PAGINA A SASEA
MISCELLANEA INTERNETULUI Pledoarii pentru cultivarea culturii pe internet:
PAPA CERE PREOŢILOR SĂ PROPOVĂDUIASCĂ PE INTERNET Papa Benedict al XVI-lea cere preoţilor să devină mai implicaţi în media prin predicarea credinţei pe internet. În mesajul său pentru Ziua Mondială a Comunicaţiilor Sociale pe 2010, papa a cerut să fie folosite cele mai noi tehnologii, precum siteurile Web şi blogurile pentru a răspândi credinţa şi a încuraja dialogul între practicanţi. Programat pentru 16 mai, tema zilei mondiale va fi "Preotul şi misiunea pastorală în lumea digitală: New Media în serviciul lumii ." În mesajul său difuzat duminică, papa Benedict declara că în mod tradiţional comunităţile bisericii s-au bazat pe media moderne pentru a deschide liniile de comunicare. Iar cum cultura se schimbă, biserica trebuie să folosească cele mai noi tehnologii, în special dacă doreşte să ajungă la tineri. "Preoţii sunt astfel provocaţi să proclame evanghelia prin angajarea ultimei generaţii de resurse audiovizuale (imagini, video, bloguri, siteuri Web ) care, alături de metodele tradiţionale, pot deschide noi oportunităţi de dialog şi evanghelizare," arăta papa . Acesta recunoştea că noile tehnologii cer preoţilor să devină mai pricepuţi în folosirea acestora, totuşi acestea pot găzdui relaţii mai adânci chiar la distanţe mari .
Un scurt clip al discursului papei poate fi vizionat pe pagina Vaticanului pe YouTube.
|
ÎN ACEST CONTEXT, REVENIM CU:
Manifestul Internetului, în 17 puncte
Manifestul retelei web a fost conceput de jurnalisti si bloggeri germani, preocupati de modul in care functioneaza noile forme de raspandire in masa a informatiei. El a fost publicat luni 7 septembrie, cu putin inainte de ora 12.00. Brusc, www.internet-manifest.de n-a mai putut fi accesat. Acum, site-ul e din nou activ si intens comentat. Mai jos, facem un rezumat al manifestului in care se proclama dreptul inalienabil la libertate al Internetului, considerat „un imperiu mediatic, in buzunarul de la haina“. 1. Internetul e altfel. El produce public nou, alte modalitati de schimb al informatiei si alte tehnici culturale. Mass media traditionala trebuie sa-si adapteze modul de lucru la noile realitati tehnologice, in loc sa le ignore sau sa le combata. 2. Internetul e un imperiu mediatic in buzunarul de la haina. Web-ul creeaza o noua ordine in sistemul mediatic, depasind limitele si oligopolurile acestuia.. Publicarea si difuzarea continutului mediatic nu se mai face cu investitii mari. Doar calitatea jurnalistica mai diferentiaza jurnalismul, de simpla publicare de continut. 3. Internetul este societatea. Retelele sociale, Wikipedia sau Youtube au ajuns prezente tot atat de firesti, ca si telefonul sau televizorul. Daca vor sa existe mai departe, concernele mass-media trebuie sa inteleaga lumea in care traiesc consumatorii si sa isi adapteze la aceasta formele de comunicare, printre care si dialogul. 4. Libertatea Internetului este inalienabila. Arhitectura deschisa a Internetului nu poate fi schimbata in functie de interese economice sau politice, care in spatele asa-numitului „interes public“ incearca sa cenzureze accesul liber la informatie, pe web. 5. Internetul inseamna victoria informatiei, un mediu prin care individul se poate informa mai bine ca niciodata. 6. Internetul schimba si imbunatateste jurnalismul. 7. Reteaua inseamna relationare. Cine nu foloseste link-urile, se autoexclude din discursul social. 8. Agregatoarele si masinile de cautare stimuleaza jurnalismul documentat, de calitate. Marcand referintele prin linkuri sau citate, devine posibila „cultura discursului social din retea“.
 9. Internetul e noul cadru al discursului politic, stimuland dezbaterea si participarea activa a opiniei publice. 10. Noua libertate a presei se numeste libertate de opinie. Dispar granitele tehnologice intre amatori si profesionisti, diferenta nu se mai face intre jurnalism platit si neplatit, ci intre jurnalism de buna sau proasta calitate. 11. Candva, la inventarea tiparului, Biserica si alte institutii avertizau impotriva valului de informatie necontrolata. Jurnalistii, enciclopedistii si pamfletarii au dovedit atunci ca mai multa informare duce la mai multa libertate, pentru cetatean si pentru societate, lucru valabil si in ziua de azi. 12. Traditia nu e un model de lucru. Internetul, ca mediu extrem de concurential, cere adaptarea modelelor de afaceri la structura din reteaua web. 13. In Internet, dreptul de autor sau producator nu trebuie incalcat. Mecanismele de difuzare depasite trebuie inlocuite cu noi modele de distributie si acordare de licente. „Proprietatea obliga“. 14. Timpul unui cititor, ascultator sau spectator are valoare. Oferta publicitara este transmisa prin retinerea atentiei asupra unor continuturi jurnalistice transmise online. Acesta e principiul de baza al finantarii jurnalismului, alte forme de refinantare urmeaza sa fie descoperite si experimentate. 15. Textele, sunetele si imaginile nu mai trebuie sa fie efemere, in retea. Ele vor ramane la dispozitie, constituind o arhiva a istoriei contemporane. Jurnalistii trebuie insa sa aiba in vedere eventuale interpretari ale informatiei si greseli ce trebuie corectate. 16. Internetul scoate la iveala o mare cantitate de marfa amorfa. Din aceasta, rezista doar cine ofera jurnalism credibil si deosebit, deoarece pretentiile consumatorilor de informatie au crescut. 17. Toti pentru toti. Web-ul e o infrastructura superioara de interactiune sociala. „Generatia Wikipedia“ stie sa evalueze credibilitatea unei surse, sa verifice si sa evalueze stirile. Jurnalistii trebuie sa respecte aceste calitati si sa intre in comunicare cu „receptorii“, folosindu-le cunostintele. Nu mai e momentul jurnalistului atotstiutor, ci al celui care comunica si intreaba.
