Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010
Anul 2009 periodic nr. 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
- GRUPUL SINODAL DE REZISTENŢĂ ANTICOMUNISTĂ DIN ORTODOXIA ROMÂNĂ
SUPRIMAREA IERARHULUI SI ANIHILAREA ÎNTREGII EPARHII
FAMILIA SI PERSONALITATEA EPISCOPULUI GRIGORIE
ARTICOLUL: “EPISCOPUL MARTIR” PUBLICAT DE PATRIARHUL TEOCTIST IN REVISTA “MAGAZIN ISTORIC”1994
ARTICOLUL PĂRINTELUI GALERIU PUBLICAT ÎN “ROMANIA LIBERA” ÎN 1993
ÎNCHEIERE
ADDENDA
PROBLEME ACTUALE ALE BUNULUI COMUN CA PROPRIETATE A TUTUROR CETÃŢENILOR ROMÂNIEI ŞI UNELE DIRECŢII DE DEZVOLTARE A PRODUCŢIEI ALIMENTARE
BUGETUL CETÃŢEANULUI ŞI ABUZURILE FACTURÃRILOR MONOPOLISTE – SEMNALARE PRIVIND UNELE DIRECŢII DE BLOCARE A PIEŢII LIBERE ŞI OFERTEI CONCURENŢIALE
APEL PENTRU ÎNGRÃDIREA ORICÃREI ÎNCERCÃRI DE AGRESARE MONOPOLISTÃ A DREPTULUI DE OPŢIUNE PE O PIAŢÃ LIBERÃ
DE LA APOGEUL POETULUI, LA APOGEUL POEZIEI
40 DE POEME DIN OPERA CONSACRATĂ A LUI PETRE STOICA
Vă prezentăm: Liga scriitorilor din România
PAMFLETUL CA GEN LITERAR
NOI APARIŢII EDITORIALE
AL. PAPIU-ILARIAN
ACŢIUNI ILEGALE DE INTERZICERE A ACCESULUI IN REPUBLICA MOLDOVA
Un reportaj la Ohrid
CALVARUL ROMANILOR DIN SERBIA DINTRE TIMOC SI MORAVA
INTERVIU CU UN LINGVIST BASARABEAN DESPRE LIMBA ROMÂNĂ
Ileana Graţiana Pop ne aduce o veste bună
COVÂRŞITOAREA VALORE ROMÂNEASCĂ REPREZENTATĂ LUMII DE BRÂNCUŞI
Un interviu cu Brâncuşi luat tot de Marcel Iancu
ALBUM Brâncuşi
PAGINA A CINCEA

 

DOSAR 

 ÎNTRU CREŞTEREA LIMBII ROMÎNE
(DAR ŞI APĂRAREA EI JUR-ÎMPREJUR DE CARPAŢI ŞI DUNĂRE)


CUVINTE DEVENITE ISTORIE

AL. PAPIU-ILARIAN scria pe vremea lui Cuza :
;,Astăzi, toate popoarele Europei se luptă pentru libertate şi unitate naţională. Toate vor staturi, formate după naţionalităţi, iar nu întemeiate pe conchistă, ca cele mai multe din staturile de astăzi ale Europei...
Idealul român este unirea tuturor românilor într-un singur corp politic, adică Daco-România.
Literaţii români şi streini de mult popularizează acest ideal. Mihai Viteazu îl pune în lucrare.
...Statul ideal al românilor ar fi unul din cele mai omogene din Europa. Locuitorii sunt toţi români, tot în mase compacte; vorbesc toţi o limbă fără dialecte; românul din extremitatea Maramureşului se înţelege cu românul din Galaţi sau din Brăila, când veneţianul nu se înţelege nici cu turlanul (torinezul), nici cu milanesul.
Daco-România, ca unitate geografică, formeaza un tot într-adevăr sistematic.
Râurile o incing din toate părţile ca un brâu de argint şi o apără de năvăliri streine... Carpatii cei de aur ai Transilvaniei ar fi protectori a toată România. Transilvania cea înaltă este în centrul Daciei, ca o adevărată cetate firească, cea mai tare, cea mai importantă. In centru fiind, domină fireşte şesurile adinci ale Banatului şi Bihariei, domină dealurile şi văile Moldovei, ca şi şesul cel adânc al Ţării Româneşti...
Românii din Transilvania, în împrejurările de faţă, numai la Principate privesc, numai de aici aşteaptă semnalul, numai de aici îşi văd scăparea. Când s-a ales Cuza Domn, entuziasmul la românii din Transilvania era poate mai mare decit în Principate. [...] Românii de peste Carpaţi, bărbaţi şi femei, bâtrâni şi tineri, toţi ar fi gata a muri pentru Domnul Cuza..."

DECLARAŢIA
UNIUNII SCRIITORILOR DIN MOLDOVA,
ASOCIAŢIEI ISTORICILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA
ŞI A FORULUI DEMOCRAT AL  ROMANILOR DIN MOLODOVA

 în legătură cu acţiunile ilegale ale autorităţilor comuniste de interzicere a accesului în Republica Moldova unor personalităţi ale ştiinţei şi culturii din România
 
