Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Anul 2009
În ce limbă s-a propovăduit Evanghelia la geto-daci?
În dialog cu Ministrul Culturii
Magdalena ALBU - ROMÂNIA ERMETICĂ ÎNTRE CEA PROFUNDĂ ŞI CEA REALĂ
Liviu ANTONESEI - MONOPOL PE ANTICOMUNISM
Două însemnări de Prof. univ. dr.Gavril CORNUŢIU
Carmen CĂTUNESCU - INTELECTUALUL ROMÂN, ÎNCOTRO ?
Interviul unui străin despre Romania publicat de ziarul Cotidianul
BILANŢUL DEZVOLTĂRII UNUI ACT DE CULTURĂ
ANUNŢ Al X1-lea Congres Internaţional de Dacologie: “ Malus Dacus”- 2010
1.POEZII ŞI POEME DE: Dimitrie GRAMA
Nicolae DRAGOŞ
EUGEN DORCESCU
Adrian BOTEZ
Ionuţ CARAGEA
Melania CUC
2.O CONTRIBUŢIE LA DEZBATERILE NOASTRE: „ANTIMERITOCRATIA”
Toma Alimos - In limba franceză de Constantin FROSIN
Adrian George Săhlean vă prezintă « Luceafărul” eminescian în limba engleză
Adrian George Săhlean vă prezintă interesantele sale « Reflecţii de traducător »
Daniela Firănescu despre Cezar Ivănescu
Dan BRUDASCU; - Minunile Lumii
Corneliu Florea - despre Victor Găietan şi Ciprian Anastasiu; Ştefan Străjeri despre Theodor Codreanu; Ioan Lilă despre Eugen Dorcescu
Gheorghe Lateş despre Constantin FROSIN; Nicolae Băciuţ despre Melania Cuc; Horia BĂDESCU despre Traianus
Octavian CURPAŞ despre A.M.Jucan; Eugen DORCESCU despre Marcel Turcu; Carmen Cătunescu despre Liviu ANTONESEI;
Antologiile comunei ALUNIŞ; Cristina Dosuleanu şi Virgil Untilă despre NICĂPETRE; Cristina Leviţchi şi Clara Toma
Al.Florin ŢENE despre „Agora literară”
FAMILIA ROMÂNÃ - REVISTÃ TRIMESTRIALÃ DE CULTURÃ ŞI CREDINŢÃ ROMÂNEASCÃ
FAMILIA ROMÂNÃ - REVISTÃ TRIMESTRIALÃ DE CULTURÃ ŞI CREDINŢÃ ROMÂNEASCÃ - continuare
FAMILIA ROMÂNÃ - REVISTÃ TRIMESTRIALÃ DE CULTURÃ ŞI CREDINŢÃ ROMÂNEASCÃ - continuare 2
Ioan-Paul II şi « teoologia comunicării
DAN GHELASE NE PREZINTĂ UN APEL ŞI DOUĂ SITURI ARHEOLOGICE BUCURESTENE
Dan GHELASE - Conacul GRANT - Noutati nelinistitoare
PASSO DOBLE- Rubrica lui Ioan LILA
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI
„E minunat in Romania”... culese de Laurenţiu Burlacu, Panaite Chifu, etc...
George ROCA şi Paul Maria MEFIETIC
Filme subtitrate
Cum am venit pe lume
PAGINA A CINCEA
UN MOD EXEMPLAR, DAR NU SUFICIENT,  DE A EXPORTA CULTURA ROMÂNEASCĂ


PE MARGINEA ULTIMULUI NUMĂR AL REVISTEI
                 
                FAMILIA  ROMÂNÃ

                            REVISTÃ TRIMESTRIALÃ DE CULTURÃ ŞI CREDINŢÃ ROMÂNEASCÃ
                                           
Editori: Biblioteca Judeţeanã „Petre Dulfu” Baia Mare şi
 Asociaţia Culturalã „Familia românã”
Director fondator:
Dr. Constantin MÃLINAŞ
Redactor şef:  Dr. Teodor ARDELEAN


REPRODUCEM CÂTEVA DINTRE ARTICOLELE PUBLICATE IN ACEST NUMĂR DE REVISTĂ CARE ESTE SUBINTITULAT:

„BIBLIOTECI ROMÂNEŞTI ÎN LUME”


Bibliotecile româneşti din strãinãtate sau
vindecarea dorului de casã şi de limba românã
dr. Teodor ARDELEAN


În societãţile bazate pe cunoaştere bibliotecile sunt sau devin cele mai importante instituţii. Au fost perioade de acest fel în anumite mo - mente ale istoriei (Grecia, Per sia, China ş.a.), dar mai ales în istoria contemporanã, unde democraţia culturii este un proces real. În astfel de situaţii, bibliotecile, prin natura şi esenţa lor instituţionalã, servesc cauza gen eralã a acce - sului liber la informaţie.
Pentru populaţiile trãitoare în arealul cul tural (et - nic) propriu chestiunile ajung la rezolvare favorabilã prin politicile coerente ale statelor asociate la o astfel de strategie globalã. Pentru indivizii izolaţi şi comunitãţile de populaţii trãitoare în alte areale culturale decât cel propriu, chestiunile sunt mai del i cate şi mai dificile. Şansa integrãrii în societate este datã şi de gradul de asimilare cul turalã, dar nu poate fi trecutã cu vederea dimensiunea limbii şi culturii na tive, a specificului na - ţional-cul tural, a ethos-ului şi etnos-ului într-un alt topos. Românii, popor ce se revendicã din trunchiul ma - rilor popoare sedentare ale Europei, au ajuns sã trãiascã un masiv proces de migrare în ultimii 20 de ani, mai ales în ţãrile Uniunii Europene, dar şi pe alte meleaguri (Ame - r ica, Aus tra lia, Asia...). Motivele plecãrilor dincolo de graniţele spaţiului naţional sunt îndeobşte cunoscute şi nu vom insista asupra lor. Chestiunile determinante fiind de ordin existenţial şi ocupaţional e firesc sã se nascã apoi şi presiuni de tip cul tural-spir i tual. Dorul de limbã, de comunicare, de relaţii, de credinţã, de obiceiuri, tradiţii etc. sunt fenomene fireşti care nu se pot „stâmpãra” decât cu limba românã, cu cântecul românesc, cu obiceiurile noastre creştine. Dorul de ACASÃ poate fi ostoit venind cât mai des acasã (a veni definitiv e o altã faţetã a problemei!), iar dacã asta nu se poate atunci trebuie dus CÂTE CEVA de acasã ACOLO, acolo unde vieţuiesc românaşii noştri înstrãinaţi de probleme şi vremuri, în - dureraţi de distanţe şi strãinãtãţi. Basarabia. Primele gesturi adevãrate pe acest seg - ment de evoluţie a lucrurilor, în ultimii 20 de ani, au fost mar cate prin pachetele de cãrţi din bibliotecile personale ale intelectualilor români trimise sau transmise peste „po - durile de flori” în Basarabia Românã. La scurtã vreme, în au gust 1991, câteva biblioteci judeţene din Transilvania pun bazele primei biblioteci româneşti în afara graniţelor ţãrii – Biblioteca TRANSILVANIA. Ideea a venit de la Traian Brad, di rec tor pe atunci al Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” Cluj şi a fost sfinţitã de gesturile înso - ţitoare ale lui Dimitrie Poptãmaş, di rec tor al Bibliotecii Judeţene Mureş şi subsemnatul, di rec tor la Maramureş. Contribuţia noastrã, a maramureşenilor, a fost sub - stanţialã şi de ter mi nantã, cãci în primii ani de funcţionare volumul de carte româneascã s-a mãsurat în „maşini de cãrţi” (peste 50.000 vol ume!). Nu intrãm în detalii, sunt arhive, sunt încã martori şi mãrturisitori, atât din Ba - sarabia cât şi din Transilvania.

