Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7-8 | 9-10 | -->
Anul 2010
Anul 2009
Un portret
Fragmente din Asfinţit de Europă…”
Fragmente din „Scaunul singurătăţii
Fragmente din „Frumoşii nebuni…”
Final informal despre un prieten informal
Starea naţiunii fără starea de sănătate - Articole de Prof. Dr. Sarafoleanu, Magdalena Albu,Lucian Avramescu
Viermuiala, de Gavril Cornuţiu
Două articole despre „Calul troian la Roşia Montană
Chilipirgiii şi fraierii, de Adrian Botez
Meritele prin care s-a ridicat Ludovic Spiess, de Mircea Bunea
Spicuiri din texte noi şi vechi, de George Roca
COPII NOŞTRI MAI ŞI GÂNDESC: PREMIANTE DIN VASLUI DESPRE MODUL CUM ÎŞI VĂD PROPRIA ŢARĂ
Constantin Frosin prezintă în limba franceză „Eminesciana-Dintre sute de catarge”
ULTIMA ORĂ: Apariţia unei cărţi care aruncă o altă lumină asupra istoriei noastre de după cel de al doilea război mondial
RECENZII SI PREZENTĂRI DE Sergiu GĂBUREAC, Ciprian CERHAT, Stelian GOMBOŞ, Elena M. CÎMPAN, Ioan LILĂ, Al. Florin ŢENE, Const. T. PPOPESCU, Carmen MUSAT-COMAN, Adrian BOTEZ, Angela FURTUNĂ, Antonia BODEA. DESPRE: Voluntariatul în biblioteci, revista „NOI, NU”, Ovidiu HURDUZEU, Mircea PLATON, Melania CUC, Baki YMERI, George ROCA, Aurel-Avram STĂNESCU, Ion POPESCU-BRĂDICENI, Nicolae COSTEA-TELEAJEN, Ştefan Doru DĂNCUŞ, Amita BHOSE, Dan SANDU, Rodica LĂZĂRESCU, Viorel SAVIN, Ionuţ CARAGEA, Al. Florin ŢENE- PARTEA I
PARTEA II
PARTEA III
PARTEA IV
Corneliu LEU: CU MULŢUMIRI ŞI RECUNOŞTINŢĂ confraţilor care ne-au citit - articolele scrise în răstimpul dintre cele două apariţii şi ecourile lor primite de la Dimitrie Grama, Prof.dr. Ioan Alexandru, Stelian Cinca, Ecaterina Climpean, Florian Bichir, Dan Lupescu, Lucian Oprea, Constantin Lupeanu, Teodor Damian, Mircea Bunea, Magdalena Albu, Melania Cuc, Ioan Lilă, Viorel Băetu, George Roca, Lucian Hetco, M.N.Rusu, Alexandru Cetăţeanu, Virgil Coman -PARTEA I
PARTEA II
PARTEA III
Comentarii şi ecouri la aceste articole
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI - Partea întâi
Din folclorul internetului Partea întâi - continuare
Fine dell primo tempo din folclorul internetului
PASO DOBLE rubrica lui Ioan LILA
Rubrica lui Ionuţ CARAGEA
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI -Partea II
Din folclorul inbternetului - continuare partea II
PAGINA A SASEA
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI - Partea I

                        Lume, lume,
             Anunţ important !

 
Anul acesta s-a ratat; dar anul viitor, 2012, va fi sigur sfârşitul Lumii!
Cine vrea să supravieţuiască, să vină în România ! Noi suntem rămaşi în urmă cu 50 de ani !


 

 


  ADICĂ PÂNĂ LA ACEST MOMENT MARCAT
          PRIN  DOCUMENTUL DE MAI JOS

 


      PROIECT: CONSTITUŢIA ROMÂNIEI  - ediţia 2011
 
Titlul I - Principii generale
Articolul 1 Statul roman
(1) Romania este un stat de hoti, antinational, supus camarilei suverane, strans unit in jurul acesteia in mod iremediabil.
(2) Forma de guvernamant a statului roman este Traian Basescu.
(3) Romania este stat de sanchi, nedemocratic si antisocial, in care demnitatea spagii, drepturile si libertatile oamenilor de afaceri apropiati puterii, libera dezvoltare a conturilor bancare ale acestora, nedreptatea si clientelismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor poporului roman, si sunt garantate.
(4) Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor — Traian Basescu, Emil Boc si Partidul Democrat Liberal — in cadrul aranjamentelor de culise.
(5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei lui Traian Basescu si a camarilei sale este obligatorie.
Articolul 2 Suveranitatea
(1) Lumina rasare de la Bruxelles!
(2) Suveranitatea nationala apartine Uniunii Europene, care o exercita prin organele sale reprezentative, Gaz de France Suez, E.ON Ruhrgas, E.ON Energie, Veolia (ex-Vivendi), Lafarge, Saint-Gobain, Arcelor-Mittal, Danone, Tnuva, Carrefour, Cora, Auchan, Delhaize, Kaufland, METRO, SELGROS, si alte multinationale, precum si prin intermediul bancilor straine cu sucursale pe teritoriul Romaniei.
(3) Nici un grup altul decat PDL si nici un mogul nu pot exercita suveranitatea in nume propriu.
Articolul 3 Teritoriul
(1) Teritoriul Romaniei, in mod surprinzator, exista.
(2) Frontierele tarii sunt in mod inexplicabil, aceleasi de multa vreme.
(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, in feude ale baronilor locali, precum si Municipiul Bucuresti.
(4) Pana la venirea chinezilor in Europa, pe teritoriul statului roman nu pot fi stramutate sau colonizate populatii straine.
Articolul 4 Unitatea poporului si egalitatea intre cetateni
(1) Statul are ca fundament unitatea in cuget si simtiri a poporului roman si solidaritatea cetatenilor sai cu camarila prezidentiala.
(2) Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, mai putin cei care au reusit s-o stearga in Spania, Italia, Germania, Marea Britanie, Franta, Canada, SUA, Australia, Noua Zeelanda.
Articolul 5 Cetatenia
(1) Cetatenia romana se dobandeste, ca un blestem suprem, la nastere sau, daca cineva este atat de idiot incat s-o vrea, la cerere.
(2) Cetatenia romana nu poate fi retrasa aceluia care a dobandit-o prin nastere.
Articolele 6-7
Abrogate.
Articolul 8 Pluralismul si partidele politice
(1) Pluralismul in societatea romaneasca este o conditie si o garantie a crearii unei aparente de stat de drept.
(2) Partidele politice contribuie la pastrarea unei aparente de pluralism avand ca scop, de fiecare data, suprematia Partidului Democrat Liberal, chezasia libertatii si neatarnarii camarilei prezidentiale.
Articolul 9 Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale
Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale se constituie si isi desfasoara activitatea potrivit obiectivului de a da populatiei mijloace de refulare in momente de restriste, iar agentilor economici iluzia ca-si pot desfasura activitatea fara sa cotizeze la PDL, ceea ce este, neindoios, o iluzie.
Articolul 10 Relatii internationale
Romania este un sclav supus si obedient in fata Uniunii Europene si a NATO, cu exceptia cazurilor cand ar vrea ea sa fie slugarnica, dar ii lipsesc resursele.
Articolul 11 Dreptul international si dreptul intern
Statul roman se obliga sa faca totul pentru a parea ca-si respecta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
Articolul 12 Simboluri nationale
(1) Drapelul Romaniei este tricolor; culorile sunt asezate vertical, in ordinea urmatoare incepand de la lance: albastru ca pacient care se asfixiaza, galben ca unul caruia nu i-a schimbat nimeni plosca, rosu ca sangele pe care nu i-l opreste nimeni.
(2) Ziua nationala a Romaniei este ziua de nastere a lui Traian Basescu.
(3) Imnul national al Romaniei este “Pusca si cureaua lată.
Articolul 13 Limba oficiala
In Romania, limba oficiala este limba romana, manca-ti-as.
Articolul 14 Capitala
Capitala Romaniei este municipiul Bucuresti.
Titlul II - Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale
Capitolul I - Dispozitii comune
Articolul 15 Universalitatea
Cetatenii beneficiaza de dreptul de a-l venera pe Traian Basescu si pe persoanele agreate de acesta.
Articolul 16 Egalitatea in drepturi
(1) Cetatenii Emil Boc, Elena Udrea, Adriean Videanu, Radu Berceanu sunt egali in fata lui Traian Basescu.
(2) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele alese in acest scop de Traian Basescu, la recomandarea Partidului Democrat Liberal.
Articolele 17-20
Abrogate.
Articolul 21 Accesul liber la justitie
(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Justitia nu va lua nici o masura pentru satisfacerea unor astfel de cereri. In cazuri exceptionale, dupa scurgerea unei perioade de tergiversare de 15-20 de ani, se pot ingadui rezolvari ale unor cazuri in spiritul dreptatii, daca petentul se mai afla in viata.
Capitolul II - Drepturile si libertatile fundamentale
Articolele 22-28
Abrogate
Articolul 29
Libertatea gandirii si a opiniilor favorabile Presedintelui si camarilei acestuia, precum si libertatea credintei crestin-ortodoxe nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie critica fata de presedintele Traian Basescu ori fata de Patriarhul BOR.
Articolul 30 Libertatea de exprimare
Libertatea de exprimare a gandurilor de multumire fata de parintele natiunii, Traian Basescu, ca si a oricaror ode adresate acestuia este inviolabila.
Articolul 31 Dreptul la informatie
Dreptul persoanei de a avea acces la orice manipulare, diversiune sau intoxicare lansata de Presedinte nu poate fi ingradit.
Articolul 32 Dreptul la invatatura
Abrogat.
Articolul 33 Accesul la cultura
Abrogat. Articolul 34 Dreptul la ocrotirea sanatatii
Abrogat.
Articolul 35 Dreptul la mediu sanatos
Abrogat.
Articolul 36 Dreptul de vot
(1) Cetatenii au drept de vot de la varsta de 18 ani, impliniti pana in ziua alegerilor inclusiv.
(2) Se recomanda cetatenilor sa voteze, ori de cate ori au ocazia, candidatii Partidului Democrat Liberal.
Articolul 37 Dreptul de a fi ales
Au dreptul de a fi alesi cetatenii cu drept de vot care indeplinesc conditiile prevazute de jocurile de culise din Partidul Democrat Liberal.
Articolul 38 Dreptul de a fi ales in Parlamentul European
In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, Elena Basescu, Gigi Becali si, in mod exceptional alte persoane, au dreptul de a alege si de a fi alesi in Parlamentul European.
Articolul 39 Libertatea intrunirilor
Mitingurile, demonstratiile, procesiunile sau orice alte intruniri sunt libere, caci tot nu servesc la nimic.
Articolul 40 Dreptul de asociere
(1) Cetatenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere.
(2) Partidele sau organizatiile care se dovedesc a aduce atingere intereselor Partidului Democrat Liberal sunt neconstitutionale.
Articolul 41 Munca si protectia sociala a muncii
Dreptul la somaj este garantat prin lege. Plata unui ajutor de somaj este un privilegiu care va fi acordat de la caz la caz, iar cuantumul acestuia va fi nesemnificativ.
Articolele 42-46
Abrogate.
Articolul 47 Nivelul de trai
(1) Statul este obligat sa ia masuri de subminare a economiei de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai cat mai mizerabil cu putinta.
(2) Dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenta medicala in unitatile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asigurari sociale publice sau private prevazute de lege este facultativ si nerecomandat.
Articolele 48-53
Abrogate.
Capitolul III - Indatoririle fundamentale
Articolul 54 Fidelitatea fata de Traian Basescu
Fidelitatea fata de Traian Basescu este sacra.
Articolele 55-57
Abrogate.
Capitolul IV - Avocatul Poporului
Abrogat.
Titlul III - Autoritatile publice
Capitolul I Parlamentul
Sectiunea 1 Organizare si functionare
Articolul 61 Rolul si structura
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al Partidului Democrat Liberal.
Articolele 62-79
Abrogate.
Capitolul II - Presedintele Romaniei
Articolul 80 Rolul Presedintelui
(1) Presedintele Romaniei reprezinta interesele sale si ale camarilei sale.
(2) Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea intereselor economice si de alta natura ale camarilei sale.
Articolul 81 Alegerea Presedintelui
Presedintele Romaniei este ales in persoana lui Traian Basescu.
Articolele 82-84
Abrogate.
Articolul 85 Numirea Guvernului
Presedintele Romaniei il desemneaza pe Emil Boc in calitatea de prim-ministru.
Articolele 86-93
Abrogate.
Articolul 94 Alte atributii
Presedintele Romaniei indeplineste si oricare alte atributii.
Articolele 95-101
Abrogate.
Capitolul III - Guvernul
Articolul 102 Rolul si structura
Guvernul este alcatuit din prim-ministrul Emil Boc, ministri si alti membri ai camarilei.
Articolul 103 Investitura
Presedintele Romaniei il desemneaza pe Emil Boc pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii Partidului Democrat Liberal.
Articolele 104-106
Abrogate.
Articolul 107 Primul-ministru
Primul-ministru Emil Boc raspunde la apelurile telefonice primite de la presedintele Traian Basescu.
Articolul 108 Actele Guvernului
Guvernul adopta hotarari si ordonante, in conformitate cu indicatiile primite de la presedintele Traian Basescu.
Articolele 109-110
Abrogate.
Capitolul IV - Raporturile Parlamentului cu Guvernul
Abrogat.
Capitolul V - Administratia publica
Sectiunea 1 - Administratia publica centrala de specialitate
Articolul 116 Structura
Ministerele se organizeaza numai in subordinea camarilei prezidentiale.
Articolele 117-120
Abrogate.
Articolul 121 Autoritati comunale si orasenesti
Autoritatile administratiei publice, prin care se realizeaza autonomia locala in comune si in orase, sunt consiliile locale formate din persoanele desemnate de Partidul Democrat Liberal.
Articolul 122 Consiliul judetean
Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii intereselor Partidul Democrat Liberal.
Articolul 123.
Abrogat.
Capitolul VI Autoritatea judecatoreasca
Abrogat.
Titlul IV - Economia si finantele publice
Articolul 135 Economia
Economia Romaniei este economie de cumetrie.
Articolele 136-138
Abrogate.
Articolul 139 Impozite, taxe si alte contributii
Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se obtin prin spolierea cetatenilor.
Articolele 140-141
Abrogate.
Titlul V - Curtea Constitutionala
Abrogat.
Titlul VI - Integrarea euroatlantica
Articolul 148 Integrarea in Uniunea Europeana
Da, numai daca mai primim ceva
Articolul 149 Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord
Da.
Titlul VII - Revizuirea Constitutiei
Abrogat.
Titlul VIII - Dispozitii finale si tranzitorii
Articolul 153
Ciocul mic si joc de glezne ca PD-L si Javra Ordinara sunt la putere
 