 
  În ziua de 26 martie 2009 la punctele de frontieră Sculeni şi Leuşeni autorităţile comuniste ale Republicii Moldova au reţinut fără nici un temei şi le-au interzis accesul în Republica Moldova mai multor personalităţi ale ştiinţei şi culturii naţionale, care veneau la Chişinău la invitaţia noastră: profesorii universitari Ion Agrigoroaie, Cătălin Turliuc şi Liviu Lazăr, de la Universitatea A.I.Cuza din Iaşi, scriitorului şi ziaristului Ion Bâscă, bibliografului Mioara Pop şi poetului Ion Mărgineanu de la Alba Iulia, căruia urma să i se înmâneze premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru anul 2008. Comandouri de securişti, trimise special la frontieră de generalul de miliţie sovietică V.Voronin, i-au umilit pe cei nominalizaţi m-ai sus, reţinându-i ore în şir fără nici un fel de explicaţii, sechestrându-le cărţile personale şi cele câteva volume ale clasicilor literaturii noastre Ion Agârbiceanu şi Lucian Blaga (despre marele poet, trecut la cele veşnice în 1961, securişii-vameşi ai lui Voronin au declarat cu emfază că “ştiu ei ce fel de poet e acest ministru al lui Băsescu”).
   Prin aceste acţiuni sfidătoare clanul comunist al generalului sovietic Voronin a încălcat, pentru a câta oară ?!, normele de drept internaţional, acordurile semnate cu Uniunea Europeană şi ţările sale membre, precum şi dreptul la libera circulaţie a persoanelor. 
    Constatăm încă o dată caracterul antidemocratic, antieuropean şi antinaţional al guvernării comuniste de la Chişinău, teama ancestrală a clanului Voronin de adevărul ştiinţific şi istoric, ura lor faţă de cultura şi literatura română. 
    În legătură cu aceste provocări ordinare ale clanului Voronin,  facem apel către instituţiile academice din Republica Moldova (Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, universităţi şi alte instituţii de învăţământ superior) să-şi manifeste solidaritatea cu personalităţile ştiinţei academice şi ale culturii din România ale căror drepturi fundamentale au fost încălcate flagrant de către regimul comunist de la Chişinău.  În acelaşi sens contăm pe solidaritatea forurilor ştiinţifice internaţionale, a mediilor academice şi universitare din ţările membre ale Uniunii Europene şi din alte state, a PEN-clubul Internaţional şi a asociaţiilor internaţionale ale ziariştilor, a asociaţiilor şi uniunilor scriitorilor din alte ţări.Atenţionăm opinia publică internaţională, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană, organizaţiile internaţionale din care Republica Moldova face parte, în special Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, asupra violării de către autorităţile comuniste din Republica Moldova a normelor unanim acceptate ale dreptului internaţional şi a drepturilor fundamentale ale omului, şi solicităm adoptarea sancţiunilor ce se impun în această situaţie.
    Facem apel către opinia publică din Republica Moldova, către societatea civilă să se conştientizeze de necesitatea abolirii dictaturii clanului comunist al generalului sovietic V.Voronin.
 
                                                                                                                                                                    Chişinău, 28 martie 2009
 
                                                                            Academician Mihai CIMPOI, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova
                                                                Dr. Sergiu MUSTEAŢĂ, preşedintele Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova
                                   Academician Nicolae Dabija, preşedintele Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova

 

 

 Un reportaj la Ohrid, oras monument UNESCO
 de Ion Longin Popescu,
Revista Formula AS

Dupa vizita la Veria si Metsovo (Aminciu), la aromanii din Pind, echipa de reporteri a redactiei noastre (Formul AS, n.n.) s-a oprit la Ohrid, oras monument UNESCO, situat pe malul lacului cu acelasi nume din sudul Republicii Macedonia. Numit candva „Marea Aromanilor”, lacul Ohrid si imprejurimile sale sunt, din pacate, prea putin cunoscute in Romania, acolo unde exista o mare disponibilitate de turism exotic. La temeliile Ohridului, ca si ale intregii Macedonii, ale Bulgariei, Albaniei si ale nordului Greciei, se afla „os si sange” aromanesc, aromanii fiind urmasii directi ai tracilor care populau peninsula Balcanica in momentul invaziei romane, cu un secol si jumatate inainte de Hristos. Cu exceptia perioadei otomane (sfarsitul sec. XV - 1913), vremurile au fost vitrege pentru descendentii Romei din aceasta parte a fostului imperiu, astfel ca in zilele noastre ii gasim imprastiati in sase tari (Grecia, Serbia, Macedonia, Albania, Bulgaria si Romania). Alcatuind ramura sudica a poporului roman, avand aceeasi etno-geneza cu daco-romanii, aromanii sunt considerati de istoricul sarb Dusan Popovici „ctitorii Balcanilor moderni si ai Europei Centrale Moderne”. Daca, in Grecia, aromanii nu sunt incurajati ca minoritate nationala, ci doar ca minoritate… folclorica, o situatie sensibil diferita am intalnit in Macedonia, mica republica desprinsa din fosta Iugoslavie, unde minoritatile etnice sunt acceptate si incurajate sa-si dezvolte cultura, limba, religia si traditiile. Dornica sa adere la NATO si UE, Republica Macedonia lucreaza contracronometru pentru a-si alinia valorile democratice, in principal libertatile civice, la standardele comunitare. Convins ca aceasta cale este lozul castigator pentru tara sa, d-l Mite Kostov Papuli, presedinte al Partidului Aromanilor din Macedonia (partid aliat cu fortele aflate la guvernare in Scopje), ne-a vorbit despre istoria fabuloasa a aromanilor, „aborigenii Balcanilor”, si mai ales despre sansele ca, in viitorul apropiat, aromanii sa-si regaseasca „binele pierdut odata cu plecarea turcului din 1913”.„Dupa razboaiele balcanice, sa-nchisara scoalele, sa-nchisara basericile, sa-nchisara tut ce-aveam tu Balcani” Rep: Sub stapanirea otomana aromanii au dus-o bine, aveau scoli in limba romana, biserici, ziare, edituri. Ce s-a intamplat cu ei dupa izgonirea turcilor din Macedonia, in urma razboaielor balcanice din 1912-1913?M.P.: De la 1913, de cand turcul fu alungat din Macedonia, aromanii ramasera ca puii fara cloce (closca). Macedonia istorica fu impartita intre statele vecine, iar aromanii se trazira in Grecia, Albania, Bulgaria, Sarbia (la 1918) si una parte tu (in) Romania. Dupa aceasta distrugere a Macedoniei, gata: sa-nchisara scoalele, sa-nchisara basericile, sa-nchisara tut ce-aveam tu Balcani. Rep.: Vorbind despre trecutul aromanilor, cum comentati teoria greceasca conform careia aromanii sunt greci latinizati sub imperiul roman?M.P: Asta-i teoria lor si nu vreau sa-mi pierd timpul cu dansii. Noi stim ca him (suntem) populatia autohtona in Balcani, traci latinizati. Fiind traci, aromanii macedoneni se trag de la Alexandru Macedon. In timpul imparatului Traian, la invadarea Daciei, Legiunea V Macedonica a fost formata din aromani care au ajuns pana in Basarabia, pe Nistru, unde si astazi se afla Valul lui Traian. Asa s-a ajuns ca de la Roma, pana la Nistru sa se intinda poporul nostru in timpurile antice. Pentru ca dacii si tracii au fost, dupa cum se stie, frati. Macar ca limba daco-romana a evoluat, imbogatindu-se cu neologisme din limbile europene, in timp ce dialectul nostru aroman a ramas arhaic. Rep: Aromanii (tracii) cei vechi au fost un neam foarte viteaz. Cand i-au cucerit romanii? M.P: In 146 i.Ch. au fost cucerite o parte din teritoriile din Pind, luand nastere Provincia Macedonica, iar in anul 46 i.Ch. se desavarsi cucerirea romana, luand nastere Provicia Tracia, ce se intindea pana in Turcia europeana de azi. Asta este istoria. Dar noi credem si in legende. Se spune ca legionarii romani incercara, inainte de 146 i.Ch., timp de 13 ani sa-i cucereasca pe tracii din Pind. Daca au vazuta ca nu pot, au recurs la o stratagema inteligenta: au data pe vapoare 13.000 de muieri adunate din jurul Romei, si le-au data drumul pe uscat, in patria pacurarilor nostri. Astia le primira, cum sa nu! Incepura intre ei sa vorbeasca si vazura ca limba le este multu apropiata. Apoi facura familii si asa se trezira cuceriti, traitori in imperiu. „Os si sange aromanesc se gasesc la temeliile di tute orasele din nordul Greciei, din Balcani si din Europa Centrala si de Est” Rep: Cum caracterizati, pe scurt, cultura, limba si traditiile aromane care, cu toate incercarile disperate ale unora, n-au putut fi anihilate de-a lungul istoriei?M.P: Scriescu una carte in care spun ca aromanii sunt multu bogati in cultura si traditii, in organizare sociala si politica. Nu are (nu este) altu poplu tu lume care fu asa organizat de cultura lor, de viata lor, de familia lor, de tut-tut-tut, ca cum sunt macedo-romanii. Asta-i veritatea. Primul credit bancar din istorie fu dat de o banca aromana din Macedonia. Primele banci din Rusia fura ale lui Tusita, aroman din Aminciu (Metsovo). Primele bisearici ortodoxe romane de zid din Transilvania fura facute de baronul Sina si de baronul Gojdu. Primele academii, primele observatoare astronomice, institute politehnice, universitati, banci si primele biblioteci nationale din Atena si Budapesta, unele si din Belgrad si Viena, fura facute tot de aromani, de Tusita, de Averof, de Sina, de Gojdu. Primul cinematograf din Balcani fu deschis de fratii Manachia. Prima organizare politica de tip comuna din Paris, care a durat din pacate numai 12 zile, a fost organizata in 1903 la Crusevo, in Macedonia, iar randuiala din Moscopole, Albania, a fost unica in aceasta parte a Europei, pentru anii 1700: aductiuni de apa, trotuare, bulevarde, canalizare, sistem public de iluminare, banci, centru universitar, academie, hanuri, ateliere de bijuterii filigranate, internate gratuite pentru elevi, 60 de biserici, moneda puternica etc. Cand Atena avea 3000 de locuitori, Moscopole avea peste 70.000! Os si sange aromanesc se gasesc la temeliile di tute orasele din nordul Greciei, din Balcani si din Europa Centrala si de Est. Si la cata cultura este tu Balcani, tot aromanii au pus temeliile. Iaca, sa zacem gramatica, care pune ordine tu orice limba. Noi avum a noastra gramatica inainte de tute ieste populi din Balcani, tiparita prima oara tu Viena: gramatica lui Boiagi, de la 1813!Rep: Cum explicati bogatia imensa a multor aromani, stiut fiind ca, in general, aromani saraci nu se prea gasesc?M.P: Suntu lucratori zdraveni, au oi multe, au pricepere in mestesuguri si lucru in piatra, os, piele, aur si argint. Suntu buni negustori si le place luxul. Otomanul le dete dreptul de comert liber in tot imperiul si in toata Europa. Le dete dreptul de carte, de scoala, de biseareca, de scriere. Fura carausi neintrecuti si luptatori viteji. Ei facura Grecia independenta (primul prim-ministru al Greciei independente fu generalul Ioan Coletti, omul nostru, iar presedintele actual de la Atena, Papulis, este si el aroman); ei slobozira Albania de sub turc, ei modernizara Ungaria ca stat, ei facura Macedonia libera, prin eroul Pitu Guli din Cruseva. Si pusera mare piatra tu cultura romana, incepand cu mitropolitul Dosoftei si continuand cu Titu Maiorescu si Nicolae Iorga, marii ai nostri conationali.
Rep: Se stie ca turcul l-a tolerat pe aroman. Ca si pe roman, de altfel. Cum explicati aceasta protectie otomana acordata ortodocsilor de neam latin?