LA „ TRANSILVANIA” NE REGÃSIM ÎN CUGET ŞI SIMŢIRI
Anul 1991 a fost cru cial pentru destinul bãşti - naşilor de pe acest colţ de pãmânt. Proclamarea inde - pendenţei Republicii Moldova le-a adus în inimi lu mina speranţei. Limba românã, îmbrãcatã în veşmântul firesc al grafiei latine, face primii paşi în şcolile şi instituţiile din Moldova, fiind abia al doilea an stãpân la ea acasã. Purtãtorii ei scoteau acum din adâncul sufletului dem - nitatea omeneascã moştenitã de la pãrinţi şi strãbuni, iar aceasta înseamnã, întâi şi-ntâi, demnitatea limbii. Efor - turile editurilor din Chişinãu nu puteau satisface nece - sitãţile stringente de carte româneascã. Soluţionarea magistralã a acestei probleme acute a început o datã cu fondarea Bibliotecii „Transilvania”, Primãria muni ci - piului oferindu-i un spaţiu de 600 m2 pe bulevardul Mircea cel Bãtrân din sectorul Ciocana, ce numãrã peste 120.000 de locuitori.
Aceastã primã bibliotecã sistematicã româneascã, organizatã cu susţinerea şi contribuţia determinatã a Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” din Cluj Napoca (di rec tor domnul Traian Brad) şi a bibliotecii mu ni - cipale „B.P. Haşdeu” (directoare doamna Lidia Ku li - kovski), a devenit în scurgerea timpului un adevãrat focar de spiritualitate: inauguratã cu un fond de carte de 29.000 de vol ume, oferite generos de fraţii transilvãneni, biblioteca deţine astãzi în colecţiile sale enciclopedice peste 50.000 de cãrţi, discuri, benzi magnetice şi obiecte de cult, ce satisfac necesitãţile de lecturã şi documentare a cititorilor, preponderent tineri, instituţia fiind am pla - satã într-un sec tor cu multe şcoli gen er ale, gimnazii, licee. Graţie eforturilor inimosului colectiv de biblio - tecare, dirijat de doamna Parascovia Onciu, o curajoasã sufletistã, Biblioteca „Transilvania” a devenit şi un ade - vãrat centru de culturã. „Transilvania” este biblioteca cu cel mai bogat fond de carte româneascã de pe întreg teritoriul republicii, fond completat, an de an, prin spri - jinul efectiv al Bibliotecii tutelare „Octavian Goga” din Cluj-Napoca, graţie generozitãţii Consiliului Judeţean Cluj şi a multor persoane particulare din întreg Ar - dealul, unele – personalitãţi de vazã ale vieţii culturale din aceastã frumoasã provincie româneascã.
Ar gen tina Cupcea-Josu, scriitoare, traducãtoare Capitala : ziarul Primãriei Chişinãu, 5 au gust 2001
Din pãcate nu dispunem de mai multe materiale
din presa anului 1991. Astfel cã, dupã zece ani, s-a uitat efortul celor din Baia Mare. Cãci la momentul 1991 am dus circa 8.000 de vol ume la Biblioteca „Transilvania”, iar în 1992 la Biblioteca Mu nic i palã „B.P. Haşdeu” peste 42.000 de cãrţi (un tir încãrcat la max i mum, care a fost distribuit în toate filialele din Chişinãu, inclusiv în Bib lioteca „Transilvania”). Ul te rior, colegi de-ai noştri, din Piatra Neamţ, Con stanţa, Alba Iulia, Tg. Mureş, Târgovişte au inau - gurat alte filiale ale Bibliotecii Municipale „B.P. Has deu” din Chişinãu, care au luat numele acestor oraşe sau ţi - nuturi din România şi au „populat” rusificatul oraş, trans - formându-l încet într-un NOU oraş românesc. Ne-am luminat şi noi din acest gând sublim şi su perb, astfel cã în anul 2001 am întemeiat Biblioteca MA RAMUREŞ, de - venitã una dintre cele mai moderne in stituţii de acest tip din capitala Republicii Moldova.
„Un «descãlecat» cul tural al Maramureşului” [deschiderea la Chişinãu a Bibliotecii de carte româneascã «Maramureş»]
La festivitatea de inaugurare, academicianul Mihai Cimpoi a menţionat cã „O deschidere de bibli - otecã este întotdeauna un lucru frumos şi înãlţãtor; cu atât mai mult simţim aceasta acum, când ne dãm seama cã, dupã decenii de interdicţie a cãrţii româneşti în Basarabia încorporatã în URSS, nivelul nostru inte lec - tual a coborât regretabil...”. Doamna Lidia Kulikovski, di rec tor gen eral al BM „B.P. Haşdeu”, s-a referit la generoasa şi frumoasa donaţie de carte adusã de fraţii noştri maramureşeni: „Aceastã donaţie de excepţie, «ratificatã» prin acordul încheiat între Primãria Chişinãu şi Consiliul Judeţean Maramureş, vine sã completeze golul informaţional al Chişinãului, şi nu oricum, ci prin cãrţi care ne unesc din punct de vedere lingvistic, spir i tual, naţional”. Directoarea noii biblioteci româneşti din cap i tala basarabeanã, doamna Genoveva Scobioalã a ţinut sã menţioneze cã îşi doreşte „cititori fideli, care iubesc cu adevãrat cartea, lectura, dar, nu mai puţin - limba ro - mânã, literatura, cultura, istoria românilor”, totodatã, urând Bibliotecii „Maramureş” „dãinuire în eter nitate”.
Maria Praporşcic, re porter Flux : cotidian naţional, Chişinãu, 14 noiembrie 2001
Ucraina. Însufleţiţi de aceste realizãri notabile, devenite adevãrate CONSTRUCŢII DE SUFLET pentru întreţinerea sufletului românesc, aşezat în existenţã ceva mai departe de VATRA sau CASA ROMÂNEASCÃ, am întemeiat prima bibliotecã româneascã în Republica U - craina, la Biserica Albã, în Maramureşul din drepta Tisei, în aşa-zisa ROMÂNIE MICÃ (I. Botoş).
Am trecut istoric peste cel mai scurt pod din lume
Consiliul Judeţean Maramureş, în cadrul par te - neriatului româno-român iniţiat de MAE, a propus prin vocea domnului Teodor Ardelean, di rec tor al Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”, deschiderea unei filiale a Bi - bliotecii Maramureş în dreapta Tisei. Primarul Gheor - ghe Berinde, directorul şcolii, Mihai Clementev şi alţii au dorit ca acest lucru sã se petreacã mai întâi la Bi - serica Albã. Într-un discurs rostit pe scena Casei de Culturã, Teodor Ardelean a promis cã proiectul va de - veni realitate. Astfel pe 3 martie, biblioteca româneascã s-a deschis, într-o încãpere a primãriei, în care va fiinţa Centrul multi cul tural. Placa cu denumirea centrului a fost adusã de la Baia Mare. Biblioteca Maramureş, a avut pentru început 1.588 cãrţi noi în valoare de 100 milioane lei achiziţionate de Biblioteca Judeţeanã şi 1.939 de cãrţi colectate din donaţii. Con form estimãrilor fãcute de primarul Berinde, Biblioteca Maramureş va - loreazã 7 mii de dolari.
Florentin Nãsui, Graiul Maramureşului, 5 martie 2002
Ungaria şi Aus tria. Au venit apoi donaţiile cãtre bibliotecile de la Institutul Cul tural Român din Bu da - pesta şi cel de la Viena. Cum funcţioneazã acestea acum nu depinde doar de noi, dar gestul nostru a cuprins nu doar cãrţi, ci şi lo gis ticã (calculatoare, soft, biroticã spe - cificã ş.a.).
Spania. Vârful activitãţilor de acest fel a fost AC - ŢIUNEA SPANIA. Patru biblioteci româneşti în ţara eu - ro peanã în care românii se simt cel mai bine şi sunt acceptaţi cu toatã deschiderea cul turalã necesarã. Alcala de Henares şi Coslada, în comunitatea Madridului sunt de-acum foarte utile pentru miile de tineri români care pot fi ajutaţi sã nu îşi uite limba, cultura, tradiţiile. Sa - lamanca şi Alicante – colecţii universitare necesare mai ales studenţilor care vor sã înveţe şi sã persevereze în învãţarea limbii române. Despre aceste isprãvi pub licãm în numãrul de faţã câteva decupaje, pentru a scurta povestea faptelor şi a reflecta aceste realizãri prin pãrerile unor martori le eve - nimente.
10.000 de cãrţi româneşti au ajuns în Spania
În perioada 13-15 noiembrie, o delegaţie din Ma - ramureş a efectuat o vizitã în Spania pentru a înfiinţa patru secţii de carte româneascã în bibliotecile spaniole. În acest scop, maramureşenii au dus în Spania 10.000 de vol ume valoarea acestora fiind de 110.000 de euro.
Bibliotecari bãimãreni în vizitã la Biblioteca Institutului Cul tural Român din Budapesta. Gazdã Ţarnã Bacoşcã Cristian, bibliotecar (stânga) „Este vorba de o acţiune istoricã şi chiar un eveniment naţional pentru cã este pentru pri ma datã când un judeţ din România face un astfel de gest. Pentru aceasta s-a implicat atât Consiliul Judeţean şi Biblioteca Ju de - ţeanã, cât şi Ambasada României la Ma drid, care s-a ocupat de organizarea mani fes - tãrii” a precizat Teodor Ardelean. Pamfil Bercean, vicepreşedinte al Consiliului Ju - deţean Maramureş, a declarat cã la eve n i - mentul organizat pentru înfiinţarea secţiilor de carte româneascã în patru loca litãţi din Spania a participat un numãr mare de ro - mâni: „Ne-am gândit sã colaborãm pentru acţiuni similare şi cu alte localitãţi pentru a pune în valoare atât Mara mureşul, cât şi România” a punctat Pamfil Bercean.
Rely Indre
Glasul Maramureşului, 22 noiembrie 2006 Mã bucurã faptul cã mi se oferã prilejul sã-mi exprim pub lic, mulţumirile Ambasadei Române la Ma - drid pentru iniţiativa valoroasã a „Bibliotecii Judeţene” şi a directorului acesteia, domnul Teodor Ardelean, de a face accesibilã cartea în limba românã în Spania. În acelaşi timp, se cuvin mulţumiri celor care au sprijinit şi au fãcut posibilã realizarea acestei donaţii, în primul rând membrilor Consiliului Judeţean Maramureş şi dom nului preşedinte Marinel Kovacs. Cu admiraţie,
Maria Ligor, Ambasador
În calitate de ataşat cul tural al Ambasadei Ro - mâniei la Ma drid sunt, cred, în mãsurã sã depun mãr - turie în legãturã cu eforturile con ju gate care s-au fãcut, de-a lungul multor luni de zile, pentru a duce la bun sfârşit acest proiect cu statut de pionierat care, în plus, are – în afara unor valori simbolice – multe valenţe prac tice. Cuvenite mulţumiri, aşadar, conducerii bibliotecii „Petre Dulfu” din Baia Mare, oficialitãţilor judeţului Maramureş pentru acest minunat gând, precum şi auto - ritãţilor spaniole care au venit în întâmpinarea acestui proiect, manifestându-şi disponibilitatea şi totala des - chidere pentru ca bibliotecile lor sã dispunã şi de carte româneascã.
Florina Nicolae Ataşat Cul tural, Ambasada României la Ma drid,
Marţi, 14 noiembrie 2006 a avut loc la Uni ver - sitatea din Salamanca ceremonia de donaţie a 1.200 de cãrţi româneşti de cãtre Consiliul Judeţean Maramureş sub auspiciile ambasadei României în Spania. Donaţia este o iniţiativã privatã a domnului Teodor Ardelean, Directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare bucurându-se de sprijinul Consiliului Judeţean  Maramureş prezidat de cãtre domnul Marinel Kovacs.  Ceremonia a fost inauguratã cu discursul Di rec -  torului Gen eral al Bibliotecilor din Salamanca, dl Se -  verino Hernández, care a vorbit în numele Rectorului  Universitãţii din Salamanca, Enrique Battaner, mulţu -  mind cãlduros dlui Teodor Ardelean, Directorul Bibli -  otecii Judeţene „Petre Dulfu”, delegaţiei Consiliului  Ju de ţean Maramureş pentru donaţia fãcutã. Aceastã  nouã colecţie constituie o completare a fondurilor deja  existente şi contribuie la difuzarea limbii şi literaturii  române. Cãrţile vor purta o inscripţie în care se con -  semneazã cã fac parte din Colecţia „Nicolae Steinhardt”  şi cã au fost do nate de cãtre Biblioteca „Petre Dulfu” ca  urmare a iniţiativei Consiliului Judeţean, sub egida Am -  basadei României. Într-un gest simbolic de recunoştinţã,  dl Severiano Hernández a înmânat la rândul sãu, prin dl.  Ardelean, un fond de 100 de cãrţi pentru biblioteca  bãimãreanã.  Viorica Pâtea  Universitatea din Salamanca, Spania  În primul rând doresc sã mulţumesc în numele  Universitãţii din Alicante pentru gestul generos care ne  reuneşte astãzi aici. Trebuie sã mulţumesc dnei Am -  basador Maria Ligor pentru prezenţa dumneaei azi, aici,  împreunã cu alţi reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor  Externe din România.
 Pamfil Bercean şi Teodor Ardelean la  inaugurarea colecţiei de carte româneascã  donatã Bibliotecii Universitãţii din Alicante  dinte al Consiliului Judeţean Maramureş care a venit  însoţit de o echipã de consilieri, dlui Teodor Ardelean,  Di rec tor al Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia  Mare, pãrintele acestei iniţiative. [...] În încheiere, do -  resc sã mã alãtur dlui Teodor Ardelean, care a menţionat  în discursul dumnealui cã trãim o zi fericitã, şi sã vã  mãrturisesc cã, într-adevãr, este o zi specialã, cãci toate  societãţile, care au existat de-a lungul istoriei omenirii,  au încercat sã facã vizibile relaţiile dintre ele prin schim -  bul de obiecte în semn de prietenie. Şi între aceste o -  biecte, ce poate fi mai frumos decât o carte ca simbol al  apropierii dintre oameni?.
 prof. univ. dr. Begona San Miguel,  Universitatea din Alicante 
Atât în numele Universitãţii Alicante, cât şi a  mem brilor comunitãţii româneşti din zonã şi a com -  ponenţilor asociaţiei ARIPI, ţinem sã mulţumim Bibli -  otecii „Petre Dulfu” din Baia Mare şi în mod spe cial dlui  Teodor Ardelean, precum şi Consiliului Judeţean Ma -  ramureş pentru iniţiativa şi generozitatea dumnealor de  a ne dãrui aceste cãrţi, dar şi de a veni per sonal sã ni le  înmâneze, ceea ce nu se întâmplã prea des.” 
prof. Cãtãlina Iliescu,  Universitatea din Alicante 
În faţa noastrã stã acum PERSPECTIVA unor noi  so licitãri. Dacã pânã acuma, ceea ce s-a înfãptuit a fost  mai ales EFECTUL unei conştiinţe şi al unei voinţe  personale, a venit vremea IMPUNERII pe aceastã di -  mensiune de „mişcare” a sufletului românesc, a NE -  VOILOR clar for mu late de cãtre liderii comunitãţilor de  români (asociaţii, organizaţii, biserici ş.a.). Spre exem -  plificare, pub licãm câteva fragmente din scrisorile pri -  mite la sediul redacţiei „Fa milia românã” sau al  Bi blio tecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare, cereri care  exercitã chiar o anumitã presiune asupra noastrã, dat  fiind faptul cã nu ştim la aceastã orã dacã vom fi  într-adevãr capabili de a AŞEZA ÎN OPERÃ toate aceste  SPERANŢE!  Speranţe care sunt pentru noi cea mai sfântã hranã  de suflet! 
Pagini din jurnalul constituirii Bibliotecii „Ion  Minulescu” din Germania:
 La Târgu-Mureş a fost lansatã în vara acestui an o  campanie de strângere de cãrţi în vederea constituirii  fondului de documente al Bibliotecii „Ion Minulescu”  din Nürnberg. Derulatã sub titlul „Nu lãsaţi limba ro -  mânã sã moarã”. În acest sens, remarcabilã este con -  tribuţia Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia  Mare, condusã de prof. dr. Teodor Ardelean. De ase -  menea, Biblioteca Judeţeanã „George Bariţiu” din Bra -  şov, condusã de prof. dr. Dan iel Nazare şi Biblioteca  Judeţeanã „Octavian Goga” din Cluj Napoca, condusã de  doamna Sorina Stanca, s-au înscris cu entuziasm în pro -  iectul de la Nürnberg.
Loulé, Algarve, Portugalia:  Vã spun toate acestea în sprijinul candidaturii  noastre la o colaborare cu Biblioteca din Baia Mare. Am  intrat în legãturã cu Biblioteca So fia de Mello-Breyner  din Loulé, Algarve, Portugalia, al cãrui di rec tor a fost  încântat sã ne gãzduiascã un fond de carte româneascã  şi sã ne ajute sã îl punem la dispoziţia tuturor celor care  îl vor cere: şcoli, asociaţii, alte biblioteci. Mai ex istã o  bibliotecã în Faro, care este capitala regiunii, unde la fel  avem ştiinţa cã ar fi bucuroşi sã gãzduiascã cãrţi în  limba românã. Ar fi prima iniţiativã de acest fel în a -  ceastã zona, şi cred cã şi la nivel naţional în Portugalia. 
Sanda Ciorba, Biroul executiv al  Asociaţiei „Doina” Algarve  La Rioja, Spania:  În atenţia domnului di rec tor,  Numele meu este TODA ADRIAN IOAN şi vã scriu  aceastã scrisoare în calitate de preşedinte al asociaţiei  de români din regiunea La Rioja din nordul Spaniei.  Asociaţia noastrã este constituitã le gal din anul 2005 şi  reprezintã interesele celor peste 10.000 de români sta -  biliţi în aceastã zonã a Spaniei. Printre obiectivele  noastre se numãrã: integrarea românilor în comunitatea  lo calã, promovarea României, pãstrarea tradiţiilor şi  obiceiurilor în rândul copiilor români, etc.  Una din dorinţele noastre şi a comunitãţii ro -  mâneşti de aici este crearea unui fond de carte ro mâ -  neascã şi al unuia de filme româneşti. Pe aceastã cale aş  dori sã ştiu dacã este posibil ca Biblioteca Judeţeanã  „Petre Dulfu” sã doneze asociaţiei noastre un fond de  carte reprezentativ pentru cultura românã şi o colecţie  de filme, având în vedere posibilitãţile materiale foarte  reduse ale asociaţiei noastre.  Vã mulţumesc anticipat şi aştept rãspunsul dum -  neavoastrã, 
Toda Adrian Ioan  Udine, Italia  La Udine, care este şi centru universitar, lipseşte o  bibliotecã româneascã, de fapt situaţia este aceeaşi în  toatã Italia, ev i dent cu excepţia capitalei, Roma, şi a  altor 2-3 oraşe, între care menţionez Torino şi Padova.  Vã invitãm sã participaţi la iniţiativa noastrã şi sã ne  ajutaţi sã realizãm acest obiectiv, mai ex act înfiinţarea şi  întreţinerea unei biblioteci. Con sider cã pentru a pro -  mova limba românã şi cultura noastrã, pentru a oferi un  spaţiu de întâlnire între culturi, singura posibilitate este  crearea unei biblioteci publice.
Prof. Mirela Corina Chindea  Zaventem, Belgia:  Asociaţia noastrã, „Her mes.Ro”, asociaţie cul -  turalã belgo-românã din Bruxelles, editeazã publicaţia  lu narã „Univers Românesc” şi are în proiect înfiinţarea  unei case de culturã. În cadrul acesteia, pe lângã acti -  vitatea de editare a revistei şi cea a trupei de teatru care  pregãteşte deja un spectacol pentru luna decembrie, ne-am  propus înfiinţarea unei biblioteci în limba românã.  Vã rugãm sã ne comunicaţi în ce mãsurã putem  colabora pe aceastã temã. Cu re spect,  Daniela Radi  preşedintele asociaţiei.
       