|
FLORENTIN SMARANDACHE DESPRE INTERNET
Gütenberg versus Gates Nebunia Internetului a cuprins toată lumea! Eu, de pildă, nu mă pot dezlipi ore întregi din faţa ecranului, uit chiar şi de televizor… În ultima vreme citesc mai mult electronic decât pe hârtie… Asta-i boala începutului de mileniu trei! Îmi scanez cu nerăbdare cărţile în format .pdf şi le pun grăbit online în Biblioteci Electronice: http://www.gallup.unm.edu/~smarandache/eBooksLiterature.htm, răspund la mesaje de dimineaţa până seara şi nu le mai termin odată! Noroc cu computerul ăsta, care-mi ţine legătura, fereastră către cer, cu prietenii din ţară si de-aiurea – altfel m-aş simţi izolat aici. Da, când îmi aduc aminte, duc şi dorul unei cărţi tipărite frumos, pe hârtie fină, cu grafică sensibilă… Însă tehnica ne-a luat-o înainte, trebuie să ţinem pasul cu softurile care se schimbă şi perfecţionează ameţitor. Internaţionalizarea şi libertatea, rapiditatea pe care ni le dă cyberspace-ul ne atrag teribil – Îmi amintesc epoca trecută când nu puteam publica mai nimic, când trebuiau numai aprobări de la X şi Y… Macromedia ne salvează. Aşadar: după Celuloză, Electron. şi mă întreb: ce urmează, care va fi noul support al transmiterii şi conservării informaţiei la sfârşitul acestui mileniu? Din păcate, odată cu apariţia spaţiului electronic, s-au ivit şi aceia care încearcă să controleze şi manipuleze Internetul (prin blocarea siturilor care nu le convin, şi prin aducerea în prim-plan de către motoarele de căutare a siturilor propagandistice ale lor considerate ca “referinţe”, “enciclopedii”, “dicţionare” (!), etc. însă ele reflectând punctul lor de vedere părtinitor). Mereu a existat tendinţa de dominare a unora de către alţii…
Cât despre ştiinţa şi tehnica influenţând arta, iată un exemplu: banda lui Möbius l-a inspirat pe scriitorul Wole Soyinka: având numai o faţă, ea reprezintă atât simbolul esteticii şi al adevărului, cât şi al contradicţiilor - precum în mitologia Yoruban, Ogun este atât zeul creativităţii, cât şi al războiului (distrugerii). Aşadar, un paradoxism mitologic."Ştiinţa va fi caracterizată prin: ignoranţă; acceptarea legăturilor, complexităţii şi contextului; producerea dorinţelor, care pot fi translatate şi aplicate; antidisciplinaritate; integrarea învăţământului cercetării şi serviciilor; paradoxuri (FS: Nota bene!); târg evident; practică artistică" (Dellbrügge & de Moll, "Wild Cards").
Florentin SMARANDACHE
|
INTERNETUL SUPORT AL SPIRITULUI UMAN
Interviu cu scriitorul Al. Florin ŢENE Preşedintele LIGII SCRIITORILOR din România
1. Credeţi că asistăm odată cu apariţia internetului şi la o nouă mişcare literară mondială?
1- Apariţia internetului a revoluţionat modul rapid de trasmitere a informaţiilor, dar şi al literaturii, în general al cunoaşterii operelor de artă, în cele mai îndepărtate colţuri ale Terrei. Acest mod tehnic de trasmitere este un mijloc de comunicare cu o rază de acţiune fără precedent, capabil să împletească mediile culturale mai strâns ca oricând. Dacă inventarea tiparniţei a deschis drumul primei mari revoluţii în sfera comunicării dintre oameni,apoi televiziunea, acum prin apariţia internetului a fost declanşată a treia mare revoluţie de acest fel.
Odată cu dezvoltarea internetului a apărut şi cititorul de internet şi, tot odată, scriitorul pe internet. Astfel internetul a început să formeze două categorii, aşa cum apariţia tiparniţei a format scriitorul de carte şi cititorul de carte, înlocuind menestrelii şi ascultătorii acestora. De fapt, internetul poate fi considerat drept ce mai recentă dintr-o serie de schimbări evolutive petrecute de-alungul secolelor în domeniul formelor de comunicare. Trecerea de la comunicarea orală la cea scrisă,cea de la scris la tipar şi apoi cea de la tipar la comunicarea prin radio, televiziune şi apoi internetul s-ar putea să pară a fi evoluţii destul de neutre. În acest context internetul are o influenţă asupra mişcării literare mondiale ca suport electronic influenţând stilul lucrărilor care vor devenii mai concis şi alert, inclusiv esteticul. Va apare o interferenţă a culturilor care se va reflecta şi în literatură. Peste ani va apare o nouă mişcare literară în care specificul naţional va fi mult estompat. 2. Ţinând cont că Google este cel mai folosit motor de căutare pe internet, cum l-aţi aprecia ca spaţiu global de evoluţie a literaturii moderne din 1998 şi până în prezent?