M.P: Istoricii ar putea raspunde mai bine. Ce pot eu spune este ca turcului i-a placut bacsisul si haraciul. Ce era sa faca? Sa-l doboare pe ala care producea bogatie? Atunci el de la cine ar mai fi luat? Iaca, vine un escadron turcesc la Veria, oras dominant aromanesc pe vremea aceea (secolul al XVIII-lea). Ies dregatorii la poarta orasului cu pungile cu galbeni si spun: stati, nu puteti intra pana nu scoateti potcoavele de la cai, sa nu ne frangeti marmura di pa strazi! Asta-i veritatea. Tute saturile si cetatile aromanesti au fost pardosite cu marmura in vremea turcului. Cand turcul vru sa ridice o geamie la Cruseva, aromanii ii iesira in cale cu 13 catari incarcati cu napoleoni de aur, si asa ramase Cruseva fara geamie. Daca va uitati, nici Aminciu n-are geamie, nici alte orase aromanesti. Apai, cand fu sa aridice bisearici, aromanul plati turcului sa-l lase sa zideasca pe nivelul pamantului. Și la Cruseva si la Aminciu si in alte parti aromanesti bisearicile nu coboara trei trepti, dupa regula otomana care te trimitea in pamant ca ortodox (adica erai de clasa a tria), ci sunt egale cu geamiile, la suprafata. „Vrem sa him o scanteaua pentru trezirea aromanilor din tarile vecine”Rep: Macedonia este o societate multiculturala, cu mai multe limbi oficiale. Care este situatia aromanilor in acest context etnic de… piele de tigru?M.P.: Prin Constitutie, Republica Macedonia este un stat multietnic, multiconfesional si multicultural. Si noi, aromanii, him (suntem) parte a acestei tari, unde, asa cum spuneam, him populatia bastinasa. Avem toate drepturile unui populu civilizat. Avem revistele noastre in aromaneste, trei emisiuni saptamanale la TV, emisiuni la radio cate una oara in fiecare dzaua, iar la tute orasele si satele cu populatia aromaneasca, dam copiii la limba materna din clasa a cincea, facultativ. Va deveni curand obligatoriu. Him organizati: in fiecare oras avem societati aromanesti, „Lunina” la Ohrid, „Bela” la Struga, ”Fratii Manachi” la Bitola, ”Pitu Guli” la Skopje, de tute orasele. Avem Partidul Armanilor de Makedonia si partidul Alianta Democratica a Vlahilor de Makedonia. Him multi aromani in parlament, dar nu ca aromani, ci ca liberali, social-democrati etc. Avum si un prim ministru aroman, Hari Kostov, si presedintele Parlamentului, d-l Liubisa Gheorghievski. Avem si alti ministri si e normal, pentru ca cum sunt aborigenii in Australia, asa him noi aoa (aici). La moment, him, cum sa va dzac, la putere, in alianta cu centrul-dreapta. Avem tu programul nostru revitalizarea culturii si traditiilor aromane, si vrem autonomie culturala tu Makedonia si afara de Makedonia. Noi am fost luptata pentru Makedonia, am fost varsata sange pentru ea, e Makedonia noastra.. Sa punem problema inturnarii liceelor si scolilor aromanesti la fostii proprietari, ca au fost ale noastre. Vrem sa luptam in parlament pentru asta. Rep: Cati aromani sunt in Macedonia?M.P: De la 1934, aromanii ni mor, ni sa fac. Him aproape zece mii de persoane la inregistrarea oficiala, dar zece mii sunt numai directorii aromani din Macedonia! Daca-i adunam pe toti aromanii din Balcani, noi mai multi him decat bulgarii, sarbii, grecii si albanezii la un loc. Tu care oras vrei sa te duci tu Balcani, centrele oraselor sunt facute de aromani. Du-te tu Koceani, si cainii zburascu aromaneste acolo. De aia cred ca noi, aromanii din Macedonia, him o punte de legatura antre populele alelante din Balcani, antre toti aromanii de pretutindeni. Vrem sa him o scanteaua pentru trezirea aromanilor din tarile vecine. Ca unii aromani agarsira (uitara) laptele de subsera de la mamele lor. Iordan Tarta, aroman din Ohrid„Roman tini, arman mini, tsi vrei, frate, ca mai ghini… ”
Iordan Tarta este presedintele filialei Ohrid a Partidului Liber-Democrat si directorul Muzeului de istorie din oras. Originar din comuna Bela Deasupra, Iordan se considera „frate tu romanii”. Deschiderea consulatului roman onorific din Bitola este un semn bun, spune el, pentru ca vesteste clipa cand se va infiinta un centru cultural roman, atat de necesar aromanilor din „tuta Macedonie istorica”. Imi povesteste despre zecile de aromani din Veria si imprejurimi, care se duc la Salonic sa urmareasca emisiunile in aromana transmise de televiziunea macedoneana. Antenele nu pot bate mai la sud, din motive tehnice, astfel ca iubitorilor de limba si folclor aroman din Grecia nu le ramane decat sa faca aceasta calatorie, amintind de epoca ceausista, cand romanii urcau pe dealuri si munti, sa poata receptiona meciurile de fotbal si filmele transmise de televiziunile tarilor vecine. Vorbind despre istoria comunitatilor aromanesti din Macedonia, Iordan Tarta spune: „Inchiderea bisearicilor si scoalelor romanesti in Grecia, in 1945, s-a intins pe tuti Balcanii, au profitat si bulgarii si sarbii si albanezii, si au omorat sufletul al nostru. O delegatie de aromani din Crusova, sperand ca vor avea de partea lor un om de aceleasi sange, au mers la Belgrad, la ministrul Educatiei, si el aroman, ca sa-i ceara sa nu inchida clasele in limba noastra. Acela nu numai ca nu i-a primit, dar i-a amenintat cu puscaria. Preftii (preotii) si dascalii nostri au fost dati afara. Tora (acum), cand avem libertate, va sa rasara soarele si pintru neamul a nostru, se redeschid scoalele si bisearicile. Dorim retrocedarea liceului aroman din Bitola, se poarta negocieri intre statele roman si macedonean si speram ca se vor incheia cu bine. Ca, vorba ceea: roman tini, arman mini, tsi vrei, frate, ca mai ghini…”

