cluj se afla un penis. Trece pe acolo femeia de servici, il ia in mana il studiaza, il intoarce pe toate fetele si zice:
- A instalatorului nu-i, a fochistului nu-i, a electricianului nu-i... nu ma intereseaza. Il pune la loc si pleaca mai departe.
 Vine apoi profesoara de anatomie, tot asa, il ia in mana, il studiaza si zice:
  - A decanului nu-i, a rectorului nu-i, a prorectorului nu-i...nu ma intereseaza. Pleaca mai departe.
  In sfarsit vine o studenta si trece pe linga obiect, se uita discret cu coada ochiului si zice:
    - Asta nu-i din Cluj ! 
 

 Pacienta se plange de o slabiciune permanenta resimtita de la o vreme.
  -Serviciul va solicita prea mult ? intreaba medicul.
  -Nu ! Am un serviciu usor...
  -Atunci va obosesc copiii ?
 -Nu, n-am copii...
  -Hmm... Cat de des faceti sex?
  -De trei ori pe zi.
  -Atunci acesta-i motivul oboselii dv. permanente. Va sugerez ca macar duminica sa faceti o pauza.
  -Nu pot, domnule doctor. Duminica vine acasa sotul meu...

 
 Într-un mic orăsel din SUA, avocatul acuzării cheamă primul martor, o bătrânică simpatică. Văzând-o cam emotionată, începe cu o întrebare de complezentă:
 - Doamnă Jones , spuneti-mi dacă mă cunoasteti...
 - Dacă te cunosc? Dar bineînteles că te cunosc, domnule Williams , te stiu de când erai un băietel ! Ai fost o mare dezamăgire pentru mine. Minti, manipulezi oamenii  vorbindu-i pe la spate şi faci afaceri necurate cu masini! Dar cel mai rău este că-ti înseli fără rusine nevasta!
 Înmărmurit, avocatul încearcă să schimbe discutia si îngaimă:
 - Doamnă Jones , dar pe avocatul apărării îl cunoasteti?
 - Hm! Desigur că îl cunosc si pe domnul Bradley . E lenes, ia mită si e cam betiv..... Competenta sa ca avocat este pur si simplu îndoielnică. A, si să nu mai spun că-si înseală sotia cu trei amante! Una dintre ele e chiar sotia ta!
 În murmurul sălii,  judecătorul le cere avocatilor să se apropie:
 - Ascultati, nenorocitilor, dacă vreunul dintre voi o întreabă pe bătrână dacă mă cunoaste, vă bag în puscărie!
  Vă prezentăm în continuare aspecte din concediul oferit românilor de Preşedintele Băsescu şi Guvernul său:




 Aşa că, mai bine staţi acasă şi distraţi-vă cu ceva reclame publicitare. Suntem siguri că ştiţi la toate, prea bine, preţul pe care îl plătim!
 ODESSA IN FLACARI
1942- FILM DE ARHIVA- IN LIMBA ITALIANA, SUBTITRAT IN LIMBA ROMANA

Cinematografia romaneasca a primit un dar nesperat.
De curand, presa italiana a scris despre un fapt cu totul inedit, anume descoperirea intamplatoare in arhivele studiourilor Cinecita din Roma a peliculei filmului
Odessa in flacari, considerat definitiv pierdut.
Odessa in flacari, realizat in anul 1942, intr-o coproductie romano-italiana este consemnat in istoria cinematografiei europene si nu numai, o capodopera a genului.

Depus in arhivele cinematografiei, la fondul peliculelor cenzurate, deci total oprite nu numai de a fi difuzate, dar nici vizionate intr-un cadru restrans, multi ani Odessa in flacaria figurat doar in registrul de evidenta al arhivelor, apoi a disparut din scripte.
ODESSA IN FLACARI
(IN LIMBA ITALIANA, SUBTITRAT IN LIMBA ROMANA)
Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971