2- Motorul de căutare pe internet, Google, îmbină un grad de promptitudine pe care cărţile şi albumele de artă nu-l pot egala cu dimensiunea vitezei, şi vizualizare. Rezultatul fiind un sentiment de prezenţă şi de asistenţă la naşterea operei literare.
3. Ce părere aveţi despre convieţuirea internet-carte,în care Google facilitează accesul la orice autor şi orice operă literară?
3- După părerea mea, internetul dăunează procesului de formare a deprinderilor legate de lectură. Acest mod de trasmitere rapidă informează, însă mai puţin îmbie cititorul să citească profund o operă literară. După o statistică efectuată în Statele Unite s-a constatat că pasionaţii de internet din rândul copiilor obţin la şcoală rezultate inferioare celor obţinute de colegii lor care petrec mai puţin timp în faţa calculatorului. În continuare cartea va rămâne adevăratul suport al operei literare.
4. Poate fi considerat internetul unul dintre factorii importanţi spre trecerea la universul Cyber-poetry?
4- Unii specialişti susţin că viitorul ne va oferii trei tipuiri de scriitori şi poeţi: scriitorul uman care, asemenea predecesorilor săi din secolele trecute scriu cu stiloul pe hârtie şi publică lucrările în cărţi, format tradiţional, scriitorul neuman care cu ajutorul calculatorului electronic complementează sau chiar înlocuieşte activitatea scriitorului şi poetului, şi consumatorul de cultură care, folosind tehnologia viitorului, este propriul său furnizor de produse culturale.
5. Se poate spune că odată cu apariţia internetului, zilele postmodernismului sunt sfârşite?
5- În anul 1999 publicam în Curierul primăriei Cluj-Napoca un amplu articol în care afirmam apropiata dispariţie a postmodernismului şi apariţia noului curent globmodernul. Dacă postmodernismul în România promova o limbă de lemn şi sub masca ideilor absconse (vezi generaţia ’80) făcea jocul regimului comunist-criminal, globmodernul îmbină tradiţionalismul cu modernul. Poate şi internetul a contribuit la dispariţia perimatului postmodernism. Paradoxal, asistăm la naşterea globmodernului care deja s-a născut. Acum încercăm să-l teoretizăm. Societatea globmodernă nu este caracterizată de o cultură înaltă, ci de o cultură de masă şi activităţi multinaţionale în cuprinsul unei pieţe internaţionale.
6. Este internetul un nou instrument de introspecţie, oglinda în care se priveşte umanitatea?
6- Dacă poezia este oglinda sufletului omenesc, internetul poate fi oglinda concavă întoarsă spre interiorul umanităţii. Poate fi lingua franca a întregii lumi. Internetul este instrumentul care contribuie la dezvoltarea semiculturii mondiale, a culturii la minut a lumii moderne. Întrebarea este nu dacă valorile umanităţii sunt clare şi distincte, ci dacă cultura trasmisă prin internet este corectă sau o denaturează. Culturile din restul lumii se întrepătrund cu ajutorul internetului. Acesta sileşte permanent pe oamnei să privească în ochi ceea ce este în multe privinţe dureros,neplăcut şi lesne de exploatat de cei care se ocupă cu vânzarea acestuia. Cel puţin în sens istoric, exploatarea internetului este inseparabilă de ceea ce distribuie.
7. Poate avea internetul conotaţii transcendentale? Poate fi o religie?
7- Aparent internetul uneşte oamenii, însă el însingurează persoanele, spre deosebire de religie care uneşte într-un crez comun. Internetul nu va putea fi o religie,el are un efect coroziv asupra regimurilor totalitariste şi pregnant autotaltariste.Internetul este individualist şi aproape anarhic şi irită societăţile colectiviste.
8. Putem să ne naştem pe internet? Să trăim, să iubim, să murim?
8- Nu! Cu NU mare.
9. Credeţi că se poate vorbi de un nou current literar intitulat Curentul Generaţiei Google?
9- Acest curent nu este altul decât globmodernul de care vorbeam. El nu este numai al Generaţiei Google ci şi al generaţiilor care vor veni indiferent dacă folosesc acest instrument al internetului. Daţi-mi voie să închei cu poezia mea „Poezia trece”, publicată în cartea de poeme „Cerul meu de hârtie” apărută în Serbia la Editura Tibiscus, care exprimă o ideie promovată de acest interviu:
„În vremuri ancestrale,/ Gânditorul din Hamangia/ împreună cu tribul său/ se temeau de apariţia scrisului,/ acele semen prevestitoare de rău/” cine va mai asculta cântecele şi gândurile noastre/ când nimeni nu ştie să citească/ şi scrisul pe piatră costă/ cât un cibăr de iască?/ îşi ziceau ieşind din grote…”.
„Vremurile se rostogoleau vremuind generaţii/ şi Gutenberg a înfipt un spin de teamă,/ menestreli de prin toate castelele Europei/ încălzeau saloanele cu drama incertitudinii/ cine va mai asculta/ cântecele noastre/ când puţini ştiu să citească/ iar cartea e scumpă/ şi poate să ardă ca o iască?”