 Un apel:

ASOCIAŢIA GENERALĂ A ÎNVĂŢĂTORILOR
DIN ROMÂNIA
str. Mucius Scaevola nr.9, Arad, cod fiscal 23564572, cont CEC Arad cod IBAN RO32CECEAR0137RON0355948
TEL   0723259290 ; 0744195155, fax 0357815274
agiro1927@gmail.com ; vioreldolha@yahoo.com   www.aiarad.ro   www.invatator.org

 

CALVARUL ROMANILOR DIN SERBIA DINTRE TIMOC SI MORAVA
sau
SERBIA SFIDEAZA DIN NOU EUROPA, ROMANIA, MAE SI DEMNITARII ROMANI

 1.In 21 ianuarie 2008 preotul ortodox roman Boian Alexandrovici din Malainita (ctitorul singurei bisericute romanesti pentru cei 250 000 de romani/valahi dintre Timoc si Morava) ne-a adus la conostinta ca primaria din Negotin i-a dat termen de 15 zile sa demoleze temelia pusa in 8 martie 2008 pentru o noua biserica ortodoxa romana (cea ridicata in 2004 fiind neincapatoare).
 Aceasta veste vine ca un dus rece atunci cand toti aveam sperante ca se intrevad zile mai bune pentru romanii sud-dunareni din Serbia.