 

By: Pitic Frumos in Postari Recente, Romanica mea! on Mai. 28, 2011

Va prezentam o parodie de mahala a lui Mihai Viteazu. Orice asemanare cu situatiile actuale din ROMANIA este intamplatoare si… la latitudinea si…pe seama CITITORULUI!!! http://moldoveancublog.ro/2011/05/28/luciaferul-nostru/

“A fost odată, ca în basm
N-ar mai fi niciodată -
Pe un tărâm în plin marasm
Un împărat şi tată.

Cu două fete – cum să spui -
Crescute la ferestre,
Unde pândeau vaporul lui,
Aducător de zestre.

Că toată tinereţea sa,
În pribegii navale,
Cărase tone de cafea,
Blugi şi ţigări “nasoale”.

Doar erau două la părinţi
Şi nu prea frumuşele
Fără succesuri mari la prinţi,
Baroni ori beizadele.

Dar se mandreau cu tatăl lor
Ce bea whisky cu litrul
Şi se visa un jucător
Cu fluier de arbitru.

De-atât cărat din port in port
S-aducă de detoate,
Fu uns ministru de transport
In câteva mandate.

Avea tupeu, ambâţ, nărav,
Ştia cum să vrăjească
Şi fu ales chiar pârcălab
La curtea-mpărătească.

Pe unde-a fost el – port ori post,
A strâns pe îndelete
Ca să le facă-n viată-un rost
Iubitelor lui fete.

Veni-ntr-o zi un chitarist
Luă fata lui cea mare
Dar, vai, spectacolul fu trist ;
Divorţ şi partajare.

C-avură-nspre aeroport
Viloi de la tataia,
Dar l-au schimbat, tot către Nord
C-o casă-n Mogoşoaia.

Cum au facut şi ce au dres,
Când fu de partajară,
Cine cu ce s-o fi ales
Nu a ştiut o ţară.

Cert e ca fata de-mpărat,
Fără de soţ rămasă
Îşi cumpără, cumva pe blat
O şi mai scumpă casă…

În timpul ăsta, sora sa,
Mezina, cum se zice,
În cercuri largi se afirma,
Fiţoasă şi ferice.

Trecu prin şcoli de pe la noi
Şi chiar urmă prin State
Un curs intens de… piţi-goi
De-i zice facultate.

Dar mult mai multe a-nvăţat
Prin baruri şi locante
Cu prinţi ieşiţi la agăţat,
Modele – aspirante.

Era a doua la părinţi
Mezina cea cu ţeluri,
Dar a urcat, strângând din dinţi,
În topul de modeluri.

Şi chiar cu bâlbe pe platou,
Trup zvelt, CV subţire,
A strâns un roi în jurul său
De stele-n devenire.

Aşa ajuns-au la-mpărat
Roberta şi Alina,
De care-apoi s-au ataşat
Monica şi Sulfina…

Acestea s-au lipit de el
Ca marca de scrisoare,
Iar pe cea mică la Bruxelles
Au uns-o, cu fanfare.

El, jucător de Tabinet,
Şeptic şi Licitaţii
Puse-ntr-o zi, în cabinet,
De-un Poker, cu confraţii.

Cu patru dame-n mână sta
Şi ar mai fi vrut una,
- Chintarul îl ademenea
Şi-l îmboldea Fortuna -

Se ridică incetişor
Cu cărţile în mână,
Veni la geam şi, visător,
Privi mâhnit la lună.

Mai apoi prinse a scruta
Cea boltă instelată,
Pe care-odată-i se-arăta
O stea cu chip de fată.

Avea un trup parcă sculptat,
Păr aburind reflexii,
Gură ce-ndeamnă la păcat,
Sâni împliniţi şi sexy.

Şi tot privind-o-ngândurat
Se-aprinde-odată flama,
La pieptu-i de matroz umblat,
Să cadă, dragă, dama.

- Hai, vino-n cărti, râvnită stea
Prelinge-te pe masă,
Că potu-i mare, scumpa mea
Şi jindul mă apasă.