„...şi Dumnezeu a mai întors/ câteva pagini de secole,/ poeţii la colţurile pieţelor/ unor simpozioane/ prevestesc sfârşitul Poeziei”
„Nimeni nu mai citeşte/ o carte/ şi internetul ne fură cititorii,/ nevăzând că Poezia/ încălţată cu sandale din pielea/ cerului/ venind din veacuri ancestrale/ se strecoară printre ei/ agale/ ca o femeie tânără/ şi dornică de dragoste/ în mână cu o carte/ în mileniul viitor/ mai departe…”
Ionuţ CARAGEA Canada…
|
…care,
spre a ilustra cele de mai sus, vă transmite urmatorul mesaj: Videopoezie
Buna ziua dragi colegi, http://www.youtube.com/watch?v=aA3eHgvlHhs ”In altă viaţă am fost un rău” Versuri, voce, montaj - Ionut Caragea
|
TABLETA LUI Paul Maria Mefietic
vasile împărat trizantin
câte culturi antice măreţe s-au stins romanii egiptenii chinezii aztecii asclepios filosofia mă-şii ce-au fost şi ce-au ajuns de pildă grecii: cu ochii după ţaţichi goale şi cu mâna pe papuţaki- şi dăi cu vin împăratul vasile al doilea bizantin dacă era al treilea era trizantin era cu zeii din oplimb, jocurile olimbice; anaxagora ştefanariot termobile şi relaţii herskule, herakles herr aklit, frau aklit herrodot esopium e zob, critias, iliada lui hamer odiseea lui şomer; adio gene, parvenide, teramenes epictet, epic cur, e pictagora, anaxizmene; dorienii, ionienii, empedocle, demo criţă; ale matales din mileu; vorba grecul, alcibiade, afrodita; zenon promit-eu, potole-meu, peric(o)le, sau pericle, patrocle sau numa trei împăratul pertinax; arhimede şi n-ar hi; antistene aristocles geceşte greşeşte tataiax, horaţiu, uliţe, democrit, artist tot el, akile, izmenelaus, boierdip, xeno-fan, eu blid, apolo zmeus, acolodor, anaximandru, leucip, hera hermafrodita şi cum i-o mai chema blaton, s-o crape, meschil, stoica tacit; la ăştia dacă pierdeai în alegeri plecai de musai în exil
ce culturi antice măreţe s-au stins maiaşii egiptenii chinezii perşanii confucius lu creţu filosofia mă-sii ce-au fost şi ce-au ajuns romanii: agrippina, epaminonda, pubis licinus, necropola, marc aureliu, traian, oripilat din cont, galba, vitelius, caracalla, geta împăraţi vespasian, cnaeus julius agricola, avicola africola pepsicola, antoniu, ce sar iulian, galerius şi epilat din pont în anu treisutecinci abdică diocletian în şapteşşase hera noastră la născut traian pe hâmparatu hadrian ciordeanu bruno, galileo, titus a fost al zecelea împărat roman nero au gust machia very, se-nneca, calicula, brutus, claudio epilaf pompei funebru decius, claudio şi n-am cuvinte audio apu apule apuleius că claudius era bâlbâit l-am mai enumerat cici erou; e bine sau nu de ştiut carea fost al patrulea împărat şi ţin-te frate să menţii imperiul c-au venit hunii vandalii şi goţii atilla, alaric, fritgern, gaiseric, athanaric, wulfila, pe rând dar cu toţii
in vino veritas
fie că adevărul e în vin iar minciuna e în etichetă, fie că adevărul e în vin iar minciuna este peste tot ori adevărul e în vin, dar nu mai ştiu în care sticlă, io o să fac cumva din toate damigenele să-l scot
davai noroc, good bye noroc, răpirea din serai noroc, minciuna este relativă, iar adevărul nu e absolut. de loc hawaii noroc, mihai noroc, hyundai noroc, okay noroc minciuna este relativă, iar adevărul nu e absolut. de loc doamnele ajută shang hai noroc, dezgustător de vinuri multflatar la litru şi la kile se face vinu oţet şi trebe săl mănânc, mai binel beau integral- hai noroc vasile
nu-mi place paharul plin dar nici paharul gol adevărul e în vin dar mai ales este-n alcool, ura la gargară foarte credibilă dar adevărată, e atâta adevăr în vin că nu-l termini niciodată
minciuna despre o minciună e foarte rar un adevăr, ia minciuna de la bogaţi şi dă-o la săraci tramvai de ei cu riscu de-a spune adevăru chiar şi tras puţin de păr, e mai valoroasă căutarea decât posesia de adevăr
beal pe tot dăl pe în gât- un an nou fericit! atât.
|
„PASO DOBLE” rubrica lui Ioan LILĂ:
Poveşti, basme, ghicitori Tufe, mărăcini, viori Toate astea fac din vis Tandrul nostru Paradis
Că, în rest, cum să-ţi petreci Viaţa-n între maluri reci ?