 2.Serbia insa sfideaza si Consiliul Europei care in octombrie 2008 prin rezolutia nr 1632 a Adunarii Parlamentare soma Serbia:
Art 23.16. să ia măsurile necesare pentru a le înlesni valahilor/românilor care locuiesc în estul Serbiei (pe văile Timocului, Moravei şi Dunării) accesul la învăţământ, la presă şi la administraţie publică în limba lor maternă şi să le ofere acestora mijloacele de a-şi să ţină servicii religioase în această limbă;
23.17. să identifice şi să aplice soluţii tehnice care să le permită persoanele din estul Serbiei să recepţioneze emisiunile în limba română difuzate în Voievodina;
19. Cât despre chestiunea identităţii minorităţilor, şi în special având în vedere dezbaterile din jurul minorităţilor română şi valahă, Adunarea aminteşte principiul enunţat în articolul 3 al Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi reafirmă că orice încercare privind impunerea unei identităţi unei persoane, sau unui grup de persoane, este inadmisibilă.
20. Adunarea încurajează aşadar membrii minorităţilor română şi valahă din estul Serbiei să-şi unească eforturile şi să depăşească neînţelegerile lor interne în interesul lor înşişi şi pentru păstrarea trăsăturilor specifice care constituie identităţile lor. Autorităţile sârbe sunt răspunzătoare în acest caz să nu împiedice, ci dimpotrivă să susţină iniţiativele în acest sens.
21. Adunarea este conştientă de îngrijorările exprimate de Comisia pentru Democraţiei prin Drept (Comisia de la Veneţia) în legătură cu Legea din anul 2006 privind Bisericile şi organizaţiile religioase din Republica Serbia şi se asociază recomandării acesteia prin care cere o definire mai exactă a statutului dreptului canonic şi a hotărârilor instanţelor bisericeşti. Pe de altă parte, Adunarea roagă insistent autorităţile sârbe să coopereze deopotrivă cu Biserica Ortodoxă Sârbă şi cu Biserica Ortodoxă Română pentru găsirea unei soluţii practice de natură să facă efectivă libertatea religiei în partea de răsărit a ţării, aşa cum este deja în cazul Voievodinei.
 23.13. să accelereze iniţiativele privind pregătirea unor cadre didactice calificate să predea limbile minoritare şi să predea în aceste limbi;
23.14. să continue să dezvolte şcolile bilingve şi şcolile în limba maternă;
23.15. să suprime diferenţele regionale existente în ceea ce priveşte garantarea efectivă a drepturilor minorităţilor (în special privind folosirea limbilor minoritare în administraţie, învăţământul în limbile minoritare, libertatea religiei etc.) punând integral în aplicare, şi pe întreg teritoriul, legislaţia în vigoare în acest domeniu;

3.Serbia il sfideaza si pe ministrul roman al afacerilor externe Cristian Diaconescu care in chiar discursul de la audierile din comisia parlamentara a apreciat ca "deosebit de preocupanta" situatia comunitatii romanesti de pe Valea Timocului. 'Este deosebit de preocupanta situatia de pe Valea Timocului. In acest moment, dincolo de confuzia etimologica ce se intretine acolo premeditat intre etnicii romani si aromani dincolo de care Serbia si-a pastrat niste reflexe din cauza carora a avut a suferit atat de mult", a spus Diaconescu. "Vom face foarte clar Belgradului precizarea faptului ca trebuie sa existe atat in plan intern (...) dar si in plan bilateral necesitatea existentei unui cadru juridic bilateral privind protectia minoritatilor din cele doua tari", a adaugat el. Potrivit lui Diaconescu, "drepturile ce se acorda minoritatii sarbe din Romania trebuie sa se regaseasca intr-o forma cat de cat apropiata si in Serbia". "Este inadmisibil sa nu iti poti deschide o biserica", a apreciat Diaconescu, care a conferit atributul de "inadmisibil" si faptului ca in Serbia sunt posibile acte de vandalism in legatura cu elementele romanesti, cu atat mai mult cu cat este vorba despre o tara care vrea in UE. Totodata, Diaconescu, a apreciat ca este necesara revizuirea cadrului juridic cu Serbia pentru reglementarea acestor aspecte.

4.Serbia sfideaza si pe cei 300 de demnitari romani care au semnat lista cu demersurile necesare imbunatatirii situatiei etnicilor romani de peste hotare angajandu-se pentru cei din Serbia la urmatoarele:
I.
Vom aduce de urgenţă Serbiei la cunoştinţă prin intermediul ambasadelor de la Bucureşti şi Belgrad că orice acord al României privind accesul său în structuri în care România este deja parte nu i-l vom putea da până la luarea unor minime măsuri prea mult amânate vizând drepturile comunităţii române de pe teritoriul său:
1.O declaraţie oficială a Guvernului de la Belgrad şi a Consiliului pentru Minorităţi Naţionale că recunoaşte limba română ca limbă maternă a cetăţenilor săi care sunt înregistraţi ca valahi (vlasi), aşa cum a solicitat Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne (Vlahe) –organism oficial legal constituit şi finanţat de statul sârb.
2.Punerea în aplicare a articolului 13 al legii sârbe a minorităţilor naţionale prin aducerea la cunoştinţă de către directorii de şcoli în şedinţe cu părinţii că din anul şcolar viitor cei doritori pot urma în şcoală cursuri de învăţare a limbii române cu elemente de cultură naţională. Pentru asigurarea cu cadre didactice, sunt necesare de urgenţă cursuri de abilitare în scris-cititul limbii române pentru cadrele didactice de etnie română din localităţile dintre Morava şi Timoc în care românii/vlasii sunt în procentul prevăzut de articolul 11 al legii respective. Asigurarea de urgenţă a posibilităţii de studiu al limbii române în şcolile din Slatina de Bor, Brestovaţ şi Ranovaţ fiindcă aici părinţii au solicitat acest lucru deja de 3 ani prin cereri adresate ministerului învăţământului din Belgrad.
3.Aplicarea alineatului 6 al articolului 13 din legea sârbă a minorităţilor prin consultarea de către minister, inspectorate şcolare şi şcoli a consiliilor minorităţilor naţionale în privinţa elaborării planurilor de învăţământ destinat învăţării limbii materne şi elementelor de cultură naţională.
4.Respectarea propriei legislaţii privind cultele religioase şi anularea documentelor Ministerului Cultelor şi a autorităţilor locale din Svilainaţ-Ciupria (şi a altora similare) prin care condiţionau acordarea dreptului de a ridica biserică română de avizul ierarhilor bisericii sârbe.
5.Introducerea expresă a Episcopiei Ortodoxe Române de Vârşeţ printre bisericile recunoscute în Serbia cu aplicarea în consecinţă a prevederilor legale privind salarizarea şi studiul religiei în limba română în şcoli.
6.Recunoaşterea oficială de către ministerul învăţământului de la Belgrad şi inspectoratele şcolare sârbe a documentelor care atestă parcurgerea unor cursuri de specialitate, participarea la simpozioane de interes profesional în România pentru cadrele didactice de etnie română conform art 14 din legea invocată mai sus.
7.Accesul la presă în limba română în zona dintre Morava şi Timoc conform art 17 din legea sârbă a minorităţilor naţionale.
8.Retrocedarea proprietăţilor confiscate comunităţii române din Serbia.
II.
Vom depune personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să depună la dosarul de preaderare a Serbiei la UE a acestor condiţii minimale privind comunitatea românească de pe teritoriul statului sârb. Fără îndeplinirea acestor condiţii sau fără angajamente ferme că aceste condiţii vor fi puse în aplicare cu o atentă monitorizare, România nu poate fi de acord cu accesul Serbiei în UE.
III.
Vom solicita personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să solicite Belgradului şi instituţiilor internaţionale să fie puse în practică măsurile din Rezoluţia 1632 /2008 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pe tema drepturilor românilor din Serbia.
IV.
Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice problema acestor măsuri minimale privind comunitatea românească de pe teritoriul statului sârb la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