Biblioteci româneşti în afara graniţelor,  înfiinţate de biblioteci publice din România 
                                                                     de Ana GRIGOR 

România este pat ria noastrã şi a tuturor românilor. E România celor de demult şi-a celor de mai  apoi. E pat ria celor dispãruţi şi a celor ce va sã vie. (Barbu Ştefãnescu Delavrancea)  Comunitãţile de români de peste hotare reprezintã  o extensie a societãţii civile româneşti în mediul in -  ternaţional. Întocmai celebrului tezaur de la Pietroasele,  relaţia României cu cetãţenii sãi din afara graniţelor este  de o valoare inestimabilã, iar autoritãţilor, şi nu numai, le  revine sarcina deloc uşoarã de a o proteja.  Mulţi emigranţi români din strãinãtate îşi pierd, la  scurt timp dupã sosirea în exil, folosinţa limbii române şi  se amalgameazã societãţii adop tive complet. Nu putem  acuza pe românii stabiliţi în strãinãtate pentru faptul cã se  strãduiesc sã se adapteze cât mai bine condiţiilor din noua  patrie. Bineînţeles cã acest lucru nu ex clude menţinerea  legãturilor cu ţara şi cultura româneascã. De fapt, ei ar  trebui sã fie conştienţi cã, menţinând şi respectând aceste  tradiţii şi legãturi, sunt „mai bogaţi” decât cei din jur şi  chiar „sã facã paradã” de aceastã bogãţie!1  În comunitãţile de români din teritoriile din jurul  României elementele definitorii ale dãinuirii naţiunii ro -  mâne: limba, literatura, istoria sunt expuse continuu unor  grele încercãri, chiar primejdii, chiar dacã oficial şi apa -  rent sunt avantajate. Aceste încercãri pot fi înlãturate sau  mãcar diminuate prin acţiuni în vederea aprinderii şi/sau  pãstrãrii fãcliei demnitãţii naţionale. 
EXPUNERE DE MOTIVE  Biblioteca Judeţeanã „Petre Dulfu” din Baia  Mare a pus în operã, în ultimii 20 de ani un şirag de  mãrgãritare pentru sufletul românilor trãitori dincolo  de fruntariile ţãrii – Biblioteci Româneşti în Republica  Moldova („Transilvania” şi „Mara mureş”), Ucraina (la  Biserica Albã), Ungaria (In sti tutul Cul tural Român  din Budapesta), Aus tria (Centrul Cul tural din Viena)  şi Spania (la bi blio teca municipalã Coslada, la Cen -  trul his pa no– român din Alcala de Henares, la uni -  versitãţile din Salamanca şi Alicante).  Utilitatea acestor întemeieri culturale a fost  deosebitã în timp şi se mãsoarã acum prin multi -  tudinea de solicitãri venite pe adresa Bibliotecii  pentru a deschide noi biblioteci în comunitãţile ro -  mâneşti din ţãrile Europei, dar şi din SUA, Can ada,  Aus tra lia, Noua Zeelandã. Pentru aceste patru ţãri  enu mer ate avem în vedere antrenarea editurilor din  România (procesul a început din anul 2009) pentru  realizarea unor BIBLIOTECI LA PACHET (lãzi cu circa  500-700 cãrţi, minuţios alese şi transportate în  punc tele desemnate. Lista de aşteptare este însã  mare, mai ales pentru Europa. Este vorba de co -  munitãţile româneşti din:  - Algarve din Portugalia;  - Glas gow din Marea Britanie;  - Nürnberg din Germania;  - Valladolid, San ti ago de Compostella, Za ra -  goza, Avilla, Murcia şi Rioja din Spania;  - Udine din Italia.  Având în vedere Parteneriatul încheiat pentru  ACŢIUNEA SPANIA între Biblioteca Ju deţeanã „Petre  Dulfu” şi Consiliul Judeţean Mara mureş şi succesul  internaţional al acestuia (vezi presa româneascã şi  spaniolã, dar mai ales cartea „Din Hiperboreea în ...  Ibe ria. Primele biblioteci româneşti în Spania” şi  ţinând cont de ne ce sitatea purtãrii de grijã faţã de  maramureşenii rãspândiţi masiv în Europa, sub sem -  naţii, con silieri în mandatul 2008 – 2012, iniţiem şi  sus ţinem Proiectul COMEUROBIB (Biblioteci pentru  Comunitãţile Româneşti din Europa), proiect care va  fi analizat în comisiile de specialitate şi în plenul  Consiliului Judeţean Maramureş, pentru a putea fi  disponibilizate sumele necesare finanţãrii pe par -  cursul anului 2010 (la rubrica observaţii se va opta  pentru trei destinaţii prioritare).  1 http://www.memoria.ro/?lo ca tion=view_ar ti cle&id=1611  turale, lingvistice şi religioase a românilor din statele  vecine şi a comunitãţilor româneşti din emigraţie, con -  form standardelor internaţionale în domeniu în vederea  atingerii unui obiectiv comun: unitatea în diversitate, un  rol im por tant revine slujitorilor cãrţii din bibliotecile  româneşti. Demersul cul tural necesar în conservarea şi  promovarea limbii, tradiţiilor, literaturii şi culturii ro -  mâne îl reprezintã înfiinţarea bibliotecilor româneşti în  afara graniţelor de cãtre bibliotecile judeţene din Ro -  mânia. Cunoaştem 20 de biblioteci judeţene care au des -  chis biblioteci/filiale de carte româneascã în afara  gra niţelor ţãrii, în perioada 1991-2009 şi au contribuit cu  donaţii de carte sau au sprijinit constituirea unor bi -  blioteci pentru românii din afara graniţelor, altele au  fãcut numai donaţii sau continuã cam pania de adunare a  fondului de carte necesar deschiderii unor biblioteci  peste hotare. În rândul celor care au deschis filiale peste  hotare se numãrã bibliotecile judeţene din: Cluj-Napoca,  Târgu Mureş, Baia Mare, Piatra Neamţ, Iaşi, Buzãu,  Bacãu, Constanţa, Râmnicu Vâlcea, Târgovişte, Ploieşti,  Vaslui, Bistriţa-Nãsãud, Timişoara, precum şi Biblioteca  Metropolitanã Bucureşti.  Prima instituţie a cãrţii din România, care a deschis  vreodatã filiale nu numai în judeţ, dar şi peste hotare, este  Biblioteca „I.G. Bibicescu” Mehedinţi. Fondatã în  1921 prin dania lui I.G. Bibicescu, fiu al Mehedinţiului,  om de culturã şi guvernator al Bãncii Naţionale în anii  1914- 1924, aceastã bibliotecã a înfiinţat, în perioada in -  ter belicã, 250 de filiale în Mehedinţi, Banat, Ardeal, Ba -  sarabia, Bucovina, pe Valea Timocului sârbesc, dar şi în  Amer ica: 20 de filiale pentru comunitãţile româneşti din  Cleve land. În 1929, numãrul cãrţilor trimise la filiale  ajunsese la 124.000 de vol ume1.
  REPUBLICA MOLDOVA  În anii nouãzeci, dupã ce s-au deschis „podurile de  flori” peste Prut, în entuziasmul acelei perioade, din  sentimente fraterne, aflând cât de mare este criza de  „slovã româneascã”, românii s-au pus pe „zidiri cul -  turale”. Din iniţiativa Lidiei Kulikovski‚ directoarea Bi -  bli otecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chişinãu, la  che marea cãreia au rãspuns, în primul rând, ardelenii,  s-au nãscut mai multe biblioteci de carte româneascã la  Chişinãu, care se alimentau cu cãrţi achiziţionate de bi -  blioteci judeţene din România, dar şi din donaţii par -  ticulare din partea celor care-şi „rupeau” din propriile  biblioteci pentru a acoperi golurile de carte româneascã  dupã decenii de interdicţii sovietice. Nu s-a trimis ma -  culaturã, nu s-au trimis cãrţi de care sã se scape deţi -  nãtorii lor, ci cãrţi importante, prin care cititorii de peste  Prut sã descopere în întreaga ei luminã nu doar grafia  latinã ci şi literatura românã, care a fost, ani buni, „lite -  raturã strãinã” pentru ei. Ca nişte badea Cârţan con -  temporani, câteva biblioteci, câţiva oameni continuã ceea  ce-au început în anii de început ai renaşterii speranţei  reîntregirii.2  La numai o zi dupã proclamarea independenţei de  stat a Republicii Moldova, ardelenii prezenţi la eve -  nimentele din 27 au gust 1991, au oferit fraţilor de peste  Prut cel mai frumos dar, prima bibliotecã de carte ro -  mâneascã, Biblioteca „Transilvania”. Iniţiativa, la care  au aderat şi pe care au sprijinit-o bibliotecile judeţene din  Târgu Mureş, Baia Mare, Braşov, Satu Mare, Alba Iulia,  Bistriţa Nãsãud, a aparţinut Bibliotecii Judeţene „Octa -  vian Goga” Cluj-Napoca.3 „Aceastã nouã instituţie re -  prezintã una din porţile deschise spre împlinirea idealului  basarabean, repunerea în drepturile sale legitime a limbii  române”.4 Biblioteca „Transilvania” din Chişinãu, si -  tuatã la parterul unui bloc locativ, dispune de un fond de  49.260 vol ume, 5 titluri de periodice şi 355 unitãţi au dio  vizuale; a fost dotatã cu un cal cu la tor.  În acelaşi an, 1991, s-au fãcut donaţii de cãrţi –  1.108 vol ume - provenite din diferite surse: edituri, do -  natori, precum şi din colecţiile Bibliotecii Judeţene „V.A.  Urechia” Galaţi cãtre di verse biblioteci din Chişinãu.  În anul 1992 Biblioteca Judeţeanã „G.T. Ki ri -  lea nu” Neamţ a înfiinţat Filiala Orhei, într-un spaţiu  dis tinct, în cadrul Bibliotecii Publice „Alexandru Do -  nici” din Orhei. Este dotatã, din noiembrie 2001, cu un  cal cu la tor donat de Primãria Piatra-Neamţ, soft ware de  bibliotecã şi baze de date oferite de Biblioteca Judeţeanã  „G.T. Kiri leanu” Neamţ. Colecţiile Filialei din Orhei au  crescut de la 3.174 exemplare (donaţia iniţialã) la 21.514  vol ume. Corespunzãtor, au sporit şi indicatorii de perfor -  manţã ai filialei, aceasta ajungând sã fie frecventatã de  circa 1.750 utilizatori/an, care consultã aproape 45.000  vol ume/an.  Biblioteca Judeţeanã „V.A. Urechia” Galaţi a  fã cut, în acelaşi an, donaţii de cãrţi – 1.054 vol ume -  provenite din diferite surse: edituri, donatori, precum şi  din colecţiile sale, cãtre biblioteca localã din Bãlţi.  La 15 ianuarie 1992, în Chişinãu, a fost înfiinţatã  Biblioteca Publicã „Onisifor Ghibu”, cãreia Bibli o -  teca Metropolitanã Bucureşti i-a acordat un sprijin  susţinut, încã de la constituire, atât în plan lo gis tic, pentru  for marea şi dezvoltarea colecţiilor de publicaţii.