De vrei aievea să exişti
Coboară dintre stele,
Dă-i dracului de pesedişti
Fii mir inimii mele.

Într-un iatac municipal
Trăi-vom altă eră,
Mie, Primarul General,
Să-mi fii consilieră.



 











(Şi mai şopti, pierdut la geam
Cu ochii către astră),
Aş da o ţară sa te am
În Alianţa noastră.

Iar ea, din cercul ei bengos
Răspunde-aşa, mieroasă:
- Aş da o fugă până jos,
Dar am cocoş acasă.

Şi, vai, ce trist bietu-mi călcău,
Mai cu-cu-ri-g-grăieşte,
C-un mameluc din staff-ul tău
Dosaru-i frunzăreşte.

- Hai, luminează-mă-n amurg
Şi fă-ţi itinerarul,
Cu forţa mea de brand-de-burg
Am să-i închid dosarul.

Nu-s stele-n cer cât promitea
Blagoslovit cu flama,
Doar ce s-a-ntors la masa sa
Că-i şi pică, zău, dama.

- Cinstire Ţie Demiurg,
Că mi-ai adus dameza,
Sunt cel mai cool bărbat din burg
Şi simt că-mi creşte freza.

Iar răpitoarea-i glăsuia
Privind din cărţi complice,
- Dubleaza potul – ţara ta
Va fi tărâm ferice.

- Cadâna mea, de când te-aştept
(Îi zice-atunci Înaltul),
Rămâi aici, la al meu piept
Să netezim asfaltul.

Să mă îmbăt cu-n whisky fin
Sorbit din a ta gură,
Iar un taraf teleormănean
Să cânte pe bordură.

Că am şi eu damblaua mea
Sa ne trăim, dar, bine -
N-am mai vândut demult cafea,
Dar azi mă vand pe tine.

Şi, zău, al dracului să fiu
De n-om trăi regeşte,
Mă dărui ţie, monstru viu,
Curat – marinăreşte…

Aşa fu potul adunat
De a aflat tot statul,
Dar el ajunse Împărat
Vrăjind electoratul.

Ce l-a crezut un dregator
Cu har, virtuţi şi vicii,
Braţ al umilului popor,
Tronând peste Servicii.

Peste Parchet şi DNA
Justiţie, Armată…
Ei, bine, el le iriza
Cu astra adorată.

O, steaua mea de căpătâi,
(Îi declama adese),
Gândirea ta perversă îi
Că e pe interese.

Dar nu-i nimic, acelaşi fler
Mă mână şi pe mine,
Îţi dau pe mâini un minister
Şi fonduri – nu puţine.

Ci mai coboară-n jos, încet
Alunecând spre bază,
Aici, la mine-n cabinet
Chelia-mi luminează.

Iar ea, de sus, din firma sa
De spaţii de parcare,
Din când în când se cobora
Să pună de-o plimbare.

Pân-au luat-o la-ntrebări
In Parlament, ghiolbanii :
La Ministerul de Plimbări
Prea se jongla cu banii.

Că răsuflase-acel mister
De se iscase drama,
Se ticluise-un minister
Ca să se plimbe dama.

Cu un buget de emirat
Ce-şi vântură petrolul,
Să aibă Marele Umblat
Din ce-şi plăti obolul.

Pentru naveta astrei lui
Pe căile lactee,
Azi la Paris, mâine-n Vaslui
Azi star, mâine femeie.

Prin iarmaroace, la serbări,
Cu presa după sine,
Să vadă bietii electori
Cum se trăieşte bine.

Cu mici, cu beri, miei la proţap
Şi dansuri populare -
S-a dat turismul peste cap
De-atâta promovare.

Veniţi la noi, dragi călători
În mândrul ,
Căci brandul scumpei noastre ţări
Cârnaţii de Pleşcoi îs.

Vai, Demiurgule, ne-ai dat
Atâta jale-n casă,
C-un împărat prea inflamat
De-o astră prea focoasă.

Fie-Ţi, dar, milă de-un popor
Ce ţi-a-nălţat biserici,
Ia, Doamne, de prin preajma lor
Aceşti eroi himerici!”
 From: haiduc mihaela
Sent: Tue, May 10, 2011 8:13:46 AM
Subject: bancuri la zi(nu imi apartin)


                                    Anecdote apropo' de Basescu

Base in masina cu SPP-istul. Intr-un sat calca o gaina.
Base: – Las` ca vorbesc eu cu taranul si ii explic ca a fost un accident nefericit. O sa ma inteleaga, doar sunt presedintele tarii.
Dupa cinci minute Base se intoarce batut mar. Pleaca in tromba mai departe. In satul urmator masina calca un porc.
SPP-istul: – Sefu`, las-ca merg eu la taran sa-i explic.
Dupa zece minute se intoarce cu doua damigene de vin si o putina de branza.
Base. – Ce i-ai spus, ma?
SPP-istul: – Ca sunt soferul presedintelui si ca l-am omorat pe porc. M-a pupat si mi-a dat astea.

Intr-un tarc se aflau 100 de pinguini. Numai unul era mascul si nimeni nu stia care. Sunt chemati desteptii planetei: Obama, Sarkozy si Basescu.
Intra Obama in tarc, sta trei zile, dar nu descopera masculul.
Vine frantuzul, sta o saptamana, tot degeaba.
Apoi Basescu intra, sta zece secunde si apare cu un pinguin in brate.
Toata lumea il intreba “Cum de ai gasit masculul atat de repede?”. La care Basescu le raspunde:
- Pai le-am spus “Sa traiti bine!” si pinguinul asta mi-a raspuns “Sa-mi sugi p**a!”

Boc propune ca semn de recunostinta sa se tipareasca un timbru cu Basescu.
Se duce Basescu, deghizat, la un oficiu postal, sa vada cum se vinde timbrul.
- Nu se vinde, spune functionarul.
- De ce?
- Nu se lipeste.
Cere Basescu un timbru, scuipa pe lipici, il pune pe un plic si-i arata functionarului:
- De ce spui ca nu se lipeste? Uite, se lipeste!
- Da, spune functionarul, dar toti scuipa pe partea cealalta!

La vamă, în aeroportul din New York, un român prezintă o valiză mică plină cu pastile.
Vameşul: Ce sunt pastilele albe?
Românul: Tratament naturist contra tusei.
Vameşul: Pastilele roşii?
Românul: Contra durerilor de spate.
Vameşul: Pastilele verzi?
Românul: Contra colicilor biliare şi durerilor de stomac
La fundul valizei poza lui Băsescu.
Vameşul: şi asta?
- Contra dorului de ţară!!!





              Arhiva comică a Securităţii

-- Rasfoirea dosarelor de la CNSAS poate provoca, uneori, si hohote de ras. Cercetatorii arhivelor Securitatii ajung sa se intalneasca, fara sa vrea si cu aspectele comice ale acestei tragedii care a insemnat controlul si amestecul Securitatii in viata publica si privata a cetatenilor Romaniei.
Carmen Chivu si Mihai Albu, cercetatori acreditati pe langa CNSAS, au publicat recent o noua lucrare dedicata Securitatii comuniste
............. ......... ......... .......
Umorul, ca infractiune
O cu totul alta categorie de umor, extrem de bine documentata in arhivele Securitatii, este cea a bancurilor politice. In anii '50, o anecdota, un calambur, o vorba cu doua sensuri putea sa ghilotineze un cap, sa curme o cariera. Profesorul de economie Belu Zilber, un comunist ilegalist, avea mintea-brici si gura cam sloboda. N-a dat atentie cine-l asculta atunci cand a spus ca clasa muncitoare nu mai are rabdare pana ce tovarasul Gheorghiu-Dej isi va da bacalaureatul la liceul seral. Pentru aceasta gluma nesabuita, Belu Zilber a petrecut 17 ani in inchisoare.
Desigur, nu orice anecdota "dusmanoasa" interceptata de urechile vigilente ale Securitatii se solda neaparat cu o condamnare. Dar era, obligatoriu, notata cu meticulozitate la dosar. Romanii erau constienti de asta. Cu atat mai mult bancurile politice devenisera un risc asumat si un gest de fronda.
Nu au intarziat sa apara glume si pe aceasta tema. Consemnate, evident, in arhivele Securitatii. Iata un exemplu:
"In Statele Unite, capitalistii, ca sa nu se plictiseasca, se distreaza facand concursuri speciale de viteza: 10 masini iau startul, una din ele are frana defecta. In Anglia, zece oameni joaca <>, toti duc revolverele la tampla si trag, numai un singur pistol are glont pe teava. In Romania, zece insi spun bancuri politice, unul din ei e turnator".
Nici macar in perioada "deschiderii" din anii '70, Securitatea nu a renuntat la obiceiul de a consemna, constiincios, infractiunile prin umor. Turnatorii ramasesera la fel de zelosi. Unul informa ca un amic obisnuieste sa spuna: "Pamantul este al aceluia care il munceste - dar recolta nu!".
Altul para o colega de cancelarie, care ar fi spus, in septembrie 1975: Va trebui sa invatam sa inotam pe spate fiindca, daca vin alte inundatii, vom fi nevoiti sa facem pluta, iar cu mainile sa aplaudam elicopterul prezidential" .
Tot o profesoara face obiectul unui alt denunt: "Permiteti-mi sa raportez, in legatura cu glumele tendentioase, profesoara M.A.. mai scapa din cand in cand cate o astfel de gluma. In ziua de 22.10.1976 i-a explicat profesorului de muzica I. cum canta un surdo-mut melodia <>: isi da cu pumnii in cap".
Intr-un alt document de arhiva citim: "S. informeaza ca A. i-a recitat lui N. (care a ras) versurile: <>".
Bancuri la dosar
Bancurile erau vanate cu strasnicie de oamenii Securitatii. Informatorii le comunicau, solicitand in prealabil iertarea organului competent. Dar erau ascultate si colportate chiar de securisti, intre ei. Comedianul Mircea Crisan, dupa ce a ramas in strainatate, era ascultat la "Europa Libera" si bancurile lui erau imprimate de serviciile tehnice ale Securitatii. L-am intrebat, odata, pe Mircea Crisan daca nu se teme de bratul lung al Securitatii. Mi-a raspuns zambind: "Nu fi prost, securistii ma apara sa nu mi se intample nimic rau, ei rad primii, li se pare ca e vorba de sefii lor. Si sunt satisfacuti" .
Inaintea unor alegeri, Mircea Crisan a lansat bancul: "Gata tovarasi, acum avem dreptul de a vorbi, nu e ca pe vremea burghezo-mosierimii cand toti se cacau in capul nostru. Acum avem gura". Spus la "Europa Libera", bancul a inceput sa circule a doua zi in Romania.
Sau bancul cu Elena Ceausescu care ii spune intr-o zi marelui carmaci: "Maiestate". Ceausescu, incurcat, ii zice: "Ei, lasa, Leano, nici chiar asa..." Savanta ii raspunde: "Am vrut sa intreb daca <> pe care nu le-am vizitat?". Cunosc si o continuare, nu stiu cui apartine, "My Lady"="mai le di...buim"
Informarile au curs o droaie. Arhivele Securitatii memoreaza sute si mii de bancuri. Iata doar cateva:
Intrebat cu cine semanam noi, comunistii, un tigan raspunde: <Un internat in Azilul de nebuni e intrebat: - Dumneata de ce esti internat?
- Am vrut sa fug peste hotare.
- Pentru asa ceva se sta la inchisoare, nu la balamuc...
- Da, dar eu am vrut sa fug in Uniunea Sovietica.