 5.Serbia sfidează Biserica Ortodoxă Română. Citez din comunicatul de presă din 29 octombrie al Patriarhiei române:
În legatura cu situaţia parintelui Bojan Alexandrovici de la Malainiţa (Valea Timocului), Sfântul Sinod considera invalid actul de caterisire al acestuia de catre tribunalul bisericesc al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timoc. Mai mult, se constata faptul ca Episcopia Ortodoxa Sârba a Timocului nu respecta cele convenite în cadrul Comisiei mixte de dialog a celor doua Biserici Ortodoxe, din aprilie 2006 si anume asigurarea serviciilor religioase în limba româna pentru comunitaţile românesti. Apreciind necesitatea continuarii dialogului cu Biserica Ortodoxa Sârba pentru rezolvarea acestei probleme, Sfântul Sinod l-a împuternicit pe Preasfinţitul Parinte Daniel, Episcop-Locţiitor al Episcopiei Daciei Felix, sa intensifice demersurile pe lânga autoritaţile bisericesti si de stat sârbe cu scopul identificarii unor soluţii practice pentru apararea drepturilor legitime ale românilor din Valea Timocului de a avea preoţi si slujbe în limba materna.

 Citez din apelul parintelui Boian: ,,Rugam pe toti oamenii de buna voie sa faca interventii la autoritatile care ne pot ajuta si ii rugam pe fratii nostril sarbi din Romania sa spuna Tarii lor Mame Serbiei ce drepturi au ei in Romania sis a ne ajute sip e noi sa dobandim in Tara Noastra in care locuim Serbia sa avem macar biserica si scoala noastra. Iar pe Serbia o rugam sa nu ne simta ca pe copii vitregi numai ca pe copii adevarati si loiali ce am fost si o sa fim intotdeauna. Intrebam si ii intrebam: este loc si pentru noi in Serbia?,,

6.In Serbia de rasarit romanii au sfintit si alte locuri pentru ridicarea unor biserici dar li se refuza autorizatia de constructie. Suntem si in posesia mai multor liste cu semnaturi ale parintilor din sate romanesti de acolo prin care solicita ministerului invatamantului din Serbia introducerea unor ore de studiere a limbii romane in scoli. De patru ani de zile au intocmit aceste liste, le-au reinnoit apoi dar in zadar.
Recenta somatie de demolare a temeliei bisericii romanesti din Malainita vine ca un test pentru diplomatia romana, pentru Europa. La sfintirea pietrei de temelie a acestei noi bisericute fusese prezent si ambasadorul Romaniei la Belgrad. Administratia sarba cere acum sa se demoleze.
Solicitam demnitarilor romani sa ia pozitie ferma in apararea dreptului romanilor dintre Timoc si Morava de a se ruga lui Dumnezeu in limba lor materna si de a avea 1-2 ore de limba romana pe saptamana in scolile publice asa cum au solicitat in scris Belgradului.
Invitam reprezentantii Romaniei in organisme internationale sa protesteze in fata acestor practic ale Serbiei. Chemam societatea civila sa se alature protestelor in fata nedreptatilor indurate de comunitatea romaneasca din rasaritul Serbiei.

                                                                                  Preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România,
                                                                                  Viorel Dolha

 

Reproducem spre edificare următorul document

Његово Преосвештенство
Епископ тимочки г. Јустин
His Grace Bishop of the Timok
Eparchy J U S T I N
TRIBUNALUL BISERICESC
AL EPISCOPIEI DE TIMOC
Nr. 55/26 august 2008 În Zăicieri
 

TRIBUNALULUI BISERICESC
EPISCOPIEI ORTODOXE SÂRBE DE TIMOC
ZĂICIERI


              În conformnitate cu art. 39 şi 40 Regulei şi Procedurei pentru Tribunalele bisericeşti ale BOS în legatură cu dosarul presbiterului Boian Alexandrovici din satul Mălainiţa lângă Nigocin, în legătură cu art. 214 a) punctul 1 Statutului, (în original stă Constituţiei), BOS aduce hotărâre


A C U Z Ă M


  Pe presbiterul Boian Alexandrovici, de la tatǎl Miroslav şi muma Iovanca, născut în 5 ianuarie 1977 la Nigocin, cu domiciliu la Mălainiţa şi Nigocin.
În legatură cu vina lui este competent tribunalul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timoc.
      Prin ACUZAŢIA aceasta Boian Alexandrovici se acuză pentru urmatoarele infracţiuni:
1.      Ca cleric al Bisericii Ortodoxe Sârbe a fost hirotonit de câtre Episcop Bisericii Ortodoxe Române, Dr. Daniil, fără acord.
2.      A oficiat slujbe religioase ca preotul BOR, fără binecuvăntarea episcopilor competenţi pe teritoriul episcopiilor de Timoc şi Branicevo.
3.      A oficiat slujbe religioase şi dacă a fost oprit.
4.      A înmormântat pe cel nebotezat.
5.      A organizat parasinagoga pe baza etnofilatismului.
      Cu aceste încălcări cel acuzat a încalcat urmatoarele sfinte canoane:
1.      - al 12 canon al sfinţilor Apostoli, al 20 canon al Patrulea sinod ecumenic,  al 17 canon sinodului Trulan, al 6 şi 7 canon sinodului local din Antiohia, al 54 canon sinodului din Cartaghina.
2.      – al 15 canon sfinţilor Apostoli, al 15 şi 16 canon Primului sinod ecumenic, al 5 şi 10 canon al Patrulea  sinod  ecumenic
3.      – al 12, 13 şi 32 canon sfinţilor Apostoli, al 5 canon Primului sinod ecumenic, al 6 canon sinodului din Antiohia, al 13 canon al sinodului din Sardica, al 11 canon al sinodului din Cartaghina precum şi art. 17 regulelor penale ale BOS
4.      – al 31 canon sfinţilor Apostoli, al 5 canon sinodului din Antiohia precum şi art. 15 regulelor penale ale BOS
Şi cu aceste a creat vina pentru care mulţimea din menţionate  sfintele canoane precum şi art. 17 regulelor penale ale BOS prevăd pedeapsa
 