Graţie sprijinului Bibliotecii Metropolitane, Biblioteca Publicã „Onisifor  Ghibu”, si tuatã în incinta Palatului Republicii, dispune în  mo men tul de faţã de peste 70.000 de publicaţii, fiind una  dintre cele mai bogate biblioteci de carte româneascã din  Re publica Moldova. Biblioteca Publicã „Onisifor Ghi -  bu” s-a afirmat ca un puternic centru cul tural românesc,  care a facilitat difuzarea valorilor civilizaţiei româneşti în  Re publica Moldova, prin intermediul cãrţilor, ziarelor,  re vistelor şi a altor documente grafice şi audiovizuale în  limba românã şi cu alfabet latin.1.  În urma schimbului de bune practici de dupã 1990,  dintre Biblioteca Judeţeanã „Gheorghe Asachi” Iaşi şi  Biblioteca Naţionalã pentru Copii „Ion Creangã” Chi -  şinãu s-a nãscut Filiala „Ion Creangã - Gheorghe  Asachi” Chişinãu. Fondatã în 1992 şi dotatã iniţial de  cãtre Bibli oteca Judeţeanã „Gheorghe Asachi” cu un  fond de carte de 6.000 vol ume, aceasta funcţioneazã  într-un spaţiu mirific, în incinta Teatrului „Licurici”  (vizavi de Bibli oteca Naţionalã a Republicii Moldova).  Actualmente, filiala dispune de un numãr de peste 20.000  vol ume, 4 calculatoare şi este locul cen tral al desfãşurãrii  pro gra melor cul tural-educaţionale adresate micilor  cititori.2  Biblioteca Judeţeanã „Vasile Voiculescu” Buzãu  a înfiinţat, în anul 1993, o bibliotecã de carte româneascã  la Soroca, pe care a dotat-o cu mobilier, centralã termicã.  Ea funcţioneazã în spaţiul Consiliului Raional Soroca şi  dispune de un fond de 25.000 de vol ume.  În acelaşi an, Biblioteca Judeţeanã „I. C. Sturdza”  Bacãu a deschis o filialã la Briceni, dar în 1999, într-un  anumit con text pol i tic, s-au întrerupt legãturile, fondul de  carte donat rãmânând acolo.  La 25 aprilie 1994, în capitala Republicii Moldova  a fost inauguratã Biblioteca Publicã „Ovidius”, rod al  colaborãrii dintre Biblioteca Judeţeanã „Ioan N.  Roman” Constanţa şi Biblioteca Municipalã „B.P.  Hasdeu” din Chişinãu. Dacã la momentul inaugurãrii  biblioteca dis punea de un fond iniţial de aproximativ  10.000 de vol ume, în prezent acesta cuprinde 30.800  unitãţi de bi bli otecã, majoritatea (85%) în limba românã.  Biblioteca Judeţeanã „Antim Ivireanul” Vâlcea  a contribuit cu carte pentru românii din Republica Mol -  dova prin înfiinţarea unei filiale la Glodeni, în anul 1994,  înzestratã cu 4.000 vol ume. Înainte de anul 2000, cola -  borarea dintre biblioteca judeţeanã vâlceanã şi cea din  Glodeni a fost întreruptã. În prezent nu existã informaţii  referitoare la funcţionarea în continuare a filialei.  Cu sprijinul Bibliotecii Judeţene „Ion Heliade  Rã dulescu” Dâmboviţa a fost deschisã, la 31 au gust  1995, Biblioteca Publicã „Târgovişte”, ca filialã a Bi -  blio tecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Amplasatã în cen -  trul sec torului Buiucani al capitalei moldovene, bi blioteca  de ţine un fond de 31.700 unitãţi de bibliotecã, din  care 16.204 titluri de carte, 150 titluri de periodice şi 75  de materiale audiovizuale. Dotãrile materiale efectuate  pentru aceastã bibliotecã sunt consistente: 74 de rafturi,  30 mese, 113 scaune, 3 calculatoare, un copiator şi o  imprimantã; are acces la baza de date EBSCO.  Pe lângã Biblioteca orãşeneascã din Ialoveni s-a  deschis Filiala de carte românã „Nicolae Titulescu”  Ia loveni. Inaugurarea acestei filiale a avut loc la 30 au -  gust 1995 şi a fost posibilã graţie protocolului de inau -  gurare semnat la 19 mai 1995 între Biblioteca Judeţeanã  „Ion Minulescu” Olt din Slatina şi Biblioteca Publicã  Orã şeneascã „Petre Ştefãnucã” Ialoveni, cât şi de Con -  siliul Judeţean Olt, Ministerul Culturii - România, Co -  mitetul Executiv Raional Ialoveni şi Ministerul Culturii  al Re publicii Moldova. Partea românã a donat circa 8 mii  de publicaţii şi mobilier. Filiala de carte românã „Nicolae  Titulescu” Ialoveni funcţioneazã într-o clãdire proprie şi,  în cele cinci sãli, adãposteşte un fond de 26.000 vol ume  de carte româneascã şi periodice şi 4.000 cãrţi în limba  englezã, documente istorice, hãrţi, materiale video şi  pinacoteca. Totodatã a fost dotatã cu calculatoare, co -  piator şi imprimantã. Relaţiile de colaborare între Bi -  blioteca Publicã Oraşeneascã „Petre Ştefãnucã” Ialoveni  şi Biblioteca Judeţeanã „Ion Minulescu” Olt reprezintã  un fericit exemplu de promovare a valorilor culturale  naţionale româneşti pe ambele maluri ale Prutului.  În acelaşi an s-au fãcut donaţii de cãrţi - 845 vol ume  - provenite din diferite surse precum şi din colecţiile  Bibliotecii Judeţene V.A. „Urechia” Galaţi cãtre bi bli -  oteca localã din Giurgiuleşti.  „Începând cu 1995, Biblioteca [Judeţeanã „Nicolae  Iorga” Prahova (Ploieşti)] şi-a intensificat re laţiile cu  bibliotecile din Basarabia pe linia îmbogãţirii fondului de  carte româneascã, donaţiile realizate de insti tuţia noastrã  ridicându-se la 5.000 de vol ume, de care au beneficiat  bibliotecile din localitãţile Cãuşeni , Orheiul Vechi,  unde a fost înfiinţatã filiala „Biblioteca Ploieşti” şi  Cimişlia (judeţul Lãpuşna), unde Biblioteca „Mihai  Eminescu” a primit încã 3.000 de vol ume şi a cãrui  principalã salã de lecturã poartã numele savantului Ni -  colae Iorga.”3  Biblioteca Judeţeanã „Nicolae Milescu Spã ta -  rul” Vaslui a deschis o filialã la Hânceşti, în 1995, care  func ţioneazã într-un spaţiu propriu în cadrul Centrului  Cul tural şi deţine 7.000 vol ume , 6 titluri de periodice şi  un soft de bibliotecã (Bibliophil).  Biblioteca Judeţeanã Mureş a înfiinţat, în anul  1996, Biblioteca Publicã „Târgu-Mureş” din Chişinãu,  situatã în sectorul Râşcani, la parterul unui bloc de lo -  cuinţe, având o suprafaţa de 400 mp. Spaţiul şi mobilierul  necesar au fost acordate de Primãria municipiului Chi -  şinãu. La deschidere, fondul iniţial de carte a fost de  5.000 vol ume, din care douã treimi erau donaţia Bi -  bliotecii Judeţene Mureş. Bucurându-se de sprijinul Mi -  nisterului Culturii şi de resursele proprii, precum şi de  generozitatea unor donatori, la numai un an de la în -  fiinţare, Biblioteca „Târgu-Mureş” înregistreazã peste  18.000 vol ume, fond enciclopedic de largã adresabilitate.  Biblioteca Judeţeanã Timiş a deschis, în acelaşi  an, o filialã la Cãinari, care funcţioneazã în Cãminul cultural din localitate şi dispune de un fond de 8.000 de vol -  ume. În aceeaşi perioadã Biblioteca Judeţeanã „V.A.  Urechia” Galaţi a fãcut donaţii de 790 vol ume cãtre  biblioteca localã din Vãleni.  „Biblioteca Judeţeanã «George Bariţiu»  Braşov a participat la acţiunile de donare de cãrţi româ -  neşti cãtre locuitorii din Republica Moldova. În urma  acestei acti vitãţi susţinute, la 9 iulie 1997 a fost deschisã  în lo calitatea Ungheni din Basarabia o filialã a bibliotecii  braşovene.” 1 Filiala din Ungheni deţinea în 2002 peste  8.000 de vol ume în limba românã.  În anul 1998 este semnat un pro to col cul tural de  colaborare între autoritãţile din judeţul Galaţi şi raionul  Vulcãneşti din Republica Moldova, pe baza cãruia s-a  înfiinţat o filialã a Bibliotecii „V.A. Urechia” Galaţi în  cadrul Bibliotecii judeţene Cahul; fondul iniţial de do -  cumente reprezintã aproximativ 4.000 vol ume.  În cadrul manifestãrilor prilejuite de Sãrbãtoarea  Naţionalã „Limba noastrã cea românã”, cu sprijinul Pri -  mãriei Municipiului Chişinãu şi a Primãriei Municipiului  Alba Iulia, sub tutela Bibliotecii Municipale „B. P. Has -  deu”, Chişinãu şi a Bibliotecii Judeţene „Lucian Blaga”  Alba Iulia, la 31 au gust 1998 s-a deschis Bibli oteca  publicã „Alba Iulia” din Chişinãu (în cartierul Bu iu -  cani). Colecţiile Bibliotecii „Alba Iulia” însumau, la 1  ianuarie 2008, circa 21.000 vol ume, inclusiv ediţii pe -  riodice cu rente. Ponderea (96%) revine publicaţiilor în  limba ro mânã; se gãsesc şi publicaţii pentru copii şi adulţi  în limba englezã, francezã, italianã, rusã.  Biblioteca Judeţeanã „Petre Dulfu” Baia Mare,  înscriind în coordonatele esenţiale ale activitãţii sale sta -  bilirea unei relaţii cu românii din di as pora prin acţiunea  „Carte pentru românii din afara graniţelor”, a deschis, în  noiembrie 2001, Filiala „Maramureş” în municipiul  Chişinãu. Acţiunea a fost sprijinitã de cãtre Consiliul  Judeţean Maramureş şi a constat într-o donaţie de peste  10.000 de vol ume, din care peste 80% cãrţi noi, cu  caracter enciclopedic. Inauguratã în 2001, într-o casã  particularã, a fost redeschisã, în 2009, într-un Centru de  zi pentru familie, localizat în Sectorul Centru al capitalei  moldoveneşti. Cu un fond de 50.000 de vol ume, ocupã  patru încãperi şi un hol generos, are un aer primitor,  lucrurile sunt aşezate cu gust, spaţiul este folosit cu  maxim de eficienţã. Mai mult, clãdirea are grãdinã pro -  tejatã, loc de joacã amenajat pentru copii.  Biblioteca Judeţeanã „Duiliu Zamfirescu”  Vran cea a înfiinţat o filialã la Chişinãu în data de 14  octombrie 2004, ce poartã denumirea Biblioteca Publicã  „Ştefan cel Mare şi Sfânt”. Inaugurarea Bibliotecii  „Ştefan cel Mare şi Sfânt” s-a înscris în suita de ma -  nifestãri, prilejuite de comemorarea a 500 de ani de la  moartea domnitorului, 2004 fiind declarat de UNESCO  Anul Ştefan cel Mare şi Sfânt. O contribuţie deosebitã la  dezvoltarea colecţiilor de bibliotecã o aduce donaţia  Bibliotecii Judeţene „Duiliu Zamfirescu” Vrancea: peste  3.000 vol ume din literatura românã, literatura universalã,  istorie, lucrãri de referinţã. Situatã la parterul unul bloc,  biblioteca deţine astãzi 21.369 unitãţi de bibliotecã: cãrţi,  publicaţii pe riodice, materiale au dio-vizuale.  Biblioteca Judeţeanã „Panait Cerna” Tulcea a  spri jinit constituirea şi îmbogãţirea colecţiilor de carte  româ neascã la Anenii Noi şi are în pregãtire donaţie de  carte pentru bibliotecile din Cahul.  La 27 noiembrie 2007 a avut loc inaugurarea Bi -  bli otecii Publice „Liviu Rebreanu” în sectorul Râşcani  al municipiului Chişinãu, realizatã cu sprijinul Biblio -  tecii Judeţene Bistriţa-Nãsãud, care a oferit un enorm  fond de carte atât pentru copii, cât şi pentru adulţi, desi gur  în colaborare cu Biblioteca Municipalã „B.P. Hasdeu”.  SERBIA  Anul 1997 co in cide cu deschiderea unei biblioteci  de carte româneascã la Novo Selo - Satu Nou (Voivodina)  de cãtre Biblioteca Judeţeanã „Ovid Den su sia nu” Hu -  ne doara, fondul de carte de care dispune fiind de 4.000  vol ume, obţinute din donaţii de la populaţia din judeţul  Hunedoara. Biblioteca funcţioneazã în spaţiul Casei de  Culturã din Novo Selo, având la dispoziţie douã sãli.  Biblioteca de Carte Româneascã „Nichita Stã -  nes cu” de la Novi Sad este fondatã în 1998 de cãtre  Bibli oteca Judeţeanã „Gheorghe Asachi” Iaşi, Stu -  dioul de Ra dio Iaşi şi Societatea de Limbã Românã din  Voi vodina, urmare a relaţiilor culturale con sol i date în  timp (începând din anul 1996) între Iaşi şi Panciova sau  Novi Sad, prin participarea scriitorilor români din  Voivodina (Ser bia) la Salonul Internaţional de Carte  Româneascã. Deschisã în prezenţa oficialilor provinciei  şi a unei dele gaţii ieşene, condusã de Nicolae Busuioc,  fostul di rec tor al bibliotecii ieşene, în spaţiul Bibliotecii  departamentale Novi Sad, ea funcţioneazã în prezent, ca  filialã, într-un lo cal propriu. Dotatã iniţial de cãtre  Biblioteca Judeţeanã „Gh. Asachi” Iaşi cu un fond de  6.000 vol ume, ea şi-a mãrit în timp patrimoniul, fiind  locul în care se des fãşoarã unele dintre întâlnirile cu  personalitãţile române din acest ar eal, programe culturale  sau ştiinţifice orga nizate de Lucian Ma rina, Preşedintele  Societãţii de Lim bã Românã.2  Biblioteca Judeţeanã „Paul Iorgovici” Caraş  Se verin a contribuit cu fond de carte la bibliotecile din  Torac, Uzdin, Sarcia şi Satu Nou.  (articolul continuă în grupajul următor)  