- Tovarase, de ce ai propus la sedinta de partid sa fim ocupati de chinezi?
- Sa va spun sincer? Va dati seama, ca sa ajunga la noi cateva miliarde de chinezi marsaluind peste Uniunea Sovietica?

Un cetatean a spus ca seful Partidului este un mare idiot. Pentru aceasta a fost imediat arestat si condamnat la 25 ani si trei luni de inchisoare. Toata lumea se intreaba de ce a fost condamnat la 25 de ani si trei luni. S-a aflat ca a primit trei luni pentru insulta adusa unui cetatean al R.S.R. si 25 de ani pentru divulgarea secretului de stat.

Hrusciov si Kennedy stau pe malul marii si fac plaja. Hrusciov citea "Capitalul" lui Karl Marx, iar Kennedy, Biblia. La un moment dat Hrusciov incepe sa rada. Kennedy vrea sa stie de ce rade si Hrusciov ii arata ce scrie in carte: "Socialismul e groparul capitalismului" . Dupa putin timp incepe sa rada Kennedy. Intrebat de Hrusciov de ce rade, acesta ii arata ce e scris in Biblie: "Cine sapa groapa altuia cade el insusi in ea".

Nicolae Ceausescu in vizita la Caminul Studentesc. Studentii, nemultumiti de cantina, cer sa li se mareasca indemnizatia. Se aproba cresterea de la 10 lei la 12 lei pe zi. Urmeaza vizita la o puscarie, unde detinutii sunt si ei nemultumiti. Se aproba cresterea indemnizatiei de la 5 lei la 50 de lei. Ion Gheorghe Maurer e revoltat si cere explicatii. Atunci Ceausescu ii zice: "Taci, nu fi prost, ca noi studenti nu mai ajungem...."

- Bula, ce face tatal tau?
- E activist de partid.
- Si mama?
- Nici ea nu munceste.

Aceste anecdote si multe, multe altele, au fost atent culese si indosariate de harnicii slujbasi ai politiei politice. Nu pentru hazul lor, ci pentru potentialul incriminant. Cei care le "raportau" aveau intotdeauna grija sa se "distanteze" de asemenea atitudini "neprincipiale" si sa isi faca limpede dezaprobarea. Tonul scortos si impersonal al notelor informative nu face decat sa sporeasca efectul comic:
"Tot S. informeaza ca acelasi A. a povestit despre inmanarea, tovarasei Elena Ceausescu, a Premiului pentru cea mai buna agricultoare. Pentru ca a arat o tara intreaga cu un singur bou".

Reclame din perioada ailalta

               Vreti sa cuceriti femeia,
               Folositi sapunul  Cheia.

               Soarele  si tenisul,
               Va-ntareste penisul.
               Moarte  sigura cu cobra,
               Dar mai sigura cu Mobra.

               Motocicleta Carpati,
               Stati în cur si reparati.

               Ciocolata  Pitic,
               Va face voinic.
               Nu mai  fumati tigari Kent,
               Ca va lasa impotent.

               Vreti sa  deveniti barbati,
               Fumati doar tigari Carpati.

               Sifilisul de  Constanta,
               Face tenul ca  faianta.

               Pâna  si-mparatul Nero,
               Se spala la cur cu Dero.

               Opriti dricul,
               Mortul vrea sa bea un Cico,
               Un Cico dac-ar bea,
               Mortu' poate-ar învia.

               Ciocolata  Laura,
               Va largeste gaura.

               Pasta de  dinti Cristal,
               Face dintii ca de cal.

               Aquafresh  în trei culori,
               Cariaza de trei ori.

               Daca bei
               Tuica de pruna,
               Orice-baba-ti pare buna.

               Mâncati  coji de mere verzi,
               Si-o s-ajungeti somalezi.

               Produsele firmei  Knorr,
               Va fac din om tractor.
               Infuzia  cu flori de tei,
               Va va scapa de latei..

               Vrei  sa-ti satisfaci nevasta,
               Cumpara-ti saltea Relaxa.

               Sutienul  de Cluj-Napoca,
               Face tâta ca si roca.


               În camin la  medicina,
               Nici o fata nu-i virgina




                    - fine dell primo tempo din folclorul internetului -

                              PASO DOBLE
                     rubrica lui Ioan LILA

Legile sînt făcute de diriguitori treburilor obsteşti pentru a ne dechide drumuri bine bătătorite, în care să nu ne împotmolim, mergînd orbeşte, ci luminaţi de doamna aia cu năframa peste ochi şi cu talerul în mînă. Ori, cum talerul ăsta se tot bălăngăne, nu avem niciodată starea aia de echilibru interior, ci ne putem trezi pe un drum împotmolit în propria lui definiţie.
Nu de multă vreme o familie (soţ şi soţie) din Franţa a apelat o purtătoare de sarcină, în locul doamnei, care avea probleme. Purtătoarea de sarcină din America şi-a făcut datoria, născînd pentru acest cuplu doi gemeni. America, desigur, i-a recunoscut imediat şi gemenii sînt cetăţeni americani. Numai că, familia s-a reîntors în Franţa şi a dorit (firesc!) să îşi înregistreze copii în ţara lor, pentru că ce-i aia: părinţii francezi, copiii americani ?! Dar în Franţa sînt interzise aceste naşteri, aşa că parinţii au fost refuzaţi, ba, mai mult, puteau fi acuzaţi de încălcare de lege! Şi aici mă mir eu, folosindu-mă de logica aia elementară: dacă gemenii s-au născut în America, în ce fel părinţii lor au încălcat legea ?!
Taxa pe valoarea adăugată. Adică: TVA !
Să o luăm băbeşte. Va să zică, plătim o taxă pentru o valoare adăugată de vînzător produsului vîndut de el. Să luăm un exemplu concret, un Supermarket! Produce ceva acest Supermarket ? Nu. Magazinul achiziţionează produsele de la producători; lapte, să zicem. Producătorul de lapte a adăugat şi el o valoare la litrul de lapte produs cu un anumit preţ şi a calculat şi un TVA. Acest TVA este deja în preţul laptelui în clipa în care Supermarketul adaugă şi el o valoare, face adunarea şi, la suma totală, adaugă un alt procent de TVA. Şi iată-ne pe noi, cumpărătorii, bagînd mîna în buzunar ca să plătim această taxă la o valoare pe care nu noi am adaugat-o şi din care nu numai că nu cîştigăm nimic, ba chiar pierdem. Nu este asta hoţie curată ? Şi cine ne fură ? Statul, pentru că Supermarketul doar adună aceşti bani. Cît despre primul TVA pe care l-a plătit Supermarketul, el se află în preţul de vînzare, aşa că şi l-a recuperat! Acum de-abia intervine marea porcărie, pentru că Supermarketul calculează taxa pe valoarea adăugată nu la valoarea adăugată de el, ci la preţul total de pe raft al produsului.
Iată cum arată un calcul eronat (cu TVA 5 la sută): Un litru de lapte costă la producător 50 de cenţi. El îşi adaugă încă 20 de cenţi. Dar el nu calculează TVA-ul la aceşti 20 de cenţi, ci la 7O de cenţi, ceea ce sporeşte valoarea produsului: 50 plus 20 plus 1,5 cenţi este corect; 50 plus 20 plus 3,5 este incorect! La preţul deja incorect mai pune şi magazinul 20 de cenţi şi preţul total este 73,5 plus TVA !!!