DESPRE FEMEI
Ca să vorbim despre femei, trebuie sặ ne referim la bărbaţi şi, mai ales, la principiul absolut al naturii fiinţelor vii, care are o singura obsesie : perpetuarea speciilor. Cînd un bărbat vede trecînd pe stradă o femeie frumoasặ, el nu se gîndeşte la perpetuarea speciei, pentru că el este însămînţătorul volens-nolens. În natură vîntul le ajută pe flori să fie fecundate. La oameni este tot cam la fel. Bărbatul polenizează « pe unde bate vîntul », cu scopul absolut de a-şi procura o plăcere orgasmică. Femeile însă, rar de tot, ies la vînat bărbaţi pentru propria lor plăcere, pentru că ele sînt albinele cele harnice, care trudesc la construirea migaloasă a fagurilor în care îşi vor depune mierea. Si, în timpul ăsta, bondarul (vlăguit şi el, este drept !) stă cu sula la soare ! Am citit undeva că, în războiul dintre sexe, cîştigă întotdeauna canibalismul sexual al femeilor. Ajunge dacă o femeie îi spune unui bărbat că este puternic, frumos şi deştept. Eu unul, deşi sînt conştient de acest rafinat truc feminin, abia aştept să fiu pus cu botul pe labe. Aici am vrut să evoc metafora barbatului care este destul de puternic, ca să fie slab în faţa porţilor cetăţii, pe care nu cu berbecul trebuie să le spargă, ci cu delicatetea spiritului. Prin grădina gîndirii te priveam cum pluteai, Ca o nimfă suavă pe o gură de rai. Înfloreau trandafirii în oceanul de flori, Ghimpii lor îmi dădeau în fiinţa-mi fiori.
DESPRE BARBAŢI
Bărbatul are toate calităţile : este fanfaforn, mîndru nevoie mare de virilitatea lui, iar graţia lui lăuntrică se reduce la senzualitatea animalică. Condus de un slogan teatrealist, « sula si prefectura », el va cucerii spaţiile indecenţei primare, încercind uneori să îi dea o coloratură poetică… dar, în timp ce îi cîntă iubitei o serenadă sub balcon, el se gîndeşte cum să ajungă mai repede în patul ei. Ce e rau aici ? Înduioşată de acest gînd, femeia îşi desface larg baierele sufletului, în timp ce baladistul îi desface picioarele. Si, uite aşa, între plăcere şi virtute, se pune de un nou război troian ! Asta dacă vrem să-i redăm Elenei maniera de a aborda poezia vieţii !
BALADA CEAIULUI
Aş bea un ceai, că doar sînt om, Da-mi place ceaiul copt în pom O tescovină de tulpină O ţuică fiartă mercantilă Că ceaiul-ceai nimic nu-mi spune Că nu e fiert cu dor din prune. Ceaiul de mentă?! Eşti dementă?! Muiere, tu, eşti decadentă !
Nici ceaiul sec de sunătoare Nu mă mai pune pe picioare Şi zău c-aş bea orice ai vrea Dar tu mă cicăli şi eşti rea Ceaiul de soc sau muşeţel Îmi pune-n suflet un cîrcel Şi cum mă pot drege, muiere, Cu ceaiul îndulcit cu miere ?!
Hei, sînt bolnav, m-aşteaptă dricu’ ! Veni să-l ia şi pe tăticu’ Da’n drum spre ţintirim aş vrea Să te opreşti, să bem ceva. Hai, popo, fără de prohod, Că mi se pune-n gît un nod. Mai bine să ciocnim paharul Şi să ne cînte lăutarul!
EPITAF LA BALADA
Uite aici zace un om Îndrăgostit de-un singur pom Cam de prin anii tinereţii: De prunul vieţ ii ! Şi-acum se duce Să se culce La modul cel mai elegant Precis într-un restaurant.
REFREN LA BALADA
Ţuică bătrînă Te ţin în mînă Te dau pe gît Că mi-e urît Fără pahar Mi-e în zadar Orice strădanie Pînă la pierzanie!
GINDURI
1.
Chiar şi atunci cînd imaginaţia noastră se revarsă peste malurile gîndirii, este cert că ea pleacă din portul generos al realităţii. Pe această teorie s-a întrupat Renaşterea şi tot din ea s-au ridicat geniile Artei. Numai arhitectura, susţinea Michelangelo, nu este artă, pentru că ea nu imită natura. Ce este imitarea naturii ? Umbra unui măr, tremurul fin, emoţionant, al unei păpădii, răgetul fiarelor în pîntecul nopţii, susurul lin al apelor, graţioasa plutire a unei frunze peste oglinda unui lac… Pregătindu-mă să scriu un studiu despre acest subiect (la ce mi-ar folosi ?!), am răsfoit « Empirismo e clasicismo, Sagio sub Dubos » de Enrico Fubini, « Della perfetta poesia », de Muratori, « Le metamorfosi del Barocco » (Andreina Griseri), « Temple du Goût » de Voltaire şi « Corso di belle lettere del Signor Batteux. Am reţinut din Voltaire : « Stăpiniţi-vă bine (emoţia-sensibilitatea) slăbiciunea / Pentru aceste silabe înşirate (aici). »
2.
DESPRE CAI, CIINI SI FEMEI
Caii de rasă, Rotweillerii şi femeile frumoase au fost cele trei slăbiciuni absolute ale vieţii mele. Caii sînt zeii galopînd prin sufletul meu, Rotweillerii sînt Mercedesurile rasei canine, femeile frumoase sînt raţiunea mea de a fi. E puţin pentru o singură viată ? E prea îndestul ?!
CUGETÃRI
Visul oricărei mări este să devină ocean!