FAMILIA ROMÂNÃ - REVISTÃ TRIMESTRIALÃ DE CULTURÃ ŞI CREDINŢÃ ROMÂNEASCÃ - continuare


 (continuare articol  de Ana Grigor)
............................
La inaugurarea Bibliotecii „Liviu Rebreanu”  din Chişinãu  1 Biblioteca Bucureştilor, 5, nr. 12, dec. 2002, p. 28.  2
http://bjiasi.ro/ro/filiale/19/  UCRAINA  Biblioteca Judeţeanã „Petre Dulfu” Baia Mare,  înscriind în coordonatele esenţiale ale activitãţii sale sta -  bilirea unei relaţii cu românii din teritoriile din jurul  României prin acţiunea „Carte pentru românii din afara  graniţelor”, a deschis o bibliotecã la Centrul Multi cul -  tural din localitatea Biserica Albã pentru cei 40.000 de  români din Maramureşul din dreapta Tisei. Inaugurarea a  avut loc în data de 3 martie 2002. „Aceastã bibliotecã este  centrul multi cul tural bisericesc, a declarat consilierul ju -  de ţean Teodor Ardelean. Cu ajutorul Consiliului Ju de -  ţean şi al Bibliotecii Judeţene Maramureş s-au donat  peste 1.500 de cãrţi în valoare de peste 100 milioane lei.  S-au colectat din donaţii aproape 2.000 de cãrţi de la  persoane pri vate [...]. La reuşita acestei acţiuni şi-au mai  adus contribuţia Fundaţia „Dragoş Vodã” din Cluj Na -  poca şi Ministerul Afacerilor Externe”.1  În anul urmãtor, 2003, urmãrind cunoaşterea, pãs -  trarea şi valorificarea tradiţiilor culturii naţionale, aceeaşi  bibliotecã judeţeanã a deschis Minibiblioteca Secţiei ro -  mâne de la Studioul de Ra dio TV din Ujgorod, pe care a  înzestrat-o cu 1.000 vol ume.  În colaborare cu Biblioteca „Mihai Eminescu”  Cer nãuţi, (Casa Limbii Române, fondator Vasile Tã -  râţeanu), Biblioteca Judeţeanã „Gheorghe Asachi”  Iaşi a înfiinţat Filiala de Carte Româneascã de la  Cernãuţi. Este doar un început mod est, pânã la rezol -  varea favorabilã de cãtre autoritãţi a problemei spaţiului  adecvat pentru un asemenea serviciu pub lic adresat mi -  no ritarilor români, idee susţinutã de Consulatul Român  de la Cernãuţi.  În octombrie 2007, Biblioteca Judeţeanã „Ghe -  orghe Asachi” Iaşi în parteneriat cu Fundaţia Culturalã  „Gheorghe Asachi” şi Biblioteca Raionalã „Gheorghe  Asachi” din Herţa a înfiinţat Filiala de carte româ -  neascã „Gheorghe Asachi” - Herţa. Aceasta a func -  ţionat în ca drul Bibliotecii Raionale din Herţa, pânã la  organizarea ei definitivã în spaţiul deţinut de Fundaţia  Culturalã „Gheor ghe Asachi” Herţa. Dispune de un fond  de carte de 4.000 vol ume şi 2 calculatoare dotate cu soft  de bibliotecã.2  În anul 2009 Biblioteca Judeţeanã „V.A. Urechia”  Galaţi a donat 2.500 vol ume - provenite de la edituri,  diverşi donatori şi din colecţiile sale - bibliotecii lo cale  din Odessa.  Biblioteca Judeţeanã „Panait Cerna” Tulcea are  în pregãtire o donaţie de carte pentru bibliotecile Odessei.  În scopul satisfacerii cerinţelor de lecturã ale cer -  nãuţenilor, Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” Su ceava  a reluat cam pania prin care încearcã sã adune cât mai  multã carte în limba românã pentru a fi donatã atât bi -  bliotecilor lo cale din regiunea Cernãuţi, care, din câte se  ştie, se aflã „în suferinţã” la acest capitol, cât şi Biblio -  tecii ştiinţifice regionale „M. Ivasiuk”.  UNGARIA  În vederea stabilirii de relaţii cu românii din Un -  garia prin acţiunea „Carte pentru românii din afara gra -  niţelor”, în cadrul Centrului Cul tural Român de la Bu da -  pesta, Biblioteca Judeţeanã „Petre Dulfu” Baia Mare  a deschis Biblioteca „Mihai Eminescu”, donând, pentru  început, 550 vol ume. De asemenea a dotat-o cu 2 cal -  culatoare şi soft de bibliotecã.  Se observã cã pentru comunitãţile de români din  jurul României, doritoare sã-şi pãstreze identitatea cultu -  ralã, au fost înfiinţate filiale cu preponderenţã în Repu -  blica Moldova şi mult mai puţine în Ser bia, Ucraina,  Ungaria sau chiar deloc în Bul garia. Aici se poate, totuşi,  aminti donaţia Bibliotecii Judeţene „I.A. Bassara -  bescu” Giurgiu cãtre Biblioteca Municipalã „Vasili  Tarlev” din Ruse a unui numãr de cãrţi bilingve, apre -  ciate de publicul bul gar.  AUSTRIA  Biblioteca Judeţeanã „Petre Dulfu” Baia Mare  a sprijinit, începând cu anul 2004, Institutul Cul tural din  Viena cu o donaţie de 1.000 vol ume.  GERMANIA  Platforma Culturalã AŞII ROMÂNI din Nürnberg  - Germania a încheiat un pro to col cu Biblioteca Jude -  ţeanã Mureş, care vizeazã susţinerea prin donaţii şi cola -  borarea în vederea înfiinţãrii unei biblioteci româneşti în  Germania (Nürnberg), ce va purta numele de: „Biblio -  teca româneascã Ion Minulescu”. În vederea constitu -  irii fon dului de carte româneascã, directorul Bibliotecii  Jude ţene Mureş a fãcut demersuri la numeroase edituri  din ţarã, oferind celor peste 70.000 de locuitori ai co -  munitãţii româneşti din zonele mai sus amintite şansa de  a-şi ex prima fidelitatea faţã de cultura naţionalã, prin  citirea de cãrţi în limba românã. De asemenea, Biblioteca  Jude ţeanã Mureş şi-a luat angajamentul preluãrii donaţiei  şi trimiterii cãrţilor în Germania.  Ecourile nu au întârziat sã aparã, în scurt timp,  editura Polirom trimiţând deja o listã pentru selectare,  alte edituri manifestându-şi dorinţa de a colabora la acest  proiect cu donaţii de carte.  Biblioteca Academiei Române, a fost printre pri -  mele care şi-a materializat donaţia, trimiţând ediţia facsi -  milatã a manuscriselor lui Eminescu, volumele VIII şi  XXIV. Inaugurarea noii biblioteci se va face în primãvara  lui 2010.  ITALIA  În perioada 14-17 nov. 2009, Biblioteca Jude -  ţeanã „Duiliu Zamfirescu” Vrancea a inaugurat o  colecţie de carte în limba românã la Borgaro Torinese,  lângã Torino, la invitaţia Asociaţiei Culturale „Dacia”,  condusã de Ma riana Iacob, originarã din judeţul Vrancea.  Cele peste 500 de titluri de carte în limba românã au fost  do nate de Biblioteca Judeţeanã „Duiliu Zamfirescu” po -  tenţialilor cititori, mai ales copii (din cei peste 500 de  rezidenţi români) şi sunt gãzduite de Biblioteca „Gianni  Rodari” din comunitatea respectivã, ca parte a pro gra -  mului Italia & România în bibliotecã – Popoli e cul ture si  trovano e si conoscono su un ponte de libri iniţiat de  gazdele italiene. În au gust 2009 s-au expediat cãtre Biblioteca din  Tivo li 350 titluri noi de carte româneascã care, în pre -  zent, sunt în faza de prelucrare de cãtre voluntari români.  Iniţierea acestui proiect a avut loc la Focşani, în ianuarie  2008, cu prilejul unei vizite a unor oficialitãţi din cadrul  primãriei oraşului Tivo li, în care locuiesc aproximativ  10.000 de români. Proiectul se aflã în faza de aşteptare a  inaugurãrii colecţiei de carte în limba românã la o datã  stabilitã de comun acord.  Biblioteca Judeţeanã „I. G. Sbiera” Suceava  con tinuã, potrivit directorului instituţiei, Ga briel Cãrãbuş,  cam pania publicã de adunare a fondului de carte necesar  înfiinţãrii în cadrul Bibliotecii Centrale din Torino a unei  mici biblioteci în limba românã, destinatã elevilor români  care frecventeazã şcolile din Torino într-un numãr destul  de mare. Aproximativ 2.000 de cãrţi, destinate în par tic u -  lar vârstelor cuprinse între 12-18 ani, vor fi do nate Siste -  mului Bibliotecar Ur ban al oraşului Torino, conducerea  acestei biblioteci exprimându-şi deja disponibilitatea de  punere la dispoziţie a spaţiului necesar pentru pãstrarea  cãrţilor şi de acordare a sprijinului în vederea gestionãrii  acestora. În acest mod, copiii românilor din Torino vor  primi sprijin din Suceava pentru a nu pierde contactul cu  limba şi cultura ţãrii din care provin pãrinţii lor. Pentru  aceasta, Biblioteca Bucovinei are nevoie de ajutorul su -  cevenilor, al celor care apreciazã CARTEA, cãrora li se  adreseazã în acest demers pub lic pentru a nu-i uita pe  românii din afara graniţelor ţãrii, fie ei de la nord de  graniţã, din Regiunea Cernãuţi, sau plecaţi la muncã în  Italia şi a veni în sprijinul lor cu donaţii de carte.1.  SPANIA  Pentru comunitatea de români, precum şi pentru  persoanele interesate de învãţarea limbii române şi cu -  noaşterea civilizaţiei româneşti, Biblioteca Judeţeanã  „Petre Dulfu” Baia Mare a înfiinţat, în 2006, o reţea de  biblioteci româneşti în Spania: Biblioteca din Coslada  (4.361 vol ume), Biblioteca „Eminescu - Cer van tes” de la  Centrul His pano-Român din Alcalá de Henares (2.882  vol ume), Biblioteca Lectoratului de Limbã şi Literaturã  Românã din cadrul Catedrei de Romanisticã a Facultãţii  de Filologie de la Universitatea din Salamanca, cea mai  veche universitate spaniolã (1.216 vol ume) şi Biblioteca  Lectoratului de Limbã şi Literaturã Românã din cadrul  Facultãţii de Traduceri de la Universitatea din Alicante  (1.590) vol ume.  Biblioteca Judeţeanã Timiş a contribuit cu 500  de vol ume la fondul de carte al bibliotecii române din  Gandia (provincia Va len cia).  Biblioteca Judeţeanã „Duiliu Zamfirescu”  Vran cea a donat, în decembrie 2007, pentru Biblioteca  „Con vent de Sant Roc” din Gandia 250 titluri de carte,  din care 90% noutãţi editoriale. Întreaga colecţie a fost  prelucratã de biblioteca din Gandia care dispune de toate  oportu nitãţile materiale şi umane şi care de serveşte o co -  mu nitate de aproximativ 70.000 locuitori şi 3.000-4.000  de rezidenţi români.  Este îmbucurãtor faptul cã un numãr destul de  mare de biblioteci judeţene intenţioneazã în continuare sã  organizeze biblioteci/filiale peste hotare, mai ales acolo  unde sunt solicitãri mai numeroase. Biblioteca judeţeanã  din Hunedoara şi cea din Vrancea doresc sã înfiinţeze  biblioteci în Italia şi Spania; cea din Timiş în Spania,  Biblioteca Judeţeanã Prahova are în proiect constituirea  de filiale în ţinutul Herţa şi pe Valea Timocului. Bi -  blioteca Judeţeanã Olt intenţioneazã sã organizeze o fi -  lialã de carte româneascã în Franţa, în timp ce biblioteca  judeţeanã bãimãreanã are în vedere constituirea de filiale  în ţinuturi mai puţin apropiate: Marea Britanie, SUA şi  chiar în îndepãrtata Noua Zeelandã.             

O micã oazã într-un deşert foarte ostil 
                                                                                                                          de  Diana IONESCU
Care dintre noi nu am simţit „gustul dulce” al  stãrii de pace interioarã şi al comuniunii cu  istoria, cu per sonajele unui ro man sau cu  Dumnezeu, când am avut avantajul unei retrageri într-un  colţ intim al casei, în grãdinã sau într-o bibliotecã, având  în mâini „milenarul cãlãtor” - CARTEA?  Eu mã simţeam cel mai fericit copil din cartier  când mã aflam în biblioteca unchiului meu de unde pu -  team sã aleg aproape orice carte publicatã la acea vreme.  Starea de atunci mi-a fãcut atât de mult bine, încât şi  acum mã visez singurã în încãperea respectivã şi mã  trezesc cu o satisfacţie greu de explicat.  Pornind de la ceea ce am simţit eu toatã viaţa faţã de  cãrţi, în gen eral, veţi înţelege tulburarea ce m-a nãpãdit  când am aflat cã la Tiraspol, în 2004, a fost devastatã  şcoala româneascã cu tot ce înseamnã documente, cãrţi,  mobilier. Profesorii, pãrinţii şi elevii au biruit vandalii şi,  pânã la urmã, şi-au putut con tinua activitatea. Dar... cu ce?  Au început apelurile disperate la Chişinãu şi cãtre prietenii  din România. Au fost auziţi şi ajutaţi puţin câte puţin.  Mica bibliotecã a liceului „Lucian Blaga” este  singura din oraşul Tiraspol, care are carte româneascã!  Între calamitãţi şi dezordini socio-politice, fraţii noştri  primesc putere acumulatã în operele literare, istorice şi  ştiinţifice, putând rãzbate spre adevãr, spiritualitate şi  apoi spre pace interioarã. Cãci, cãrţile scrise de oameni  talentaţi şi nobili, ne pot scoate din minciunã, nedreptate  şi prejudecãţi.  La aceastã datã cei 247 de elevi şi 33 de profesori  ai liceului beneficiazã de aproximativ 5.700 de vol ume,  numãr la care au avut contribuţie şi profesorii şi elevii  Colegiului Naţional „Vasile Lucaciu” din Baia Mare.  Cum şi le-au transportat peste aşa-zisa graniţã, este o altã  poveste.  Dar, parcã satisfacţia mai mare a fost când am  vãzut bucuria elevilor transnistreni aflaţi în Baia Mare,  alegându-şi singuri cãrţi pentru biblioteca per sonalã.  Cãci, printre surprizele pregãtite pentru ei anul trecut, a  fost şi o donaţie de carte din partea colegiului nostru şi a  Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”, pentru fiecare în  parte. Momentul a fost deosebit.  Micuţa comunitate româneascã de la Liceul Teo -  retic „Lucian Blaga” este bucuroasã şi recunoscãtoare cã  şi-a reîncropit biblioteca. Dar, dupã vizitele în Ţarã,  îndrãznesc sã viseze. Viseazã sã aibã un ma te rial critic  mai con sis tent pentru literatura românã, metodici mo -  derne şi un cal cu la tor. Ei mai viseazã la o stabilitate a  cadrelor didactice şi a unei bibliotecare.  Dacã la noi forma clasicã a cãrţii este la concurenţã  cu radioul şi televiziunea, la ei nu se pune problema. Nu  au emisiuni în limba românã. Pentru ei cartea a rãmas  prietenul cel mai fi del, instrumentul cel mai eficace de  perfecţionare a minţii şi a sufletului. La icoana sufletului  lor m-am gândit şi mã gândesc în continuare.

Biblioteca „Gheorghe Asachi” din Herţa 
                                                                                         de Silvia CABA-GHIVIREAC  poetã, Herţa, Ucraina 
Biblioteca este uşa deschisã în largul universului, trebuie numai sã-i treci pragul  ca sã poţi sorbi din înţelepciunea umanitãţii.  La o margine de ţarã, pe un loc pitoresc se deschide  o privelişte de o irealã frumuseţe. Este ţinutul Herţa –  baştina marelui cãrturar român şi scriitor Gheorghe Asa -  chi. În centrul acestui orãşel me di eval, printre alte insti -  tuţii, se aflã un focar de culturã – Biblioteca cen tralã  raionalã „Gheorghe Asachi”. În sistemul centralizat de  biblioteci Herţa intrã încã 24 de biblioteci-filiale sãteşti.  Lãcaşul din centrul oraşului are istoria sa. Dupã  cum mãrturisesc datele din arhivã, el a fost creat în 1947.  şi chiar dacã condiţiile de lucru au fost foarte com pli cate  biblioteca întotdeauna propaga cartea.  La 18 mai 1995, prin hotãrârea sesiunii sovietului  raional de deputaţi ai poporului, bibliotecii centrale ra -  ionale i se con ferã numele cãrturarului umanist Gheorghe  Asachi, care a trãit şi creat în acest ţinut.  Biblioteca cu mândrie poartã numele pã mân tea -  nului sãu.  În faţa bibliotecii, pe o placã memo rialã, sunt în -  veşnicite cuvintele: „În oraşul Herţa a trãit scriitorul  român Gheorghe Asachi (1788-1869) – adeptul prie -  teniei cu popoarele rus şi ucrainean”.  Pentru a onora memoria scriitorului, biblioteca în  fiecare an petrece diferite activitãţi: întâlniri literare, ex -  poziţii, festivaluri.  Biblioteca activeazã în strânsã legãturã cu muzeul  literar „Gheorghe Asachi”, creat în anul 1988 în incinta  liceului raional.
În mica bibliotecã a liceului din Tiraspol  avut-o acel biograf al sãu din secolul trecut, I. Atanasiu  (1980), când afirma: „Gheorghe Asachi a lãsat un nume,  la care posteritatea niciodatã nu i se va închina în -  deajuns”.  În prezent fondul bibliotecii alcãtuieşte: uni ver sal  – 14,9 mii exemplare; 109 denumiri de gazete şi reviste,  literaturã în limba ucraineanã – 9.416 exemplare, în limba  românã – 5.286 exemplare. Anual biblioteca de serveşte  3.000 de cititori. În incinta ei activeazã cluburile dupã  interese: „Sã nu ne simţim singuratici” (pentru per soa -  nele de vârstã înaintatã), pentru iubitorii de poezie – „Pe  undele sufletului”, pentru copii - clubul ecologic „Izvoraşul”.  Cartea este cel mai bun prieten al omului şi doresc  sã închei aceste rânduri cu cuvintele scriitorului român  Mihail Sadoveanu: „Cartea îndeplineşte nu numai mi -  siunea de a ne pune în con tact cu semenii noştri depãrtaţi  în timp şi spaţiu, cartea îndeplineşte fapta de mirare de a  ne face sã trãim în afarã de minciunã, nedreptate şi  prejudecãţi. În aceste urne sacre, în care poeţii şi  cugetãtorii şi-au închis inimile, gãsim acea putere fãrã  moarte care mişcã umanitatea înainte în progresul ei  necontenit. Între calamitãţi şi catastrofe, oamenii nobili  care nu mai sunt dau putere acumulatã în operele lor, ca  sã rãzbim spre adevãr, justiţie so cialã şi pace...
”  SLÃVIT VLÃSTAR AL PLAIULUI HERŢEAN  lui Gheorghe Asachi  Te-ai zãmislit pe lume-n primãvarã,  Dupã o iarnã cu îngheţ şi vânt,  Când soarele-ncãlzise firea iarã  Şi se trezise totul pe pãmânt.  În lumea pãmânteanã, trecãtoare,  Un veşnic mon u ment ţi-ai înãlţat,  Cãci, animat de-o nobilã chemare,  Tu propãşire neamului i-ai dat.  Deschis-ai şcoli, ai redactat ziare –  Strãdania-ţi nu are pre ce dent.  Croit-ai drumuri noi şi le-ai dat zare  Cãtre cultura de pe con ti nent.  Ai semãnat cu fapta şi cuvântul  Lu mina purtãtoare de destin;  Benefic şi înalt ţi-a fost avântul,  Cu larg ecou prin vreme, şi deplin.  De-aceea-n nemurire va rãmâne  Bogatul rod ce l-ai crescut pe lan,  Tu, fiu ales al naţiei române,  Slãvit vlãstar al plaiului herţean. 