În visul meu etern de păpădie
Nimic din cele sfinte abstracte să nu-mi fie
Veşminte parfumate cu efemera greaţă
Ce-mi curge în conştiinţă şi-n veşnicii m-agaţă

Eu vreau să mai am aer doar pentru o secundă
Ca să-i pot face vieţii în infinit o fundă
În semn de renunţare de la vaga speranţă
Cînd viaţa mea atîrnă în ceruri ca o zdreanţă

Şi-apoi, de ce m-aş teme ?
Nimic nu-mi poate rupe
Secunda următoare fecundă-n timp ce geme
Şi-n trupul meu pe cruce, perversă, ea irupe


„în văzduh – flacără, / jos, pe pământ – cenuşă”
 
Eu nu am plecat niciodată de la ideea că unii scriitori sunt mai valoroşi decât alţii, mai talentaţi, mai rafinaţi în gândire, pentru că, privind cărţile de pe raftul unei biblioteci, observăm că scriitorii se sprijină unii de alţii, poate că volumele lui Tolstoi, de exemplu, n-ar sta singure în picioare. Scriitorii sunt, fără nici o diferenţiere, născuţi să fie truditori ai gândirii metaforice, pentru că ei înnobilează fiinţa umană, care, de-a lungul secolelor, dacă nu ar fi fost însoţită de legende, basme, povestiri şi poezii, s-ar fi prăbuşit, fără îndoială, în ţărâna gândirii; pentru că pasul spre animalitate este mic, eforturi uriaşe se depun pentru educarea individului, pentru sensibilizarea lui.
                                            *
„Poemele bătrânului” / „Poemas del viejo” (Traducción del rumano: Rosa Lentini şi Eugen Dorcescu), Editura on-line „Semănătorul”– noiembrie 2010.
                                             *
Am avut onoarea să mai scriu despre scriitorul Eugen Dorcescu, pentru că este un scriitor de o valoare certă, cu un stil rafinat de cultură filosofică.
Nu am intenţia să vă povestesc poemele, vreau doar să detaliez sunetul de harfă, pentru că, citindu-le, intri, vrei-nu vrei, într-o vibraţie armonică cu ele:
„străbate un peisaj peste care / noaptea coboară definitiv / o singură flăcăruie...” (poem 4). Aici este, cred eu, cheia acestui volum unitar şi de o adâncime filosofică ce mi-a incendiat gândirea cu o frumuseţe a mesajului clar, tandru.
Efortul de distanţiere de sine însuşi, plăcerea meditaţiei, rafinamentul cu care scrijeleşte cu migală fiecare trecere a materiei în propria ei nonexistenţă, pentru a-i sublima substanţa miraculoasă, iată tehnica poetului, care este inimitabilă şi de o mare profunzime, cum ziceam: „ar vrea, timid, să / se smulgă din sine, / să fie liber, uşor, / să privească din văzduh panorama / primăverii înflorite, / intens şi vast înflorite, / apoi, / să se întoarcă în tărâmul secret, / la florile lui de / cenuşă”. (poem 7).
Sau: „şi-a şters / de pe pânza goală a zilei / statura, umbra şi urmele  -  / atât înapoi, / cât şi înainte”. (poem 6).
Acum, aici, trebuie să ne folosim de maestrul nostru, al tuturor, Cehov! Pentru a fi credibili, nu trebuie să ne preumblăm prin livada lui cu vişini, ci doar trebuie să ne (re)amintim de „Vanka”!
            „După ce vecinii şi calfele plecară la utrenie (observaţi că personajele sunt moral-liturgice), Vanka scoase din dulapul cizmarului un şip cu cerneală şi un condei cu peniţa ruginită” (aici eu aş fi tradus „toc”, da’ nu sunt traducător !) ...
            Şi Vanka scrie: „Vino, bunule dragă (...) ia-mă de aici ! Îndură-te de mine, orfanul, că toţi mă bat şi rabd de foame (...) mai zilele trecute stăpânul m-a pocnit aşa de tare cu calapodul peste cap, de am căzut jos...”. Şi, pe plic, Vanka scrie adresa: „Bunelului, în sat la noi” !
            Scrierea lui Cehov are limpezimea dureroasă a unui lac umbrit de sălciile plângătoare (plângăcioase – ar fi aici un adjectiv neadecvat!). Cehov are genialitatea de a nu comenta – asta ar fi ca şi cum ne-ar fi făcut morală ! El îşi termină povestea la modul narativ-distant-dureros-exclamativ: „Peste o oră, legănat de dulci speranţe, Vanka dormea dus... În visul lui vedea un cuptor.  Pe cuptor stătea bunelul, cu picioarele goale atârnate, şi le citea bucătăreselor scrisoarea”.
Până aici este povestea un mare scriitor, dar de aici încolo este amprenta unui scriitor genial, care trebuia să-şi sublimeze mesajul: „Iar, lângă cuptor, Viun se tot învârtea şi dădea din coadă”.
 
          La fel îşi construieşte maestrul Eugen Dorcescu liturghia poetică: „imn adresat solidarităţii astrale, / eliberării, durerii, luminii, / o sărbătoare ce / începe cu / tine şi se-ncheie cu / tine, / fiinţă tragică, nenorocită ce eşti, / o sărbătoare în urma căreia, / însă, / tot duală rămâi: / în văzduh – flacără, / jos, pe pământ – cenuşă” (poem 10).
Auzi versuri geniale: „în văzduh – flacără, / jos, pe pământ – cenuşă”. (poem 10). Arderea gândirii, de sine şi îndesine, epifania dusă până la neantizarea gândirii lipsită de gândirea realului, subordonată însă contemplaţiei. Parcă am parcurge împreună o etapă a emoţiei veşnice iluminată nu de stilul diluat şi fălos al rococoului, ci de terifianta învolburare a barocului, cel înviorat de Renaşterea ce a incendiat gândirea Europei de Vest... pentru că, în est, beizadelele se adânceau într-o vulgară promiscuitate (i)morală.
Dar, să continuăm, pentru că mie îmi repugnă afirmaţiile nesprijinite de citate viguroase: „bătrânul / îi iubeşte pe ceilalţi, şi / se urăşte pe sine, / îşi urăşte prezenţa în / promiscuitatea oraşului, / în amalgamul de beţivi / câini / cerşetori / şi investitori strategici, / îşi urăşte absenţa dintr-un / alt secol, dintr-o / altă lume”.
Aici nu este realul imaginativ. Poetul este ferm încredinţat că speranţa nu este o iluzie, pentru că „bătrânul” – personaj metaforic, aici cu sensul de „umanitate” – are şi o luciditate a suferinţei propriei sale edificări în spaţiul moral al fiinţei: „dar, nici un moment, n-a / părăsit masa de ceaţă şi fum / a lui Thanatos,/ prin umbrele ei îşi privea / convivii,/ în negura ei îşi devora / plictisul, greaţa, / lehamitea, / la acest ospăţ se află / şi-acum, / când primăvara nu-i altceva/ decât o / invazie subterană de/ viermi/ şi-o explozie celestă / de cenuşă”.
De ce să nu fie moartea (şi pot face trimitere la Ion Biberi) o predestinare a vieţii ? Venim de undeva, deschidem o poartă, pătrundem, plângând, neînţelegând ce ni se întâmplă, în viaţa asta materială, apoi străbatem drumul vieţii şi deschidem iar o poartă şi ne risipim în neantul prăbuşit într-un univers-vers-eres...: ” la capătul acestui periplu, / mai zimţat decât orice tortură, / o singură sărbătoare, un / cântec ce leagă trup, / suflet şi cosmos, un / imn adresat solidarităţii astrale, / eliberării, durerii, luminii, / o sărbătoare ce începe cu / tine şi se-ncheie cu / tine,/ fiinţă tragică, nenorocită ce eşti”.
Să mai cităm la întâmplare, pentru că nu am urmat un model al demonstraţiei şi pot cita de oriunde: „După-amiezile bătrânului au / o frumuseţe sfâşietoare, / pe care el o refuză, o / neagă, nu fiindcă şi-ar / fi propus aceasta, ci / fiindcă frumuseţea nu mai ajunge la sufletul lui, / mult prea încărcat de / otrava faptelor moarte, mult / prea strivit de osemintele / atâtor / şi-atâtor după-amiezi / defuncte. / Din fericire, / moartea însăşi simplifică / totul, / clarifică, elimină, şterge, / dezleagă, / cu dinţii ei galbeni, / ghemul insuportabil al vieţii”. (poem 12).
Şi, ultimul vers – extaz al gândirii: „vâltoarea, zborul, / extazul – încă incert – al/ acelei / cognitio  Dei / experimentalis”.
 
Este uluitor să poţi avea un loc (un colţ) numai al tău, în care să te poţi zbengui ca un zurliu, să te poţi face de râs şi de plâns, să te laşi atacat de câinii turbaţi ai nopţilor insomniace, să te ridici până la acoperişul lumii şi de acolo să numeri cocorii.
 
 
CE FEL DE COMUNISM A FOST COMUNISMUL ÎN ROMÂNIA ?