Nu e o dramă dacă pierzi trenul, dar e o tragedie să-l greşeşti! Asta e comedia! (Din ciclul: “Înţelepciunea anticilor”)
Cine a inventat telefonul fără fir ? Funcţionează şi astăzi ireproşabil. Oamenilor nu le place să-şi comunice între ei veştile rele, dar bîrfele, da! “Ai auzit, tu…” Ce ziceam?!
Cămila are două cocoaşe, nu doi cocoşi. Dromaderul are o cocoaşă, pentru că, de, e bărbat! Şi, apoi, să ţinem cont că mila este mai mare decît un kilometru!
Stele de mare nu fac parte din nici o constelaţie.
Stele din cer se reflectă în oglinda apei, dar nu au curajul să se scufunde… dar şi stelele de mare se tem să nu se piardă în imensitatea constelaţiilor…
Firul cu plumb este singura invenţie a Umanitaţii care nu ne face nici un rău! Cît priveşte roata…
Perpetum mobile? Firul cu plumb!
ZICERI – DEZICERI
Dacă mă uit pe fereastră, pe cine văd? Păi, pe mine… Şi, ca să nu mă mai văd, deschid fereastra!
ZICERILE UNEI VECINE
Unele vecine mă invidiază că sînt grasă şi frumoasă! Păi, să mă pupe undeva, că sînt şi devreme-acasă!
ŞI DEZICERILE EI:
E mai bine să te creadă proastă, decît tîmpită... aşa că, mă doare în cot , că mă faceţi curvă, că, decît urîtă şi proastă, mai bine viceversa!
POEMÃ
Simt un junghi în coaste, Parcă sînt nebună… Fluturii-s atraşi de lampă, Noapte bună! Şi mai era o ştoarfă... da’ am uitat-o!
Femeile deştepte n-au nevoie sặ cînte imnul Scoal-te, pitpalace!, Că sînt tari în fofoloance!
SPOVEDANIA UNEI FETE
Cînd îmi pune popa patrafirul pe cap, abia de mai pot respira, ce să-mi mai mărturisesc şi păcatele?!
VORBE ARUNCATE
Cum dracu de au făcut ăştia cercul fără colţuri, nene, şi nu au reuşit să-l scape de junghiul ăla de 360 de grade celsius?!
VICTIMILE CANICULEI
Cică era atît de sufocat de caniculă, încît s-a dus să se înece!
CUM SE NAŞTE UN CUVÎNT
Dama : Sînt o floare sulfantilă… Infantilă şi sulfină… Am mai inventat cuvîntul curulizdă… din curulină şi … 3,14izdă! (Altă formă geometrică îmi produce o greaţă metafizică!)
TEATRU FOARTE SCURT
Tabloul unu
El : Draga mea scumpică dulce ca o fragă, uite, a răsarit soarele… Ea : Cum e afară… e frumos ? El : Frumos ai zis ? Este un dezmăţ de senzatii, păuni înnebunitor de majestoşi, păsări graţioase ce îşi caută perechea, stele de zapadă… ba nu, că e ziuă deja… dar, stai, draga mea, iubita mea, nu te da jos din pat cu noaptea în cap… că nu e decît ora unsprezece, buletinul de ştiri este la miezul zilei, apoi rubrica meteo şi sport… şi, cînd tu o să faci un dusuleţ, eu o să văd rezultatele meciurilor, pentru că ştiu că nu-ţi place penisul… Ea : Tenisul, dragă… of, eşti obsedat… nu ai în cap decît pasarică de muiere… El : Desfă picioarele !
Tabloul doi
Ea : Îmi faci o cafeluţă, iubitule ? Şi o ţigarică… El : O, dulceaţa inimii mele… ca să vezi că nu sint obsedat, iţi aduc cafelusa la pat ! Ea : O, doamne, eşti sîsîit ?! A, bine, ştiu că n-ai prea vorbit… mai mult m-ai întins… El : Mie îmi place iarna, cînd pămîntul este lins… Ea : Nins, dragă… mă rog, nu pot să mă supăr pe tine, m-ai nins bine… El : Îţi place cafelusa, amoarea mea ? Ea : Vai, aş face pipi, dar mi-e lene… să mă mai abţin, să mă scol ? El : Să te scoli ? Ce vrei să zici ?! A, vrei să faci pipi micuţ ? Ce dragut ! Ea : În fine, pot să mă întind uşurată… El : Desfă picioarele !
Tabloul trei
Ea : Ce-or să creadă despre mine parinţii tai ? El : Să creadă ce ? Ea : Nu ce, ci de ce ? El : De ce, ce ? Ea : Of, eşti greu de cap. De ce m-am întins cu tine… El : Pentru că mă iubeşti… Ea : Păi, nici nu ne cunoaştem… El : Şi ce ? Eşti bună rău de tot ! Ea : Bună la ce ? Nu ştiu să gătesc, mi-e silă să fac curat în casă, tu o să ai pretenţii… El : Ce pretenţii ? Ea : Să-ţi spăl hainele, să-ţi calc, să te masez cînd o să vii acasă, frînt de oboseală… El : Şi ce au parinţ ii mei cu toate astea ? Ei la casa lor, eu la casa mea, cu nevasta mea… Ea : M-ai şi luat de nevastă ? El : Desfă picioarele !