CATERISIREA DIN TREAPTA PREOŢIEI
 
DOVEZI ACUZAŢIILOR
1.      Boian Alexandrovici a fost primit la teologie în Beligrad, actul Ebr. 147 din 12 august 1992 cu binecuvântarea episcopului de Timoc. A înscris facultate de Teologie în Beligrad în anul scolar 1997/98. A aparut pe teritoriul eparhiei noastre ca preot în jumatatea anului 2005
2.      Pe baza înştinţării Prea Sfinţiei Sale Episcopului de Branicevo ne încunoaştem ca cel acuzat a oficiat slujbe şi  pe teritoriul lui fără ştirea şi binecuvântarea lui
3.      Findcă cel acuzat nu sa abţinut de oficierea slujbelor în contra numeroaselor avertismente precum şi prin actul Ebr. 496 din 14 noembrie 2006, este oprit de oficierea slujbelor prin actul Ebr. 503 din 24 noembrie 2006. Cu aceasta decizie oficial a fost înştinţat şi Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Dupa ce a fost oprit de oficierea slujbelor acuzatul a oficiat slujbe fără număr.
4.      La măi multe locuri unde preotul competent, din cauza regulelor canonice, nu a putut să oficieze slujba a oficiat-o acuzatul. Aşa la înmormântat pe unul nebotezat.
5.      Din înştinţarea în legatură cu acţiunile acuzatului la adunările politice şi lucrarea neautorizată prin Eparhie, este evident că numitul bagă discordie şi confuzie la populaţie vlahă şi oameni de bunăcredinţă.
 
 Explicarea dovezilor acuzaţiei cu propunere
 
      Pe baza numitelor dovez este clar că Boian Alexandrovici a fost cleric Eparhiei de Timoc, că a dispreţuit pe competentul Episcop şi fără aprobare şi fără acord Bisericii noastre a fost hirotonit de câtre Episcop al Bisericii Ortodoxe Române. Ca presbiter a trăit şi a oficiat slujbe pe teritoriul Eparhiei de Timoc în contra avertismentului competentului Episcop.
        Că a încercat să organizeze parasinagoga pe baza etnofilatismului, pentru asta pe baza sfintelor canoane propun ca, pentru greutatea încălcărilor, Tribunalul Bisericesc Eparhiei Ortodoxe Sârbe de Timoc, ca tribunalul competent în acest proces, prin aplicarea sfintelor canoane precum şi Regulelor penale ale BOS, acuzatului presbiter  să pronunţă pedeapsa
 C A T E R I S I R E A   D I N    T R E A P T A    P R E O Ţ I E I
 Circumstanţe de uşurare pentru acuzatul nu am găsit  pentru că numitul a rămas stăruitor în lucrarea sa necanonică, în contra scrisori părinteşti a Episcopului de Timoc şi multor avertismente ca împotriva lui se va îcepe cu procesul la tribunalul bisericesc.
 
                                                                                                                                                                                  Procuroru bisericesc 
                                                                                                                                                                                   Eparhiei deTimoc
                                                                                                                                                                                   Protoiereu stavrofor Borivoie Radoicici

 Zicînd “Dumnezeu să ne ierte”, ajungem  la rubrica  noastră  de interviuri

 Irina NECHIT - INTERVIU  CU UN LINGVIST BASARABEAN DESPRE LIMBA ROMÂNĂ

Irina NECHIT: Stimate Vlad Pohilă, felicitări pentru cartea „Şi totuşi, limba română!...”, apărută recent la Editura „Prometeu”. În cele aproape 500 de pagini ale volumului, am impresia, personajul principal al scrierilor tale este limba română, prezentată în cele mai diferite contexte. Cum trebuie să scrie astăzi un autor, ca să nu banalizeze „tema limbii”?

Vlad POHILĂ: „Tema limbii” nu poate fi banalizată, bagatelizată nicicând, nicăieri, cu atât mai puţin acum, la noi, unde româna se află în nişte condiţii specifice, cu precădere nefaste. Cine se apucă să scrie despre limbă română – că o elogiază, că o apără de prigoană, că încearcă să o cultive – ar face bine să abordeze faţete de maximă sensibilitate, aspecte ce ar viza pe vorbitorii ei autentici, nu pe cei „de serviciu” sau rătăciţi. Şi, esenţial – despre limbă e necesar să se scrie corect. 

IN: dedici volumul tău unor personalităţi marcante. Cum i-ai cunoscut? Prin ce te-a fascinat fiecare dintre ei?

VP: I-am cunoscut în timpuri şi în circumstanţe extrem de diferite, fiecare însă m-a fascinat şi m-a influenţat adânc, într-o anumită etapă a vieţii: istoricul Sava Iancovici-Gârleanu, fiindu-mi unchi prin alianţă, m-a marcat în adolescenţă şi în tinereţe, prof. Raoul Şorban – după absolvirea facultăţii, pe lingvista Mioara Avram am cunoscut-o din 1988. De altfel, despre fiecare am scris cu diferite ocazii, în această carte consacrându-le câte un eseu.

IN: Te rog, enumeră limbile pe care le cunoşti. Mai înveţi şi alte limbi?


VP: Tradiţional, se consideră că a cunoaste o limbă străină înseamnă a citi, a scie, a vorbi în această limbă. Contează însă foarte mult să cunoşti, să simţi esenţa, „fiinţa” unei limbi, ca şi condiţiile, anturajul în care ea se dezvoltă, funcţionează. Dacă acceptăm un criteriu mixt de apreciere a cunoaşterii limbilor străine, atunci pot pretinde că ştiu vreo cinci idiomuri slave, trei romanice şi cele două – câte există, acum - baltice. Altele nu mai studiez, mulţumesc şi pentru atâta! - doar graţie acestor limbi am descoperit universuri nebănuite, am ajuns pe „miraculoase tărâmuri” ale adevărului şi frumosului. Recomand tuturor să studieze orice limbă, dacă au vreo posibilitate. Totodată, e bine să se ştie că nu vei învăţa uşor şi nu vei utiliza eficient nici un grai străin dacă nu-l cunoşti suficient pe cel matern. 

IN: Cum supravieţuieşte un filolog rafinat într-un mediu lingvistic extrem de poluat? Dă-mi un exemplu de frază schimonosită sau de rusism agresiv, pe care le-ai auzit zilele acestea în stradă.