Hai să fim serioşi şi să nu-i (a)servim Patriei gogoşi cu citronadă! Acuma, după douăzeci de ani, anotimp în care tot « cadrili » este în frunte, putem înţelege mai bine ce însemna P.C.R. ! Partea buna a părţii rele este simţiul autoironic/caustic al poporului român. Partea şi mai rea a părţii bune, este singura parte bună a părţii rele. Ce dracu (care nu există !) am vrut să scriu eu aici ? Uite cum m-a luat creionul pre dinaintea gândirii mele îmbârligate. Simplu, fraţi români « treceţi Prutul !»:  Pile, Cunoştiinţe, Relaţii ! “Partidul Comunist Român” nu a fost îngropat de cazmaua Istoriei. Histeria continuă să atenteze la valoarea noastră spitrituală, pentru că, este vizibil, literatura noastră este profundă, le dă lecţii de eleganţă şi profunzime multor literaturi înnobelate pe chestiuni pidoznice, politic(c)aricaturistice şi josnice. De aceea este şi greu de tradus Blaga. Fiorii săi lirici nu au nici o reverberanţă la alte popoare. Adică, n-a luat premiul Nobel Nichita Stănescu ? Aud, mai nou, că, în vârful piramidei literaturii române, stă un flăcău destoinic. Nu-l invidiaţi, fraţi îmbelşugaţi cu delicateţea gândirii, pentru că ăstuia, fiind în vârf, îi va arde soarele mai repede coaiele. Este vremea lui, cum de altfel este vremea noroaielor gândirii fără de gândire, patria navighează pe o bărcuţă de hârtie, nea Ilie bea pe datorie, clasa muncitoare votează neştiutoare...

Lésais ton esprit savourez le gout de l’éternité !


(Despe : Comunism, capitalism, populism, rotarism, fariseism, crocodilism, celebrism, idealism, futurism, pizdism, pizdualism, vizualism, ezoterism, intertextualis(t)m)

În comunism aveam un ism comun
Capitalismul l-a făcut un capital
Din care iese, ca slănina-n fum,
Mai afumat salamul lui de cal!

Şi, îngropaţi în datini, proverbe şi zicale,
Să respiraţi trecutul visînd la un prezent,
Din care ies rateuri de-a dreptul epocale,
În timpul vostru sacru şi sufocant latent !

Dar ce-aţi putea să puneţi în loc de acest “ism” ?
Sortiţi sînteţi de-a pururi să vă rotiţi în cerc ?
Poate ar fi mai bine, pătrunşi de populism,
Să daţi cu ismu-n soartă şi să-i ziceţi y-grec !

Democratia are un fel de-a face zei
Din tupeiştii ieftini, doi lei o legatură,
Pe cînd aceste fiinţe sînt numai derbedei,
Care se-nneacă, iată, în tone de untură.

În “Nihil sine Deo” voi mai aveaţi un vis,
Însă şi şansa asta v-a fost acaparată,
De popii care-n imnuri de zei chiar s-au dezis,
Şi v-au trîntit în mutră o monstruasă poartă.

Lăsaţi, în catedrale sînt numai pietre sterpe,
Vă închinaţi la idoli zidiţi cu măiestrie.
Visaţi la alte plaiuri, simţind, ca Euterpe,
Că v-a fost pusă soarta în zid cu o mistrie!

Voi sînteţi catedrala zidită pe durere,
Plîngeti degeaba-n ceruri, iadul este aici,
Croiţi-vă o altă credinţă, fără fiere,
Şi demni păşiţi pe Terra, senini, fără de frici!

Iubirea e credinţa, dar cine să iubească,
Cînd om pe om se calcă pe gît cu disperare ?
Întreaga omeniree doreşte să trăiască,
Negînd egocentrismul ce-i dă instinct de fiare!

                      Rubrica lui Ionuţ CARAGEA

           Literatura Virtuală, Genul Cyber-Poetry
                     şi Curentul Generaţiei Google*



Fie că vrem, fie că nu, Internetul ne marchează existenţa. Apariţia acestui nou mijloc de comunicare a revoluţionat modul de gîndire şi manifestare a scriitorului contemporan. Însă, dacă pentru unii dintre noi Internetul înseamnă mersul firesc al evoluţiei, pentru alţii reprezintă o adevărată cutie a Pandorei.
Totul a început de cînd Microsoft a creat portalul către o altă dimensiune a conştiinţei umane. Windows era o lume de oglinzi/ferestre fermecătoare care te lăsa să pătrunzi în universul virtual, în care omul, pe post de creator, experimenta. Primul lucru pe care l-a făcut a fost să înveţe să comunice cu Pc-ul (şi toate componentele sale), să-i dea un nume, pentru ca mai apoi să-l ajute să evolueze software şi hardware. Ca un fel de analogie metaforică – trup şi spirit. Pe măsură ce timpul trecea, omul dorea să-i confere Pc-ului o caracteristică pe cît mai asemănătoare şi utilă, să-i fie satisfăcute nevoile şi necesităţile, să-i fie prieten etc.
Internetul a apărut mai apoi şi a devenit instrumentul prin care omul a reuşit să comunice cu ceilalţi semeni, să-şi dezvolte anumite laturi ale personalităţii, să scape de inhibiţiile relaţionale, să-şi dezvolte anumite abilităţi psihice şi de limbaj, să poată vorbi cu uşurinţă despre sine în faţa oricărui confident, bine ales sau la întîmplare. Sau să-şi păstreze anonimatul şi misterul propriului „Eu”. Bineînţeles că au apărut şi tot felul de jocuri „de-a cine sînt şi ce fac”, „teatrul”, aspecte răuvoitoare sau chiar violente care pot fi experimentate facil prin intermediul Internetului, sub protecţia scutului tehnologic şi al distanţei.
Internetul ne face să ne cunoaştem mai bine fiinţa umană, cu toate calităţile, defectele şi angoasele ei. Iar dacă vrem cu adevărat să aflăm cine sîntem, nu trebuie decît să facem click în fereastra Google. Acolo ne vom găsi proiecţia, acolo ne vom autoanaliza, acolo ne va păsa ce se spune despre noi, chiar mai mult decît în viaţa reală. Internetul devine astfel refugiu şi meditaţie, introspecţie şi extrospecţie în aceeaşi măsură. Rămîne de văzut pînă unde se poate împinge această limită a dezumanizării în detrimentul virtualizării, cît de mult ne pot fi satisfăcute nevoile şi necesităţile. Pînă una-alta sîntem o specie care trebuie să se perpetueze, să-şi continue existenţa pe Terra. Se va ajunge oare la o viaţă predominant virtuală de la care omul să se deconecteze doar pentru reproducere, hrană etc.? Cumva, lumea din Matrix ne-a dat răspunsul. De cele mai multe ori ficţiunea s-a adeverit, proiectele minţilor luminate sau ale geniilor S.F.-ului au fost realizate. Este o chestiune de timp.
Ce înţelegem prin „Cyber-poetry”? Conform unei definiţii luate de pe Slideshare.net, Cyber-poetry este genul de poezie care foloseşte termeni tehnologici şi concepte, în special referitoare la computere, limbaje de programare şi sisteme de operare. Se consideră că genul Cyber-poetry îşi are rădăcinile într-o sursă de inspiraţie mult mai vastă datorită dimensiunii digitale. Sau că poate fi privit ca un mariaj între artă şi tehnologie.
Din punctul meu de vedere, genul Cyber-poetry poate exista şi fără Internet, însă acest mod de comunicare nu face decît să propage informaţiile şi să permită accesul la noi surse de inspiraţie. Astfel se poate forma o comunitate Cyber-poetry.
În volumul de poezii „M-am născut pe Google“, publicat la Editura FIDES în anul 2007, cît şi în volumele ulterioare, am făcut în repetate rînduri trecerea la genul Cyber-poetry, fiind puternic influenţat de Internet sau tehnologie. Cîteva exemple: „M-am născut pe Google, am deschis ochii şi am privit printr-o fereastră către cealaltă lume căreia probabil trebuia să-i spun Mamă, am atins-o cu degetele mele pătrate şi mi-a fost teamă… din păcate, să nu o rănesc şi să nu mă rănească, cuvintele mele aveau nevoie de atingere pământească”; „Iubirea nu este decît un mouse pe care experimentăm clickuri“; „Doamne, am primit mesaj de la tine în timp ce mă spovedeam pe hîrtie. S-a înfiripat un link între cer şi pămînt prin care mă hrăneam, prin care te downloadam poezie“; „Degeaba ne ţinem de mîini, nu vom avea niciodată priză la public, ci doar la curent, ştim amîndoi că adevărata mană cerească este un abonament…“; „Cîteodată mă rog la Dumnezeu şi primesc email cu locurile în care pot descoperi fericirea, tot ce-a mai rămas între noi este spaţiul acesta infinit world wide web vinoacasă com“; „Inflaţie de viaţă, inflaţie de moarte, inflaţie de frumuseţe, inflaţie de speranţe, inflaţie de destine, inflaţie de tehnologie, zilnic privesc prăpastia dintre Backspace şi Enter” etc.
În acelaşi timp, cu ajutorul aplicaţiilor multimedia (de prelucrare a imaginilor şi de realizare a filmelor compuse din imagini succesive), am reuşit să creez videopoeme (creaţii artistice apărute în 1960 şi dezvoltate intens după 1990, odată cu apariţia Internetului), prin care să stimulez mai uşor pasiunea tinerilor pentru literatură şi genul Cyber-Poetry. Aceste videopoeme, postate pe Internet cu ajutorul gigantului Youtube, au trezit interesul a zeci de mii de utilizatori şi pasionaţi de literatură. Pentru că, în epoca modernă, trebuie să se ţină cont că tinerii preferă să citească pe Internet, petrecîndu-şi majoritatea timpului în faţa calculatorului.
Chiar dacă această nouă dimensiune a poeziei nu m-a acaparat în totalitate, o conştientizez, o apreciez şi consider că Internetul este un factor important spre cunoaşterea şi amplificarea genului Cyber-Poetry, aşa cum Pc-ul a fost cel care a permis trecerea la acest univers. După cum se observă, mici nuanţe definitorii.
Curentul Generaţiei Google este o mişcare artistică ce a luat naştere exclusiv pe Internet, odată cu înfiinţarea motorului de căutare Google în anul 1998. De atunci şi pînă în prezent Curentul Generaţiei Google s-a dezvoltat fulminant, odată cu apariţia aplicaţiilor text/multimedia cît şi a diverselor programe utilitare oferite de compania americană Google. Voi menţiona: Google Groups, Google Chrome, Google Docs, Google Images, Google Translate, Google Earth, Google Email, Google Desktop etc.
Curentul Generaţiei Google este o nouă paradigmă a literaturii contemporane pe suport virtual, ca o alternativă a scrisului pe suport fizic. Se bazează pe o nouă estetică a liberei exprimări şi pe un nou criteriu valoric.
Curentul Generaţiei Google reuşeşte să evite capcana de tip şablon, excluzînd monopolul instituţional sau monopolul criticii literare. Dreptul la libera opinie, comentariile, numărul de vizualizări şi aria de răspîndire pe Internet reprezintă certificatul de valoare şi autenticitate.
Curentul Generaţiei Google nu apare nici ca ruptură şi nici drept continuitate a postmodernismului. El este strict dependent de Internet dar promovează în aceeaşi măsură poezia cotidianului, poezia onirică, poezia filosofică, poezia clasică, poezia de gen Cyber, poezia Haiku etc.
Poeţii Curentului Generaţiei Google s-au afirmat pe Internet, pe atelierele literare, bloguri şi în revistele Online de literatură. Ei aleg ca formă de publicare fie doar Internetul, fie publicarea pe cele două suporturi, fizic şi virtual.
Curentul Generaţiei Google îşi propune să elimine barierele de limbă, context, spaţiu istoric sau socio-cultural, adresîndu-se tuturor scriitorilor de pe mapamond. Astfel creaţia literă va căpăta valenţe globale, literatura fiind produsul unui individ raportat atît la conştiinţa propriului popor cît şi la cea universală.
Curentul Generaţiei Google îşi propune să caute şi să găsească modalitatea cea mai facilă şi corectă de afirmare a scriitorului contemporan.