Tabloul patru
Ea : Şi zici că facem şi nuntă ? El : Întîi la primărie… şi apoi… dacă e bal, bal să fie ! Ea : Ce ţi-a placut ţie la mine? Stăteam şi eu cocoţată pe tocurile pantofilor mei şi tu ai oprit maşina şi mi-ai zis să urc, că e grevă şi nu vine nici un autobuz. El : Păi ! Voiai să te las în staţie ? Mai venea şi ploaia… Ea : Hai, ca sînt curioasă. De ce m-ai acostat ? El : Eram deprimat. Tocmai mă părăsise logodnica… Ea : Ce coincidenţă. Şi el pe mine. El : El ? Ea : Logodnicul meu… El : Nu te iubea ? Ea : El zicea că da ! Urma să facem nunta… El : Şi, de ce… Ea : Să-l ia dracu… Nu mai găseşte el o proastă ca mine, care să-i facă toate poftele. El : Desfă picioarele !
Tabloul cinci
Ea : Mi-e foame, dragă. El : Vrei o friptură cu cartofi prăjiţi ? O omletă ? Desfac o conservă de peşte ? Comand o piţa ? Ea : Da, o piţa… cu măsline, cu şuncă, brînză, roşii, castraveţi şi ce mai pun ei în ea. Şi comandă şi bere. El : Eşti femeia ideală, femeia visurilor mele. Credeam că mă pui să-ţi gătesc. Ea : Auzi, iubire… Nici mie nu-mi place să gătesc, ţi-am spus doar ! Mai bine mă gătesc şi plecăm în oraş. Mai vedem şi noi lume , îţi mai clăteşti şi tu privirile cu nişte funduleţe bombate… Ei, hai, hai, de ce crezi tu că defilăm noi pe străzi ? Ca să ne admire bărbaţii ! Nici nu bănuieşti cum ne trec toate transpiraţiile, numai la gîndul că privirile lor ne despică… El : Desfă picioarele !
Tabloul şapte
Ea : Şi dacă m-ai lăsat gravidă ? El : Te-am lăsat, asta e ! Tu de ce crezi că se foot oamenii ? Ea : Numai animalele se foot, ca să se înmulţească. Noi, oamenii, facem dragoste. El : Asta cam aşa este ! Ea : Bun… apare copilul… ce nume îi dăm ? El : Băiat sau fată ? El : Eu vreau băiat ; Ea : Iar eu vreau fată. El : E clar, trebuie să facem gemeni. Desfă picioarele !
Tabloul opt
El : Desfă picioarele !
(FINE)
CĪND SIMT CUM TIMPUL VIEŢII
Cînd simt cum timpul vieţii m-acoperă cu noapte, La fel ca prima oară, cînd m-ai momit cu şoapte, Eu mai tînjesc, femeie, să muşc lacom din mărul, Cel dulce de iubire – acesta-i adevarul !
Din raiul plin de lacuri cu lapte şi cu miere, Am preferat să aflu, că-n tine e, muiere, Acea eternitate ce m-a făcut să sper, Că ai între picioare sacrul vieţii mister.
|
ŞI CONTINUĂM, BINE ÎNŢELES, CU CEA CE NE PARVINE LA RUBRICA: DIN FOLCLORUL INTERNETULUI:
O PARODIE ŞI O FABULĂ AJUNSE PRIN REŢEAUA > George ROCA > Ioan TODERASCU>
Poza aiasta i-o trămis-o sor-sa di pi interneţi:
Miki(motto) Ilustrei noastre clase politice portdrapel al limbii române vorbite... azi!
COALIŢIA DE GUVERNARE
Într-o baltă neagră, Patru ochi luceşte. Ce se fie oare? Cred che e doi peşte.
FEMEI POLITICE PROMOVATE DE PREŞEDINTE
Pe un câmp cu viorele Creştea numai ghiocei Şi-a venit mândrele mele şi brusc i-a cules pe ei.
MIŞCAREA ECOLOGISTĂ
Creşte iarba, iarbă deasă Perpendicular pe casă Vine calul şi o paşte Altă iarbă se dezvoltă!
MOTO LA GUVERNUL BOC 4
Ţara mea cu râuri multe Şi cu frunze şi cu flori Ai în tine-o populaţie De mai mulţi locuitori.
Şi din bolovani cu apă S-au format înspre apus Munţii tăi de încreţire Orientaţi cu vârfu-n sus!
DIN FOLCLORUL TRECUTULUI
Noi avem familii mixte: Filatoare - turnători Căci ne dă viaţă bună Partidul conducător!
* Sus pe cer e multe stele Pîn' la ziuă toate piere. Numai pe uzina noastră Şade una ca o proastă. * Trece lebedele-n zare Eu mă uit, ele dispare, Ciripind că „taim iz mani” Fiindcă le halea rromanii.
* Priviţi aceste păsări Şi moarte ele zboară... Le ţine-n aer dorul Ş dragostea de ţară! DIN NOU ÎN PREZENTUL VESEL
O mai ştiu pe una Cu ale ei „succese” A zâmbit chiar turcii De sub a lor fese... Mulţi ştiu româneşte Precum nea Vanghele Prin aeropoarte Şi pe la hotele...
LEUL SI URSUL
Regele pădurii – leul, se-nţelege – Suferea la culme că nu poate drege, De mai multă vreme, uşa la intrare Ce făcea un zgomot infernal de mare, Scârţâind tot timpul, cu impertinenţă, Când veneau supuşii în audienţă. Meşteri – o mulţime – se tot perindară Să repare uşa, însă eşuară...