VP: Supravieţuiesc şi eu la fel cu toţi colegii mei de breaslă: nu mă mai satur de bogăţia şi de frumuseţea limbii române; sunt despretat că acest miracol este tratat de mulţi conaţionali cu nemeritată neglijenţă, indiferenţă; cred în izbânda limbii noastre, aici, unde a cunoscut vremuri şi mai grele. Mutilări ale românei şi abuz de rusisme se comit la noi peste tot... Mai trist e că unii tineri utilizează cu o penibilă „savoare” rusisme, calchieri din rusă sau forme aberante. Mă refer acum doar la tot felul de cuvinte incidente, „de umplutură”, care ne-au invadat limbajul, de ex.: „kaneşna” (adică: bineînţeles, fireşte, desigur...), "davai" (hai, zii, porneşte...), „tî şto?” (ce te-a apucat?, ce ţi-a venit?, ce-i cu tine?), „nu tî daioş!” (hai că eşti tare!, eşti grozav!, eşti dat naibii!), „kaif!” (o plăcere!, o splendoare! etc.). Traducerile sugerate între paranteze - doar unele echivalente -, ne demonstrează că avem destule mijloace de a înfrunta agresiunea limbii ruse, suficient să dorim, să fim ceva mai demni şi la acest capitol.

IN: Unii intelectuali vorbitori de rusă afirmă că limba imperială ar putea exista în armonie cu limba naţională în Basarabia. Ce crezi despre asta?
 
VP: Nu poate exista armonie între cântecul unei mierle şi scrâşnetul şenilelor de tanc blindat... – cam acesta e raportul, la noi, între „limba de stat” şi limba rusă. „Bilingvismul armonios” este cea mai stupidă invenţie a birocraţiei şi pseudointelectualităţii şovine din Rusia, care s-a transformat în politică de stat, apoi într-o obsesie imperialistă: de a deznaţionaliza popoarele „mai mici”, de a rusifica limbile "mai slabe” din URSS, acum din CSI. Naţiunile care au scuturat jugul colonial – finlandezii, la începutul sec. XX; egiptenii sau algerienii, la mijlocul aceluiaşi veac; balticii, la finele lui – şi-au reorientat politica, şi-au redresat economia, dar au stăruit şi să ferească la maximum limba, cultura naţională de presiunea ce venea din metropole. La noi se cochetează mereu, pe toată linia, cu metropola, încât ideea unei distanţări necesare, pe o anumită perioadă, de centrul imperial, este tratată cu suspiciune, ba chiar cu duşmănie.

IN: Cum se va derula competiţia dintre limba băştinaşilor şi cea a colonizatorilor pe teritoriul Republicii Moldova? Poţi face o prognoză?
 
VP: Deocamdată, suntem nişte perdanţi, nişte ghinionişti sau poate nişte nevrednici în această competiţie grea, inegală, cu arbitri subiectivi, dacă nu adversari declaraţi ai spiritualităţii noastre. O limbă se menţine, se consolidează şi se dezvoltă într-un spaţiu geopolitic propriu, cât mai ferit de influenţe străine. Când ne vom afla într-un asemenea spaţiu, se vor înfiripa şi speranţele.   

IN: În ce condiţii apare revista „BiblioPolis”? În calitate de redactor-şef al ei, eşti, probabil, la curent cu situaţia cărţii din republică. Se citeşte mult în Basarabia? Cum ajung (dacă ajung) cărţile româneşti în biblioteci?

VP: „BiblioPolis” apare sub auspiciile Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” în condiţii, slavă Domnului, bune, fiind un proiect menajat de dna dr. Lidia Kulikovski, director general al BM. Munca la revistă îmi procură o reală satisfacţie intelectuală şi, desigur, mă ajută să cunosc starea cărţii la noi. Se citeşte, în genere, acum, mai puţină literatură artistică deşi, nu sunt neglijate romanele (nici poemele) în vogă, se pare însă că mai ales cele traduse. În schimb se foloseşte foarte multă literatură de referinţă – dicţionare, enciclopedii, îndreptare... Cărţile din România ajung la noi tot mai anevoios, deoarece li se pun bariere tot mai grele: de la restricţii şi percheziţii la vamă până la preţuri exorbitante, inaccesibile multor doritori de a citi româneşte.  

IN: Te consideri şoarece de bibliotecă? Dar şoareci vii ai văzut în biblioteci? Cum ai luptat cu ei?

VP: Mă simt formidabil în bibliotecă – şi încep referirea cu biblioteca personală. Şoareci vii am văzut chiar  la Sediul Central al BM „Hasdeu”. Mici, dar flămânzi, ei bagă în boale bietele bibliotecare ce aşteaptă, deznădăjduite, reparaţiile, renovările absolut necesare.

IN: Unde trăieşte lingvistul Vlad Pohilă? În ce mod izbuteşte să-şi adune un venit? Mănâncă de trei ori pe zi? Are un calculator performant, cafea de calitate şi aer condiţionat?

VP: Muncesc mult, deci, supravieţuiesc... Mănânc – de când mă ştiu – pe apucate, dar ştiind, din tinereţe, de la francezi, că e bine să mânânci de mai multe ori pe zi, încerc să fiu măcar aici „niţel francez”. Am o rablă de calculator, e mai mult o maşină de scris. O instalaţie antifum, uneori are şi rol de aer condiţionat... Nu m-am lipsit însă niciodată de plăcerea de a bea o cafea bună - ca şi de a citi o revistă sau o carte care îmi suscită interesul.  

IN: Următorul tău articol este tot despre limba română?

VP: Totul începe şi totul culminează, în existenţa mea, cu fascinaţia pentru limba mamei, adică pentru română. Abia după aceasta urmează „extensiile tematice” în munca mea de gazetar.  

 

 

Şi, în final, o veste bună

În calitate de ambasador al culturii tradiţionale sălăjene d-na Ileana Graţiana Pop a fost în perioada 24 - 26 februarie a.c. oaspetele oraşului Gyula din Ungaria. Sub egida Centrului Cultural Român şi al Consulatului General al României din Gyula cunoscuta noastră păstrătoare şi continuatoare a tradiţiilor din judeţul nostru s-a aplecat cu multă darurile şi răbdare asupra copiilor români şi maghiari din cadrul unor grădiniţe şi şcoli din localitate pentru a-i învăţa tainele confecţionării mărţişoarelor tradiţionale. O mână de ajutor au dat şi învăţătorii şi profesorii elevilor. Cu această ocazie d-na Ileana Graţiana Pop a vizitat Centrul Cultural Român din Gyula, Consulatul General al României precum şi Catedrala Ortodoxă Română „Sfântul Nicolae” din Gyula fiind primită cu multă căldură de către reprezentanţii acestor instituţii şi lăcaşuri de cultură.

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971