*Articol din cadrul simpozionului cu participare internaţională „LECTURA – CALEA SPRE TĂRÂMURILE ARTEI”, Bucureşti, 9 aprilie 2011

Bibliografie:
1.    Ionuţ Caragea – Literatura Virtuală şi Curentul Generaţiei Google, Editura FIDES, Iaşi, 2009, ISBN 978-973-8930-51-3
2.    Ionuţ Caragea – M-am născut pe Google, Editura Stef, Iaşi, 2007, ISBN 978-973-8961-89-0
3.    Ionuţ Caragea – Absenţa a ceea ce suntem, Editura FIDES, Iaşi, 2009, ISBN 978-973-8930-40-7
4.    Slideshare.net – Cyber-Poetry
5.    Wikipedia.org – Video poetry




 Ionuţ Caragea şi Editura Fides anunţă apariţia volumului de poezie intitulat „Suflet zilier”. Cuvântul înainte îi aparţine regretatului Valeriu Cuşner, iar postfaţa este semnată de criticul Angela Furtună. Coperţile au fost create de artistul grafic Vlad Turburea. Tehnoredactarea a fost realizată de Dumitru Scorţanu, directorul Editurii Fides.      

„Suflet zilier” cât şi celelalte titluri ale autorului pot fi comandate de la Editura Fides (editura_fides@yahoo.fr) sau de pe Librărie.net (http://www.librarie.net/autor/32510/ionut-caragea).

Autorul anunţă că prin acest volum, dedicat tatălui său, se desparte definitiv de Poezie. Motivele sunt explicate în postfaţa volumului, cu acurateţe, de către criticul Angela Furtună.

Vă invităm să citiţi această ultimă carte de poezii a lui Ionuţ Caragea pe siteul său personal:

http://www.ionutcaragea.ro/poezii_files/HTML_files/suflet%20zilier.htm    


 DIN FOLCLORUL INTERNETULUI
- Partea II
 

 Cursuri organizate de Ministerul Sănătăţii în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării

 

  Curs special pentru bărbaţi


Obiectivul pedagogic al cursului de formare este de a le permite barbatilor sa-si dezvolte acea parte a creierului a carei existenta o ignorau
Program : 4 module - dintre care unul obligatoriu
Modulul 1 : (curs obligatoriu)
1. Sa invat sa traiesc fara mama mea (2000 ore)
2. Sotia mea nu este mama mea (350 ore)
3. Sa inteleg ca fotbalul nu este altceva decat un sport (350 ore)

Modulul 2 : Viata in doi
1. Sa am copii fara sa devin gelos pe ei (50 ore)
2. Sa nu zic prostii atunci cand nevasta isi primeste prietenele (500 ore)
3. Sa depasesc sindromul controlului telecomenzii (550 ore)
4. Sa inteleg ca pantalonii nu se duc niciodata singuri pana la dulap (800 ore)
5. Cum sa ajung pana la cosul cu rufe murdare fara sa ma ratacesc (500 ore)
6. Cum sa supravietuiesc unei raceli fara sa agonizez (350 ore)

Modulul 3 : Timpul liber
1. Sa calc in doua etape o camasa in mai putin de 2 ore (exercitiu practic)

Modulul 4 : Curs de bucatarie
1. nivelul 1 (incepatori) Electrocasnicele : ON = deschis, OFF = inchis
2. nivelul 2 (avansati)
Prima mea supa instant fara sa ard cratita
Exercitiu practic : fierbe apa inainte de a adauga pastele

CURS INTENSIV
Din ratiuni de dificultate si intindere a temelor, cursurile vor avea maxim 8 inscrisi.
Tema 1 Calcatul-acest proces misterios; de la masina de spalat, pana la dulapul de haine
Tema 2 Riscurile umplerii tavii pentru cuburi de gheata (demonstratie sustinuta de diapozitive)
Tema 3 Tu si electricitatea. Avantajele economice in urma angajarii personalului calificat pentru reparatii (chiar si cele elementare)
Tema 4 Ultima descoperire stiintifica : A gati si a duce gunoiul nu provoaca impotenta si nici tetraplagie (practica laborator)
Tema 5 De ce nu este un delict sa-i oferi flori, chiar daca te-ai casatorit cu ea.
Tema 6 Sulul de hartie igienica. Hartia igienica nu creste langa WC.
Tema 7 Cum sa coboram capacul de la wc pas cu pas (teleconferinta cu Univ. Harvard)
Tema 8 Barbatii la volan. Daca se ratacesc, pot cere informatii fara riscul de a parea impotenti? (Marturisiri)
Tema 9 Masina de spalat - acest mare mister din casa.
Tema 10 Diferente fundamentale - cosul pentru rufe si podeaua ( exercitii in laboratoarele cu terapie muzicala)
Tema 11 Barbatul in scaunul pasagerului > Este posibil sa nu vorbeasca sau sa nu se agite in timp ce ea parcheaza ?
Tema 12 Ceasca de la micul dejun nu leviteaza singura pana la chiuveta.

 

 Curs special pentru femei


Obiectivul pedagogic al cursului este dezvoltarea functiunilor creierului la femeia moderna.
Durata Brunete - 1,5 luni / modul; Roscate - 3 luni / modul; Blonde - 6 luni / modul
Modulul 1
1. Acceptarea soartei : m-am nascut femeie
2. Cunoasterea locului de desfasurare a vietii : bucataria
3. Cum pastrez ordinea in poseta ? (sub control strict)
4. Cum fac cumparaturi in mai putin de 4 ore - notiuni elementare
5. Pastrarea limitelor : Cum ma machiez corect
6. Curs de programare I (toate categoriile) : Folosirea cuptorului cu microunde
7. Curs de programare II (numai brunetele si roscatele) : Videorecorderul

Modulul 2
1. Ecuatia cu o necunoscuta. Autoturismul.
2. Exercitii de dinamica grupului. Ce trebuie sa fac cand stau in masina.
3 Partea 1 - Diferenta intre carosabil si trotuar
4 Frana si acceleratia - provocare sau necesitate ?
5 Cutia de viteze. Descriere completa. (pentru blonde, numai cutia automata)
6 Notiuni elementare de fízica. Corpuri in miscare.
7 Adevaruri optice : Culorile semaforului
8 Curs special : Parcarea in garaj
9 Ecuatia cu mai multe necunoscute. Cutia cu scule
10 Curs de supravietuire I : Unde se afla lumina de avarie.
11 Curs de supravietuire II : Schimbarea unui cauciuc
12 Curs de supravietuire III : Schimbarea mai multor cauciucuri. (Da, este posibil !)
13 Curs de supravietuire V : Verificarea cu succes a nivelului uleiului si al apei.