Într-o dimineaţă, zi de primăvară, Iată, iese ursul, somnoros, afară, Şi-auzind necazul, el cu toată graba A purces la curte să rezolve treaba; Cercetă cu grijă care-ar fi pricina Şi, găsind îndată cine poartă vina, Unse balamaua cu puţină miere, Apucă de clanţă, trase şi...tăcere... Uşa ce crease, la palat, derută, Ca printr-un miracol, devenise mută! Toţi se minunară şi-şi făcură cruce, Căutând spre meşter cu priviri năuce, Iar de-atuncea ursul, pentru-această faptă, Fu numit, de rege, mâna lui cea dreaptă.
MORALA : Cât mai bine-n viaţă pot ca să ajungă Cei ce ştiu anume ce şi cum..."să ungă"!
ANECDOTĂ CANIBALĂ
Un canibal traversează jungla şi ajunge la un restaurant patronat de un alt canibal. Simţind o plăcută foame, el studiază meniul : - “Turist natur tartar”: 5 dolari - “Misionar la cuptor”: 7 dolari - “Explorator la grătar”: 9 dolari - “Politician român gătit la comandă”: 150 dolari Canibalul îl cheamă pe patron şi-l întreabă de ce apare o atât de mare diferenţă de preţ ; la care, în loc să răspundă, acela întreabă la rându-i : « Ai încercat vreodată să cureţi unul din ăştia ?Îţi ia o zi întreagă până ce speli tot rahatul în care s-a bălăcit ! »
|
Iar acum, un experiment senzaţional: Prima încercare on-line de magie pe internet care ar putea intra în slujba lumii noastre politice, mai eficient decât tot felul de speculaţii privind bioenergia electorală
|
După cum am spus, punem aceste trucuri de atac energetic la dispoziţia politicienilor, ca şi cele ce urmează; pentru că…
… în continuare, vă oferim o piesă folclorică de mare actualitate provenită prin reteaua Gina Radu>Dana Bratan>Silvia Florescu>Dan Lupescu>etc. şi prin alte zeci de softuri şi mofturi :
MIORITA-VIOLET Pe-un picior de plai, La Izvor, pe Splai, Iată vin la vale Pentru confruntare, Două siluete Mândre, violete.
Unul e Traian, Baciul constănţean Mergând pe furiş, Şi privind cruciş. Cu engleza "unsă", Si şuviţa tunsă.
Iar celălalt e, Lider PSD. Familist cam stins, Prostănac distins, Care bea şampanii Când il bat duşmanii.
Se strânse Băselu' Şi cu tot cartelu' Şi se tot vorbiră Şi se sfătuiră Pe l-apus de soare Fix la confruntare In seara senină Şi cu lună plină, Să-i pună lui Geoană, Sare drept pe rană. Şi să-i dea încet Flăcări violet.
Şi cum se gândiră Îndată porniră. După doar o tură Pe Geoană-l făcură Una cu pamântu', Că s-a dus la Vântu.. Şi cu tot cu Crinu' El pierdu scrutinu'.
Îmbătat cu suc, Victor Hrebenciuc Vine si declară Că atunci, joi seară S-au aprins încet Flăcări violet, Luminând în şoapte Un mandat de-o noapte
De această dată, Foarte revoltată, Mihaela Geoană Ca o primă-doamnă Declară că ştie Că a fost magie Acuzând frenetic De-atac energetic, Trezind implicit Un amor răcit Când Mircea-a şoptit, Cum şoptea cândva: "M… dragostea mea!”
Dar o tară-ntreagă Nu poa' sa-nţeleagă, Care vrăjitoare Ar putea fi-n stare Să facă magie Pompând energie La preşedinţie.
Băsescu declară Ca să ştie-o ţară : "Vinovat mă fac De acel atac. Avea Boc la el Patru Duracell Şi m-a sfătuit Ca să le înghit C-o să-mi dea vigoare, Pentru confruntare.
Dar era prea mult, C-am mâncat iaurt. Şi vrând sa le-ascund Le-am băgat in fund. (Dar nu vreau să par Şi eu găozar).
Că-ntr-un plin avânt, Am scăpat un vânt Plin de energii De la baterii, Ce-a aprins discret Flăcări violet Dispărând cu greu Dimprejurul meu.
Si când a simţit Geoană s-a oprit. A-nghiţit cuvântu' Că îi place ..."Vantu'…". Fiindcă Vântu’ lui Forte sigur nu-i; Însă vântul meu Lovea ca un zmeu Descărcând pe net Flăcări violet.
Din acel moment N-a mai fost atent, N-a mai ţinut garda, N-a mai dat cu barda, Iar eu l-am surprins K.O şi-am învins!...
Dar, să spun cinstit N-aş fi reuşit Fără-al meu secret - Flăcări violet Aprinzând spre el, Boc cel mititel Ce ştie reţeta „Arma violeta”:
Patru Duracelle Şi-l faci de manele; Patru Duracette Şi-l faci să se-mbete, Cântând „Violete”; Dar nu „pentru fete”, Ci pentru golani, Doar peste cinci ani.
Cultivând discret Vântu’ violet Care spune: „Niet”, Sau un Duracell Care spune „Well”, Te trezesti cu el, Boc cel mititel, Votat violent Chiar ca prezident, Rămânând Băsescu Premier, ales cu Unanimitate Nu chiar ca în State. ……………………… Fiindcă, mai presus In democraţie, Tot ce va să ţie E exemplul rus!
|
PENTRU CA, ÎN FINAL, SĂ VĂ OFERIM NIŞTE GHICITORI DE SPECIFIC ROMÂNESC
|
|