Carte rãpitã, spaţiu rãpit 
                                                                                        de Grigore GHERMAN  student, Cernãuţi 
Biblioteca este o instituţie a cãrţii, a produsului declanşat de  talent, dar meşterit şi şlefuit cu muncã, cu dãruire de sine, desãvârşitã.  Cum biblioteca are un bibliotecar în frun te de asemenea şi cartea are  un destin în spate. Deci, publicatã la o editurã sau alta, într-o epocã  sau altã epocã, cartea vine spre cititor cu lumea ei, cu frumosul ei,  anume prin bibliotecã şi prin mâini de bibliotecar. Biblioteca, pe de o  parte, şi, bibliotecarul, pe de altã parte, contribuie la pãstrarea şi la  întregirea unei lumi numitã culturã generalã. Or, cartea nu reprezintã  un nivel im por tant al culturii, al iluminãrii? Re prezintã fãrã nici o  îndoialã unul dintre pri mele şi ilumineazã mai mult decât oricare alt  produs in tuit, întrucât biblioteca este spaţiul în care informaţia şi perse -  verenţa formeazã cugete.  Biblioteca, în primul rând, este necesarã copiilor pentru cã ei  prin cititul lor, prin lecturile propuse de învãţãtor sau profesor îşi  formeazã un bagaj de cuvinte, datoritã cãruia vor putea sã se exprime  firesc şi rãspicat. Prin lecturã copilul îşi hrãneşte o succesiune de  concepţii asupra exis tenţei. Biblioteca este echivalentul şcolii, prin  cartea ei şi prin caracterul cognitiv.  În regiunea Cernãuţi funcţioneazã 414 biblioteci,  dintre care 354 – în sat. Ţinutul Herţa cu 98% populaţie  româneascã are 25 de biblioteci. E lãudabilã activitatea  bibliotecarilor şi a acestor instituţii, dar e penibilã şi  lamentabilã starea cãrţii în limba românã. Aici, cartea  româneascã, cu pãrere de rãu, îşi poartã crucea cu ulti -  mele lacrimi. Practic, pe rafturi, cãrţi în limba românã  sunt foarte puţine. Din numãrul to tal al cãrţilor doar 1%  constituie cãrţile „noastre” (fie literaturã ar tis ticã, fie  manuale şcolare).  Spre exemplu, biblioteca din localitatea Pasat da -  teazã din 1967 şi îşi transmite tradiţiile de la o gen eraţie  la alta, cu uşile deschise pentru fiecare cititor, fie elev, fie  stu dent, fie om din sat, care toatã sãptãmâna e ocupat cu  munca câmpului, iar duminicã simte nevoia de a citi.  Prima bibliotecarã din localitate, Elena Bejenaru, a lucrat  2 ani şi a pus la îndemâna cititorilor 1.400 de cãrţi. Peste  5 ani numãrul creşte pânã 4.539 de cãrţi. Dar lipsa cãrţii  româneşti au simţit-o şi prima bibliotecarã, dar şi dna  Elena Slavnic care actualmente este în aceeaşi calitate.  Dumneaei este angajatã din 1974. Iubeşte sã lucreze  îndeosebi cu copiii şi studenţii, iar când i se cere o carte,  iar în bibliotecã lipseşte, roşeşte.  Biblioteca are multe rubrici: geografia, fizica,  ştiin ţele naturii, matematicã, literaturã ar tis ticã ş.a., pro -  blema constã în numãrul mic de cãrţi recente, cu grafie  latinã, nu chirilicã, cãrţi noi, pe care nu le primeşte, mai  ales, în ultimi ani. Dacã în 2005 au fost puse la îndemâna  cititorilor 209 cãrţi noi, atunci între 2006-2007 – numai  115. Mai îndureratã este situaţia anului 2008, în care  biblioteca a primit doar 3 cãrţi, printre care „În leagãnul  ciocârliilor” (o plachetã de versuri pentru copii) de Silvia  Caba-Ghivireac. Prin urmare, în ultimii ani, literatura  pentru copii în limba românã (şi nu doar literatura pentru  copii) rãmâne o prob lemã nesoluţionatã.  Prof. dr. doc. Ion Gherman, Preşedintele „So -  cietãţii Culturale Ţinutul Herţa” din Bucureşti, orig i nal  din Pilipãuţi, un sat din ţinutul Herţa, a constatat într-o  vizitã la baştinã cã proporţia cãrţilor româneşti nu trece  de 1%, chiar şi în satele româneşti. Dumnealui con siderã  cã criza de carte româneascã, în acest teritoriu este re -  zultatul ucrainizãrii învãţãmântului şi este „rezultatul di -  fi cultãţilor pe care ni le creeazã vecinii, în înzestrarea cu  carte româneascã a fraţilor noştri din zonã”. Despre toate  acestea a scris ca autor în cartea despre „Ţinutul Herţa”,  de curând apãrutã.  La etapa ac tualã, biblioteca din localitatea Pasat  are un numãr de cãrţi de 6.475. Dintre care 369 exem -  plare în limba românã, 746 în limba ucraineanã, 2.796 în  grafie chirilicã şi 2.565 în limba rusã. O altã prob lemã  este lipsa revistelor şi ziarelor în limba românã şi limba  ucraineanã (deşi e stat ucrainean), pentru cititorii de orice  vârstã. Ziarelor citite şi recitite se juxtapune Con cordia  (un ziar în limba românã care îşi trãieşte ultimele zile din  cauza nefinanţãrii), Gazeta de Herţa, Ãîëîñ Óêðà¿íè,  Ðÿäîâèé êóð’şð şi revista Âåñåëêà...  Problema cãrţii româneşti doare. Remarcã şi Doi -  na Uricariu (Doc tor în Po eticã şi Stilisticã, fost Consilier  Per sonal al Primului Ministru) într-o prefaţã a unui tânãr  poet din ţinutul Herţa: „În blânda şi încercata Bucovinã,  românii au prea puţine cãrţi în limba lor. În biblioteci,  Eminescu, Coşbuc, Goga, Grigore Vieru, Macedonski,  uneori, douã-trei antologii...”. Dumneaei a împãrţit cãrţi  româneşti presãrate în toatã Bucovina, cãrţi, sute şi sute  de cãrţi în limba românã. Doamna Uricariu a recunoscut  cã a cutremurat-o sãrãcia bibliotecilor. „În şcoli cu sute  de elevi români, abia dacã pot numãra treizeci-patruzeci  de vol ume.”  Cartea este izvorul cunoştinţelor... izvor care poate  seca definitiv într-un spaţiu românesc rãpit şi supus pe  parcursul anilor unor încercãri stupide şi neargumentate.  Soarta cãrţii din ţinuturile româneşti este legatã de soarta  oamenilor de aici. Probabil, soarta nu poate fi schimbatã,  dar totuşi, sufletele pot fi mângâiate cu recunoştinţã, cu  iubire de frate... 

Bibliotecile din Vladimirovaţ –Petrovasâla 
                                                de Traian Trifu CÃTA  redactorul revista FAMILIA din Petrovasâla, Banatul sârbesc
Cea mai veche bibliotecã din Petrovasâla este cea  parohialã. În gen eral, biblioteca pa ro hialã a po -  sedat cãrţi cu conţinut religios iar apoi s-a îm -  bogãţit şi cu alte vol ume. Biblioteca parohialã, în anul 1927,  primeşte donaţie de carte de la Biblioteca Centralã „I.G.  Bibicescu” din Turnu Severin. Pe data de 1 octombrie 1927  a fost numit di rec tor al bibliotecii amintite Pr. Coriolan Iosif  Buracu, tatãl lui Mihai Bu racu, actualmente cola borator la  revista FAMILIA, fost sen a tor de Mehedinţi. În calitate de  di rec tor a înfiinţat 14 biblioteci în Almãj şi 47 la fraţii din  Iugoslavia. Bi bliotecile au fost amenajate cu dula puri de  stejar şi re gistrele necesare. Pentru fraţii români emigraţi în  Ame r ica, acelaşi Pr. Coriolan Buracu, a trimis 60.000 de  vol ume româneşti . 
În perioada anilor 1924-1929 Pr. Coriolan I. Bura -  cu a fost numit di rec tor al Palatului Cul tural din Turnu  Severin.1  În anul 1937 bibliotecii sãteşti i se atribuie de -  numirea DOINA şi a funcţionat pe lângã Asociaţia  ASTRA din Petrovasâla.  Dupã cel de-al doilea Rãzboi Mondial, noile auto -  ritãţi ale statului cer aranjarea unei biblioteci la Pe tro -  vasâla precum şi sãli de citire (aceasta a fost impusã  tuturor localitãţilor). În acest fel, noile autoritãţi au putut  sã-şi propage ideologia comunistã. Din bibliotecile exis -  tente în acele vremuri au fost scoase cãrţile a cãror con -  ţinut a ţinut de regalism şi n-au corespuns noilor  au to ritãţi iugoslave. Mai pre cis, în luna februarie 1945,  noile autoritãţi cer aranjarea bibliotecii la Petrovasâla  pentru toţi conaţionalii şi pentru români şi pentru sârbi.  Se menţioneazã cã pe lângã cãrţi sã fie depozitate şi ziare  în biblioteci.2  În perioada interbelicã, la bibliotecã a lucrat pe  post de bibliotecar Ghiţã Bunda.3 În perioada amintitã,  biblioteca s-a for mat pe lângã Societatea Culturalã PRO -  GRESUL în cadrul cãreia a existat şi teatru.  În anul 1957 s-a întemeiat aşa-numita Inter prin -  dere cinematograficã ,,Banat”, la Petrovasâla. Acolo se  mutã şi biblioteca sãteascã, iar pe post de bibliotecari au  fost Anca Soldat şi Petricã Şteflea (spaţiul şi clãdirea  actualului Cãmin Cul tural). În anul 1957 biblioteca a  conţinut în jur de 1.500 de vol ume, ziare şi reviste şi au  fost înscrişi 180 de membri. Abia în anul 1961 s-a for mat  Cãminul Cul tural în cadrul cãruia au funcţionat biblio -  tecã şi cinematograf şi au fost in cluse toate secţiile de pe  lângã S.C .PROGRESUL.  Primul di rec tor al cinematografului a fost pro -  punãtorul Alexandru Murgu-Ciţu, adicã în perioada când  s-a şi întemeiat Cãminul Cul tural. În anul 1961, di rec tor  la Cãminul Cul tural a fost Tibi Gruba, ca în anul 1962, pe  post de di rec tor sã vinã Sim eon Condan. În acelaşi an,  1962, Sim eon Condan reuneşte fanfara DOINA cu Cã -  minul Cul tural şi preia şi postul de bibliotecar. Fanfara  DOINA a avut sediul în încãperea de pe lângã primãrie.  În anul 1966 toate Cãminele Culturale din comuna Ali -  bunar s-au unit în Centrul Alibunar şi atunci biblioteca de  la Cãminul Cul tural a fost mutatã la primãrie, în actuala  salã de şedinţe. Bibliotecarã a fost Ana Gean, învãţãtoare  din Alibunar. Timp de 2 ani biblioteca a funcţionat la  primãrie, iar apoi din nou s-a mutat la Cãminul Cul tural.  Directorul Cãminului Cul tural şi totodatã bibliotecarul  Sim eon Condan, pânã-n anul 1978, înainte de a pãrãsi  acest post de muncã a reuşit sã strângã un numãr con -  siderabil de carte şi anume în jur de 5.600 de vol ume,  enciclopedii româneşti şi sârbeşti. În acele vremuri a  predominat în politica statului, ca fiecare sat sã aibã o  carte pe cap de locuitor.  Funcţionarea Cãminelor Culturale în cadrul Cen -  trului de Culturã Alibunar a fost mai bunã decât atunci  când Cãminele Culturale au trecut în cadrul Comunitãţii  Lo cale. Acesta a influenţat bibliotecile din cadrul  Cã minelor Culturale.  Începând cu anul 1979, noul di rec tor al Cãminului  Cul tural şi totodatã bibliotecar a fost Petru Jifcu. Din  pãcate nu s-a prea dat atenţie bibliotecii, unele vol ume au  dispãrut iar pânã la urmã toate cãrţile au fost aruncate la o  grãmadã. Poate cã mare pãcat pentru aceasta o au şi  intelectualii români, care au fost indiferenţi, fãrã ini -  ţiativã şi nu au contribuit cu nimica la pãstrarea bibli -  otecii sãteşti. Suflarea româneascã din Petrovasâla nu s-a  strãduit sã angajeze un român bibliotecar care cu noştea şi  limba sârbã.  În aceste dezordini în rândurile românilor, cel mai  bine s-au regãsit conaţionalii noştri care au dus cãrţile la  primãrie într-o salã micã, unde cândva se fãceau cununii.  Acolo s-au pus dulapuri în care s-au aranjat cãrţile. Din  anul 2001 şi pânã astãzi, pe post de bibliotecarã este  Koviljka Maksimoviæ, soţia secretarului Comunitãţii Lo -  cale.  Numãrul de vol ume la biblioteca sãteascã este de  4.509, din care 2.874 în limba sârbã şi 1.635 în limba  românã.4 La bibliotecã se primeşte ziarul POLITIKA şi  revista localã FAMILIA. Biblioteca funcţioneazã lunivineri  pânã la ora 14:00. Menţionãm cã d-l Gheorghe  Şorgean, fost judecãtor la Tribunalul Suprem din Belgrad  a fãcut o donaţie de carte (90 de vol ume, respectiv 60 de  titluri) bibliotecii sãteşti în vara anului 2003.  Biblioteca şcolarã. Şcoala din Petrovasâla a fost  întemeiatã la Întâi Mai 1809 şi de aceea denumirea şcolii  clasele I-VIII este chiar ÎNTÂI MAI.  Abia din primele decenii ale sec. al XX-lea în -  vãţãmântul se desfãşoarã bilingv, din perioada când s-a  întemeiat Colonia de sârbi, la 2 km de Petrovasâla. Ac -  tuala bibliotecã a Şcolii Elementare ÎNTÂI MAI conţine  5.634 de vol ume din care în limba sârbã 3.512, iar în  limba românã 2.122.5 Actualmente pe post de biblio -  tecarã este angajatã propunãtoarea Gheorghina Juja care  totodatã lucreazã şi în învãţãmânt. Biblioteca funcţi o -  neazã: luni (8:00-11:00), joi (13:00-15:00), vineri  (13:00-15:00).  Donaţii de cãrţi ajunse la Biblioteca Şcolarã au fost  din partea: petroviceanului, judecãtor la Tribunalul  Suprem din Belgrad, Gheorghe Şorgean, şi anume 90 de  vol ume sau 60 de titluri româneşti (vara anului 2003);  500 vol ume în limba românã din România, de la Aso -  ciaţia învãţãtorilor şi elevilor din Reşiţa şi Banatul mon -  tan; 100 de vol ume sârbeşti de la Biblioteca orãşeneascã  din Panciova.  Biblioteci personale  Gheorghe Şorgean. Cunoscutul bibliofil pe tro vi -  cean, fost judecãtor la Tribunalul Suprem, posedã o bo -  gatã bibliotecã în casa Domniei sale din Petrovasâla. Are  în jur de 4.500 de vol ume din care cel mai vechi, scris în  limba germanã, dateazã din anul 1796 şi mai multe  vol ume româneşti începând cu anul 1850 încoace.  Un numãr însemnat de reviste şi ziare vechi se pot  gãsi în biblioteca petroviceanului nostru, precum şi e xem -  plarul rTevraisitaeni F TArMifIuL ICAã dtian, apnruolf 1. 9i1n0g,. a ld pipelt .r,o v reicdeancitloorru. l  revistei FAMILIA din Petrovasâla, deţine o bibliotecã  bogatã de carte româneascã în casa pãrinteascã şi are  peste 1.000 de vol ume, numeroase ziare şi reviste ro -  mâneşti din România şi din comunitãţile româneşti de  pretutindeni, colecţiile revistei FAMILIA, mii de reviste  din cele aproape 100 de numere apãrute pe parcursul  anilor 1994-2010.  Din acest spaţiu din casa pãrinteascã începe cãlã -  toria revistei FAMILIA cãtre cititorii sãi. Dat fiindcã este  vorba despre biblioteci, amintim cã revistele FAMILIA  se depoziteazã în zeci de biblioteci din România, Aus tria,  Ser bia... Tot acelaşi inginer şi profesor are şi editura  ,,Traian Cãta” la care au apãrut 2 monografii în anul  2008, iar în anul 2010 vor apare cel puţin 2 vol ume care  vor îmbogãţi biblioteca personalã precum şi alte biblio teci.  Strânsa colaborare a lui Traian Cãta cu fraţii din  România şi cãlãtoriile sale pe meleagurile şi spaţiile  româneşti fac ca biblioteca sa sã se îmbogãţeascã de carte  româneascã.  Nu cunoaştem date pre cise despre alte biblioteci  personale şi numãrul de vol ume pe care le posedã alţi  intelectuali petroviceni sau ţãrani.  Biblioteca parohialã conţine un numãr mic de  cãrţi religioase, conscripţiuni, colecţii întregi ale re vis -  telor FAMILIA, reviste şi ziare primite de pretutindeni.  Un numãr considerabil de conscripţiuni bisericeşti au  fost luate de la casa parohialã, de la parohul Sperchez  Stevan, mai bine zis con fis cate de noile autoritãţi dupã  terminarea celui de-al doilea rãzboi mondial şi au fost  duse la primãrie unde se gãsesc şi astãzi. Unele con -  scripţiuni sunt de la venirea strãmoşilor, în urmã cu 200  de ani, din Jamul Mare şi Clopodia (actualmente lo -  calitãţile aparţin României). Din pãcate nici astãzi nu  s-au înapoiat Bisericii Ortodoxe Române din Petro va -  sâla, fiind foarte valoroase pentru neamul românesc şi  petroviceni.  Printr-o declaraţie în scris a parohului Sperchez, se  spune cã toate conscripţiunile le-a predat pe bazã be -  nevolã, dat fiindcã a fost presat de autoritãţile de atunci sã  confirme acest lucru.  S-au luat de la casa parohialã 7 conscripţiuni ale  decedaţilor, 8 conscripţiuni ale botezaţilor-nãscuţi, 5  con scrip ţiuni ale cununaţilor, 7 conscripţiuni - registre  ale recensãmântului populaţiei.  Declaraţia a fost semnatã la 23 septembrie 1949.  Nici dupã 60 de ani, astãzi, în aşa numita lume de -  mocratã, ceea ce aparţine Bisericii Ortodoxe Române din  Petrovasâla nu s-a restituit.       