Modulul 3
1. Notiuni elementare : Nicio cucerire a tehnicii moderne nu ma va putea ridica la nivelul barbatului.
2. Vocabular I : Definitia cuvantului "DA". Corectarea exercitiului "Esti gata ?"
3. Vocabular II : Definita notiunii " 5 minute"
4. Sociologie : Fotbalul nu este un sport, ci o religie.
5. Drept cetatenesc I : Numai barbatii discuta despre fotbal.
6. Drept cetatenesc II : Femeile nu se amesteca in aceste discutii.
7. Psihologie (nivel elementar) : Cum evit intrebarile inutile - de exemplu " Ma iubesti?", "Sunt frumoasa?", "Am ceva special?"
8. Adevaruri zilnice I : Si femeile ragaie. (exercitii de grup)
9. Adevaruri zilnice II : Mustata - o problema ? Comunicari stiintifice pe tema " Lama, ceara sau penseta ?"
10. Comportamentul la cumparaturi . Cardul Visa - Definirea notiunii "Limita de suma"
11. Comportamentul la cumparaturi. Dezbaterea temei " Si eu pot cara naveta de bere"
12. Logica (nivel mediu). De ce mama ta nu e binevenita la noi ? (1000 studii de caz)

Modulul 4
1. Telefonul. Cand trebuie sa inchid? Exercitii de grup - 4 femei / telefon (nu uitati sacul de dormit !)
2. Machiajul. Metamorfoza femeii
3. Terapie TV I : Si fara telenovele se poate trai !
4. Terapia TV II : Filmele de dragoste sunt pura fictiune si nu realitate
5. Oglinda - martor obiectiv.

 Jianu Liviu
To: dan lupescu
Sent: Wed, May 4, 2011 9:00:24 AM
Subject: Re: Urare de Sfintele sarbatori Pascale


BASMUL LUMII BASMELOR

"- Bunicule, un basm imi spune:
Ce pranz ne-aduci, prin vremi,  la usa?"
"- La cat producem, am vesti bune:
Un sambure de corcodusa ...  
 
Pentru ca tot Invatamantul,
Justitia, Statul, (cat mai are),
Nu pot un neam, cu amanuntul,
Sa-l tina, macar, pe mancare …
 
Stiu ca in basme se intampla
Atatea fapte care striga –
Iti spun o taina, langa tampla:
,,Stii, toate vin din mamaliga!…"
 
Vezi, nu s-a inventat faptura,
Care prin vremuri, sa basmeasca,
Fara sa-si si umple, totusi,  gura
Macar, o data-n zi, cu iasca…
 
De-aceea, ia  te rog, aminte -
Si te ntreaba, mai haiduce,
Cand Lumea Basmelor te minte -
Ce-a consumat, si ce produce…"


 


----- Forwarded Message ----
From: Mihaela Smarandache
Sent: Wed, April 27, 2011 9:15:34 AM


Subject: EMINESCU : MORTALA !!! - Scrisoarea a III-a
*Iata vine-un jeep** pe strada, cu un girofar pe el,
**Baiazid statea in dreapta si rosti catre sofer:
"Sper ca Mircea sa ajunga, sa nu-ntarzie din nou.
Ia vezi daca-a tras masina, langa gura de metrou..".
"-N-a venit Maria Ta, zise el privind in jur...."
"-Si mi-a zis ca fix la 12 ne vedem langa Carrefour".

Asteptand vreo 5 minute , isi pierdu orice rabdare,
Si trimite bodiguarzii sa se uite prin parcare
La un semn (curba la dreapta), se opreste un X5.
Si din el coboara Mircea, in bermude si opinci.
Printre turci porni agale, si privindu-i cu nesat,
Le-arata un "Sony Vaio", care-l tine la subrat.
Agitat, la el in jeep, si-mbracat tot in civil,
Baiazid nu mai rezista si il suna pe mobil:

"-Tu esti Mircea?"
..."-Da-mparate, am uitat sa iti dau bip,
Dar am stat mult la Rovine, era coada la Agip.
Nici n-am nimerit din prima, ca nu vin aici prea des,
Si-am luat-o ... pe centura, indrumat de GPS!
Acum am parcat masina. Unde esti?, ca vin la tine..."

"-Sunt la mine in masina si te vad, te-ndrepti spre mine".
Si de-ndata ajunse Mircea si urca la turc in jeep.
Si-ncepu sa ii explice ca nu vrea, cu nici un chip
Sa isi stranga intreaga oaste la Rovine in campii,
Si sa lupte pan' la moarte cu ai turcului spahii.

"-Baiazide, sti ca-i criza, si-acum viata-i foarte grea,
Ma gandeam ca sa ne batem,... dar la "Heroes" in retea.
Sau in loc sa cuceresti, cu armate-al meu popor,
Nu ai vrea , daca ai wireless , sa jucam "conQUIZtador"?

"-Cum cand turcii-mi sunt in vama , si-am venit din Istambul,
Tu nu vrei ca sa ne batem, ca nu ti se pare "cool"?
Eu nu-s disperat ca tine sa stau nopti intregi pe net,
Eu traiesc in realitate, si nu e nici un secret
Ca am fost in multe lupte : Varna , Tilsit sau Oituz..."

"-Pai eu sunt online tot timpul, nu puteai sa dai un "buzz"??"
"-Mircea!!! Vin c-o intreaga oaste, iar tu faci misto de noi..,
Maine sunt aici cu turcii si-ti declar de-acum razboi".

"-Cum vrei tu, marite pasa, eu speram sa ma-ntelegi,
Caci de-ajungem la cutite, voi nu mai plecati intregi.
N-as vrea sa pun pe "YouTube", cu-ai tai morti, videoclipuri,
Nici ca Dunarea sa-nnece spumegand a tale jeep-uri.
Dar, de asta ti-e dorinta, maine ne vedem la lupta,
Si-ti promit ca pleci d-aici cel putin c-o mana rupta".
Si zicand acestea Mircea, il lasa pe Baiazid.
Si trantindu-i portiera el pleca la pas grabit.
Cand ajunse la masina, gasi-n geam , pe-un bilet scris:
"Scuze.V-am blocat o roata, c-ati parcat pe interzis"...

Si da Mircea multe mailuri, sms-uri, mii de "bip"-uri,
Ca sa-si stranga toti ostenii si sa ii indese-n "Jeep"-uri.
Demarand in mare tromba, se-ndreptara spre Rovine,
Dar aici gasira turcii, toti cu pantalonii-n vine!
Toti vaitandu-se de moarte, ghemuiti prin iarba scurta
Rezemati de cate-un ciot, si tinandu-se de burta.

"-Baiazid , hai sa ne batem...!! , Unde esti, de ce nu vii?"

"-Mi-am scos in oras ostenii, si i-am dus la KFC.
Si-am mancat cu poft-aseara, tot ce ni s-a pus pe masa..."
Raspunse-ncordat sultanul dintro tufa mai retrasa.
"-N-am stiut ca la "fast-foud"-uri nu e bine sa mananci,
Mai ales in Romania , fiindca risti sa pleci pe "branci"...
Nu mai vreau ca sa ne batem, iarta-ma a fost o farsa.
Da-ne niste "triferment" si-o sa facem cale-ntoarsa"...

Si asa a scapat Mircea de o lupta la Rovine.
Deci se vede pan-la urma ca "fast-food"-ul face bine.
Asta-i tot...Dar fiti voi siguri ca Istoria o sa zica:
"Turcii l-au vazut pe Mircea si-au facut pe ei de frica"...*



    Sunt recunoscător
 Sunt recunoscator  / recunoscatoare :
 Sotiei / sotului care sforaie toata noaptea,
Pentru ca doarme acasa cu mine si nu cu altcineva !
....................................................................................................................
 Fiicei mele adolescente care se plange ca trebuie sa spele vasele,
 Pentru ca inseamna ca este acasa si nu pe strazi.
......
 Impozitelor pe care le platesc,
Pentru ca inseamna ca sunt angajat.
................
Murdariei de curatat dupa o petrecere,
Pentru ca inseamna ca am fost  inconjurat de prieteni.
................
 Hainelor care sunt putin cam strimte,
Pentru ca inseamna ca am destul de mincare.
....................................................................................................
 Umbrei mele care ma insoteste la munca,
Pentru ca inseamna ca sunt afara la lumina soarelui.
....................................................................................................................
 Podelei care trebuie stearsa si
ferestrelor care trebuiesc spalate,
 Pentru ca inseamna ca am o locuinta.
................
Tuturor nemultumirilor la adresa  guvernului pe care le aud,
Pentru ca inseamna ca avem libertatea cuvintului.
................
 Locului de parcare pe care il gasesc tocmai la capatul parcarii,
Pentru ca inseamna ca pot sa merg si  ca am fost binecuvantat cu un mijloc  de transport.
................
 Zgomotului pe care trebuie sa-l  suport de la vecini,
Pentru ca inseamna ca pot auzi.
....................................................................................................................
 Gramezii de rufe de spalat si calcat,
Pentru ca inseamna ca am haine de imbracat.
 .....
Oboselii si durerilor musculare la sfarsitul unei zile,
Pentru ca inseamna ca am fost capabil sa muncesc din greu.
.....
 Soneriei care ma trezeste in zorii zilei,
Pentru ca inseamna ca sunt viu.
.....
SI , IN SFARSIT, ... pentru e-mail-uri,
Deoarece inseamna ca am prieteni care se gandesc la mine.
....................................................................................................................
 O zi frumoasa...si incercati sa ganditi pozitiv...doar avem atatea daruri... pe care le uitam, din pacate !
.
 
 DISCLAIMER:
Toate părerile, punctele de vedere, afirmaţiile, atitudinile şi detaliile informative reprezintă angajarea fiecărui autor în parte. Portalul nostru nu îşi însuşeşte responsabilitatea pentru conţinutul articolelor publicate. Fiecare link şi articol pe care îl prezentăm are propriul copyright © şi răspundere personală pentru conţinut.


Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971