Poveste din cartierul indiferenţei 
                                            de Alexandru PETRESCU  ziarist, Uniunea Mondialã a Românilor Liberi - filiala Spania
În calitate de coordonator al asociaţiei „Uniunea  Mondialã a Românilor Liberi - filiala Spania”,  încã din 1991, când domnul Ion Raţiu a venit în  vizitã în Ma drid, mi-am dat seama de obligaţiile şi gre -  utatea acestei rãspunderi. Domnul Ion Raţiu mã investise  atunci cu aceastã funcţie şi îmi dãdeam seama de fru -  museţea acestei funcţii când ai succese dar şi de respon -  sabilitãţile ei faţã de oamenii pentru care te angajezi sã-i  ocroteşti şi sã le aperi libertãţile, fie ele şi pe pãmânt strãin.  În anul 1994 UMRL -Spania a reuşit sã adune un  numãr im por tant de cãrţi de la editorii din exil, de la  românii care trãiau aici de 30-50 ani şi sã compunã,  pentru a doua oarã, pe pãmânt spaniol o bibliotecã în  strada Anita Vindel nr. 20 din Aravaca, localitate situatã  la 10 km vest de Ma drid. Totul a funcţionat pânã în 1996  când un grup de români re cent sosiţi a ocupat aceastã  clãdire cu forţa, creându-şi un fel de refugiu de noapte.  De atunci cãrţile, încet, încet au dispãrut şi au fost în -  strãinate, pânã la totala dispariţie, trans formând aceastã  iniţiativã în in exist entã. Foamea celor de acolo de a  distruge cartea pe care noi, conducerea UMRL, în con -  diţiile în care existenţa internetului nu era atât de im por -  tantã ca acum şi accesul la reţeaua net nu justifica lipsa  cãrţii şi nu oferea posibilitatea de a citi pe limba ta, a fãcut  scrum toate bunele noastre intenţii. Volumele ce au mai  rãmas, au fost transferate în ţarã, la unele biblioteci ju -  deţene sau la palatul unui nobil spaniol din localitatea  Baeza din Spania.  În 1999 UMRL s-a transformat în Comunitatea  Românilor din Spania - Interese Bilaterale. Un ajutor  substanţial a sosit atunci din partea Muzeului Judeţean de  Istorie şi Arheologie din Ploiesti şi mai ales a doamnei  Di rec tor gen eral Lia Maria Voicu.  Muzeul este adãpostit de un impunãtor edificiu,  mon u ment istoric şi de arhitecturã, fostul Gimnaziu de  bãieţi „Sf. Petru şi Pavel”, a cãrui piatrã de temelie a fost  pusã pe 31 mai 1865, în timpul domniei lui Alexandru  Ioan Cuza, dupã pla nurile cunoscutului arhitect  Alexandru Orãscu.  Împreunã am adus, prin intermediul proaspetei  com panii de zbor Blue Air, 200 de vol ume ce au fost do -  nate primãriei din Alacala de Henares, leagãnul lui  Miguel Cer van tes. Toate aceste cãrţi au fost organizate  pe secţiuni şi au deschis posibilitatea accesului di rect a  românilor emigranţi la carte. Ne-a durut dezinteresul  acestora pentru acest efort, deşi s-a fãcut o publicitate  adecvatã, susţinutã chiar şi de cãtre primãria acestui oraş.  Într-un an de la deschiderea bibliotecii, doar 15 persoane  au împrumutat cãrţi. Lipsa interesului am pus-o pe pri -  oritãţile bazice pe care probabil le aveau românii atunci:  locuri de muncã, locuinţe... şi o situaţie legalizatã a şe -  derii lor în UE. În 2005 am creat împreunã cu Cancelaria  de Imigraţie din Comunitatea de Ma drid aşa denumitul  Centru His pano-Rumano. În funcţia primitã atunci, ca şef  prin ci pal, am adresat Ambasadei române, DRRP şi ICR  -ului proaspãt înfiinţat în România, mai târziu chiar pre -  şedinţiei, per sonal proaspãtului ales Traian Bãsescu, scri -  sori disperate pentru a primi din ţarã cãrţi, discuri, filme.  Ambasada, prin intermediul doamnei Florina [Nicolae]  ataşatul cul tural de atunci, DRRP şi ICR s-au delimitat  doar în a redirecţiona scrisoarea noastrã de la un depar -  tament la altul, într-un cerc vicios. Atunci, scriitorul şi  românul Artur Silvestri şi un grup de români din di as pora  ne-a obţinut încet, încet câteva zeci de materiale ce au  fost trimise prin poştã. Ben Todicã, Elisabeta Bogãţan,  Adina Cicrot, Elisabeta Iosif sau Ar thur Silvestri, români  din ţarã şi chiar de la Antipozi, SUA, Germania, Franţa  şi-au trimis con tribuţia lor modestã, cheltuindu-şi ener -  gia, timpul şi banii, pentru a dota acest centru chiar şi cu  steagul României, fapt pentru care ţin sã le aduc acum,  dupã atât timp, un mic-mare omagiu. Norocul nostru a  fost cã un alt român adevãrat, a cãrui nume îmi scapã din  pãcate1, din Baia Mare, a adus, într-un tur de forţã, peste  7.000 vol ume destinate Centrului din Alcala de Henares  şi toate acestea prin scrisorile trimise de doamna Adriana  Sãftoiu, pe atunci consilier a Preşedintelui României. Iatã  cã aşa s-a fundat a doua bibliotecã româneascã din  Spania. O datã ce Universitatea Spiru Haret şi-a deschis  porţile şi în Spania, s-a creat şi altã bibliotecã la care şi-a  adus contribuţia sa personalã deputatul Willyam Branza.  Domnia sa a organizat pe strãzile din Bucureşti o acţiune  de strângere de cãrţi ce au fost trimise atât la Ma drid, la  Comunitatea Românilor din Spania, cât şi la Castellon de  la Plana. Toate aceste acţiuni s-au închegat în a crea şi un  muzeu în cadrul bibliotecii denumite Nino Stratan - ded i -  cate precursorului poeziei lui Nichita Stã nescu. Iatã, pe  scurt, câteva istorii, poate mute, care pot trece pentru  mulţi români din ţarã ca un fapt ba nal, dar aceastã  dragoste de carte şi mai ales de românism, indiferent dacã  au sau nu culoare politicã, sper sã fie fãcutã publicã  acum, pentru a sublinia în fapt cã încã mai sunt flori  printre straturile de bãlãrii ce au nãpãdit, parcã organizat,  viaţa noastrã, pogoanele de indi fe renţã a românilor.  Notã: Am propus şi am dus în micã mãsurã la  finalizare, ideea de a lãsa cãrţi în parcurile din Coslada,  Alcala de He nares, unde se întâlneau românii emigranţi  în Spania pentru a-şi spune nãduful pietrelor ce le cãrau  în spate. Programul se numea „O carte în valiza ta”.  Valiza, în acel proiect, era de fapt metafora în forma ei de  sâmbure. A împãrţi românilor - ro mânismul. Acolo se  întâlneau oameni de caractere diferite, concepţii de viaţã  distincte. Muncitori, ţãrani, beţivi ce veneau sã gãseascã  în ţãrâna spaniolã un grãunte de acasã. Acasã fiind în  acele locuri ceva ab stract. Datoria fiecãruia care gãsea  cartea pe bãncile parcului era ca atunci când o va termina  sã o lase pe aceeaşi bancã singuraticã, sã poatã hrãni aşa  pe celãlalt. Pe prima paginã lipisem o etichetã care releva  regulile jocului .”O carte în valiza ta!” a fost, poate, o  utopie dar sunt mândru cã a fãcut un mic pas. 

FAMILIA ROMÂNÃ - REVISTÃ TRIMESTRIALÃ DE CULTURÃ ŞI CREDINŢÃ ROMÂNEASCÃ - continuare 2

 Pagini din jurnalul constituirii 
 Bibliotecii „Ion Minulescu” din Germania 
                                                                                                               de Liliana MOLDOVAN 

Orice realizare începe cu o idee strãlucitã nãscutã  în mintea cuiva. Tot ceea ce mintea îşi imagineazã şi  concepe cu migalã poate fi obţinut dacã se porneşte de la  un obiectiv clar definit, de la un ideal eficient formulat.  Zãmislit pe fondul necesitãţii consolidãrii culturii  şi limbii naţionale, în rândul românilor care trãiesc în  Germania, obiectivul constituirii unei bibliotecii ro mâ -  neşti la Nürnberg a prins contur în mintea şi inima unor  oameni entuziaşti precum: Ionela van Rees-Zota şi Ber -  thold Staicu, fondatorii şi managerii Agenţiei de Presã  „AŞII ROMÂNI”, şi respectiv, a postului de ra dio „Ra -  dio R România”. Biblioteca româneascã de la Nürnberg,  botezatã, „Ion Minulescu” se va constitui ca parte im por -  tantã a proiectului de înfiinţare a Centrului Româno-Ger -  man. S-a pornit de la convingerea cã numai prin  înfiin ţarea unei biblioteci, constituitã pe baza unui fond  de carte for mat în cea mai mare parte din documente  editate în limba românã, va fi posibilã reactivarea  competenţelor de folosire a limbii române în rândul  persoanelor care formeazã comunitatea românã din zona  Nürnbergului. Serviciile oferite de biblioteca româneascã din  Nürn berg se adreseazã celor peste 20.000 de români, care  trãiesc în acest oraş şi în zonele apropiate dar şi cetã -  ţenilor germani, care doresc sã obţinã informaţii le gate de  istoria, cultura şi civilizaţia neamului românesc.  Proiectul înfiinţãrii ei este legat de nevoia con -  solidãrii unui spaţiu „autohton românesc” destinat con -  vergenţelor şi dialogurilor culturale şi sociale, de ne -  cesitatea punerii în mişcare a limbii române şi afirmarea  culturii române pe meleaguri europene. Desigur, im -  plementarea unui astfel de proiect presupune încheierea  unor parteneriate şi accesarea de resurse umane şi fi -  nanciare eficiente. În aceastã situaţie reprezentanţii Plat -  formei Culturale „AŞII ROMÂNI” s-au concentrat  asu pra necesitãţii atragerii de colaboratori din România  şi Germania.  Biblioteca Judeţeanã Mureş s-a alãturat co la bo -  ratorilor din ţarã şi din strãinãtate şi a devenit unul dintre  primii ambasadori ai acestui proiect. În acest scop, la  Târgu-Mureş a fost lansatã în vara acestui an o campanie  de strângere de cãrţi în vederea constituirii fondului de  documente al Bibliotecii „Ion Minulescu” din Nürnberg.  Derulatã sub titlul „Nu lãsaţi limba românã sã moarã”  cam pania de colectare de cãrţi a fost organizatã pe douã  secvenţe, prima dintre ele finalizându-se pe 20 au gust,  cea de-a doua, urmând a se încheia în data de 15 no -  iembrie 2009, dar activitãţile de strângere a donaţiilor  s-au prelungit pânã în primãvara anului 2010.  Este esenţial sã precizãm cã intenţia ridicãrii unei  biblioteci în Germania a atras noi şi valoroşi colaboratori.  În acest sens, remarcabilã este contribuţia Bibliotecii  Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, condusã de prof.  dr. Teodor Ardelean. De asemenea, Biblioteca Judeţeanã  „George Bariţiu” din Braşov, condusã de prof. dr. Dan iel  Nazare şi Biblioteca Judeţeanã „Octavian Goga” din Cluj  Napoca, condusã de doamna Sorina Stanca, s-au înscris  cu entuziasm în proiectul de la Nürnberg. Meritã men -  ţionate contribuţiile editurilor: Paralela 45, Polirom, Ne -  mira, All, Casa Cãrţii de Ştiinţã, Editura Academiei  Române, Editura RAO, Editura Tritonic şi Editura Cartea  Sonorã, care au rãspuns pozitiv invitaţiei de sponsorizare  lansatã de Biblioteca Judeţeanã Mureş.  Mulţumim, pe aceastã cale editurilor, cola bo ra -  toare din Târgu-Mureş şi din ţarã. În numele viitorilor  clienţi ai Bibliotecii „Ion Minulescu” din Germania, adu -  cem mulţumiri persoanelor fizice mureşene, cititorilor  care frecventeazã Biblioteca Judeţeanã Mureş, pentru  seriozitatea cu care au tratat acţiunea organizatã cu  scopul constituirii unei biblioteci, menitã sã ofere servicii  de împrumut de carte românilor din Nürnberg.  Misiunea Bibliotecii „Ion Minulescu” de la Nü -  renberg este clar formulatã în proiectul de constituire a  acestei organizaţii: destinatã publicului larg, noua bibli -  otecã trebuie sã asigure egalitatea accesului la informaţii,  la documentele necesare in formãrii, sã sprijine politica  educaţiei permanente şi dezvoltãrii personalitãţii uti li za -  torilor, fãrã deosebire de statut so cial sau eco nomic, vârstã,  sex, apartenenţã pol i ticã, religie ori naţionalitate.  În aceste condiţii procesul constituirii fondului de carte  destinat Bibliotecii „Ion Minulescu” a fost tratat cu mare res -  ponsabilitate iar strategia organizãrii, la Târ gu-Mureş, a  campaniei de obţinere de donaţii de carte s-a întemeiat pe  4 obiective hotãrâtoare:  obţinerea de cãrţi de la edituri, cu titlu gratuit, în  lu mina exerciţiului financiar destinat sponsorizãrilor,  prac ticat de fiecare editurile colaboratoare ale Bibliotecii  Judeţene Mureş;  colectarea de cãrţi de la cititorii, din Târgu-  Mureş şi din ţarã, care au decis sã acorde ajutor cul tural  românilor din Nürnberg;  constituirea, pentru biblioteca din Germania, a  unui fond de carte spe cial, for mat din vol ume do nate de  autori mureşeni;  alcãtuirea unei colecţii tematice, cuprinzând  cãrţi şi materiale publicitare care sã punã în evidenţã  specificul geografic, istoric şi cul tural al meleagurilor  transilvãnene.  Dupã cum bine ştim, acceptarea unei donaţii nu se  realizeazã niciodatã la întâmplare: stocurile de cãrţi pri -  mite cu titlu de gratuitate au fost supuse unui proces de  evaluare în urma cãruia exemplarele uzate moral sau de -  te ri o rate fizic au fost elim i nate. În egalã mãsurã, se -  lectarea exemplarelor valoroase s-a realizat ţinând cont  de urmãtoarele criterii:  conţinutul informaţional al documentelor do nate  raportul cu fondurile bibliotecii în sensul cã  donaţia trebuie sã îmbogãţeascã colecţiile tradiţionale;  gradul de atractivitate al donaţiei în raport cu  posibilii ei cititori;  notorietatea colecţiei sau a posesorului ei.  Ampla campanie de constituire a fondului de carte  al Bibliotecii „Ion Minulescu” realizatã prin intermediul  unor generoase şi variate donaţii de carte, a creat o si -  tuaţie aparte, deoarece instituţia noastrã a îndeplinit rolul  de mijlocitor. Eficienţa acţiunilor comune întreprinse, de  toţi colaboratorii, şi ad min is trate de persoane com pe tente  de la Biblioteca Judeţeanã Mureş, poate fi estimatã prin  abordãri cantitative: referitoare la numãrul concret al  cãrţilor colectate şi abordãri calitative: referitoare la va -  loarea literarã, esteticã, ştiinţificã şi cul turalã a pu bli -  caţiilor do nate. În privinţa cantitãţii, statisticile sunt grãi -  toare şi dovedesc cã panã în 15 noiembrie lista titlurilor  volumelor do nate a ajuns la 1.481 de titluri din care, 676  do nate de edituri şi biblioteci, şi 805 do nate de cititori şi  autori mureşeni, bucureşteni sau din alte zone din ţarã.  Ecoul eforturilor noastre a fost auzit şi în alte ţãri  europene, respectiv în Italia, astfel încât, re cent, la sfâr -  şitul lunii octombrie 2009, am primit invitaţia de a ne  alãtura unui proiect sim i lar referitor la constituirea unei  biblioteci pentru românii care trãiesc în Udine, un oraş  din nord-estul Italiei, situat între Veneţia şi Trieste.  Ca parte im por tantã a managementului formãrii şi  completãrii colecţiilor de bibliotecã, lansarea unei cam -  panii de colectare de cãrţi reprezintã un prim capitol din  istoria înfiinţãrii oricãrei biblioteci. Urmãtoarele capitole  ale istoriei Bibliotecii „Ion Minulescu” din Nürnberg vor  fi scrise în Germania, în România sau oriunde în lume,  acolo unde sunt români atraşi de ideea necesitãţii pro -  movãrii culturii naţionale peste hotare şi mânaţi de do -  rinţa de a conferi lecturii un nou sens, generat de obiec -  tivul salvãrii limbii strãmoşeşti, prin citirea de cãrţi în  limba românã.       

Biblioteca „Asociaţiei Culturale Române” 
din Hamilton, Ontario, Canada 
                                                                                        de Alexandru TOMESCU  scriitor, Toronto, Canada
Exilul, o stare de existenţã, caracterizat de in -  certitudini şi contradicţii, dar şi de lecţii de  vrednicie şi românism şi-a manifestat dorinţa  de a se regãsi pe sine, de a cultiva memoria naţionalã, în  condiţii uneori de limitã ale supravieţuirii, cucerind ne -  cunoscutul.  Dupã cel de al II-lea rãzboi mon dial, ca urmare a  mutaţiilor so ciale, istorice şi politice, a avut loc un alt  masiv proces de emigrare a ro mâ nilor pe continentul  amer i can. Aşa au apãrut cele douã  comunitãţi grupate în jurul marilor  oraşe Mon treal, în pro vincia Que bec şi  To ronto, în On tario.  Publicaţiile, cãrţile au re pre zen -  tat mijlocul de co municare, de cu noaş -  tere reciprocã, de asociere în gânduri  şi idei, şansa pãstrãrii limbii şi cre -  dinţei strãmoşeşti.  Înfiinţarea „Asociaţiei Cul tu ra -  le Române” din Ha m il ton, nu departe  de To ronto, în anul 1957, şi mai târziu  cumpãrarea unui teren în zona Flam -  borough, un eşantion de pãmânt ro -  mânesc, loc al reîntâlnirii cu datinile,  obi ceiurile şi tradiţiile strãmoşeşti a  creat condiţii şi pentru organizarea  unei biblioteci, unde s-au colectat şi  pãstrat ziare, cãrţi, albume şi chiar  manuscrise.  Aceastã bibliotecã de câteva mii  de vol ume, s-a for mat prin donaţiile,  de-a lungul anilor, ale celor care iu -  beau cartea şi scrisul. De la diferite  persoane de pe continentul amer i can, dar şi din alte pãrţi  ale lumii, s-au primit cãrţi tipãrite în România, cu  precãdere în perioada interbelicã.  Dar partea cea mai interesantã o formeazã cãrţile  tipãrite în exil, la edi turile din Spania, Germania, Bra -  zilia, Ar gen tina, SUA, Can ada, Mexic.  Trebuie specificat cã biblioteca nu a fost or ga -  nizatã dupã principii şti in ţifice, a fost şi este un loc de în -  tâlnire, de discuţii literare, de pre zen tare de cãrţi. Ea este  mod estã. Nu poa te fi comparatã în  niciun fel, de e xem plu, cu biblioteca  din Freiburg, Germania.  În rafturile ei, aranjate într-o ca -  m erã spaţioasã, în clãdirea Centrului  Cul tural „Nae Ionescu” gãsim cãrţi  scrise de Remus Radina, Alexandru  Gre go rian, Ştefan Munteanu, Pamfil  Şeicaru, Mircea Eliade, Aron Cotruş,  Vasile Posteucã, Prinţesa Ileana,  Nicolae Novac, Ion I. Mirea, Vintilã  Horia, Aurel Rãuţã, Horia Stamatu,  Nicolae Petra, Nicu Caranica, Zahu  Panã, Dumitru Bacu, Nicolae Lupan,  Alexandrina Isac, Dumitru Ichim, Flo -  rica Baţu-Ichim, Vetuţa Pop, Aurel  Sergiu Marinescu, Corneliu Florea,  Horia Ion Groza, George Bãjenaru şi  mulţi alţii.  Odatã cu apariţia ziarului  „Cuvântul Românesc”, în 1976, o  parte dintre împãtimiţii scrisului au  de venit colaboratori şi, in di rect. Aceastã muncã nu a avut nicio recompensã fi -  nanciarã, totul s-a realizat cu contribuţii personale şi cu  sacrificii. În acest sens mãrturie ar fi acţiunea „plantarea  de pomi” - este vorba de „Câmpul Românesc” unde se  aflã biblioteca. Iatã cum îmi povestea, cu ani în urmã,  despre acest eveniment, Pãrintele Nicolae Zelea: „În pri -  mãvara anului 1978 la apelul Asociaţiei Culturale, ro -  mânii din To ronto, Ham il ton şi Kitchener au sosit în  numãr impresionant la sãdirea pomilor de a cãror umbrã  şi rãcoare ne bucurãm astãzi. Slujba a fost oficiatã de PC  Pãrintele Nicolae Tãnase şi de mine. O armonioasã îm -  binare între rugãciune, muncã şi voie bunã. Printre in -  vitaţi amintim pe scriitorul şi publicistul Nicolae Novac  cu soţia Hildegard, re dac tor al ziarului America, cola borator  al ziarului Cuvântul Românesc şi buni prieteni de condei cu  pãrintele scriitor Dumitru Ichim şi poeta Florica Baţu”.  Dupã o zi de muncã, seara s-a încheiat cu o în -  tâlnire literarã si cu depunerea de noi cãrţi la bibliotecã,  purtate în rucsac, de la mii de kilometri.  Cei care au înfãptuit aceste vetre de culturã ro -  mâneascã, departe de ţarã, reprezintã „gen eraţia de aur” a  exilului românesc. O gen eraţie condusã de ideea naţional  creştinã, de dragostea faţã de neamul românesc şi de  speranţa cã într-o zi România va fi liberã.  Biblioteca „Asociaţiei Culturale Române” din Ha -  m il ton, poate fi consideratã o micã parte – chiar dacã  numai simbolicã - din tezaurul culturii româneşti. Ea are  o valoare ştiinţificã, dar mai ales una sen ti men talã, pentru  cititorii care îi rãsfoiesc cãrţile, cu interes, cu emoţie şi re -  spect, faţã de cei care le-au scris, ca o jertfã adusã celor  înstrãinaţi, dar şi celor dragi de acasã. 

O bibliotecã micã de mare valoare
                                                                                          de Angarta FRÎNCU 
Societatea Românã din Man i toba, Win ni peg, Can ada Wel come to Win ni peg — „Heart of the Continent”, altfel spus: Bine aţi Venit la Winni peg – „Centrul Continentului (n.a. Nord  Amer i can)”. Cu aceastã urare sunt întâmpinaţi toţi cei  care vin sã viziteze sau sã locuiascã în oraşul nostru. Un  oraş nu foarte mare, cu o populaţie de aproximativ  700.000 de locuitori, dintre care, con form statisticilor din  2006, peste 3.200 sunt români. Deşi amplasat în preeria  ca na dianã, acolo unde verile sunt cãlduroase, iernile sunt  lungi şi geroase, iar vântul bate aproape mereu, românii  din Win ni peg se gospodãresc şi îşi organizeazã totul ca  acasã, aşa cum au învãţat din moşi strãmoşi.  Biserica „Sf. Dumitru”, de care se bucurã toţi  românii ortodocşi care locuiesc în Win ni peg, a fost  fon datã în 1974 de cãtre familiile Holunga şi Ono -  frenciuk. Aici ne întâlnim în timpul slujbelor de peste  an, aici ne botezãm copiii, sau chiar adulţii care nu au  fost botezaţi în pruncie, aici sãrbãtorim Crãciunul,  Paştele şi Hramul Sfântului Dumitru Izvorâtorul de  Mir şi tot aici îi po menim pe cei care au trecut la cele  veşnice. Spre avan tajul copiilor, al pãrinţilor, dar şi al  bunicilor care nu vorbesc engleza, biserica noastrã are  şi o bibliotecã.  Aceastã bibliotecã a fost înfiinţatã o datã cu in -  trarea în posesie a locaşului de cult, iar o mare parte din  cãrţile care-i umplu rafturile au fost do nate în timp, de  cãtre preoţii care au slujit de-a lungul vremii la biserica  noastrã. Începutul a fost fãcut de cãtre Arhimandritul  Avacum Bucalaie, care pe vremea când era stu dent doc -  torand al Facultãţii de Teologie, a ajutat biserica încã de  la înfiinţare. O altã parte dintre cãrţi a fost donatã de  Pãrintele Vasile Ignãtescu şi de Protosinghel Nicolae  Pavenschi. Cele mai multe dintre aceste cãrţi au fost  aduse în bibliotecã de la biserica Sf. Dumitru de cãtre  Pãrintele Vic tor Malanca, o datã cu venirea sa în Can ada,  la Win ni peg, în 1980.  Împãrţitã pe mai multe categorii, literaturã şi artã  româneascã, religie românã-englezã şi literaturã şi artã  englezã-francezã, biblioteca conţine peste 650 de cãrţi şi  aproximativ 450 de reviste şi almanahuri. Acest inventar  a fost fãcut de cãtre domnul George Iliant în anul 2002,  dar numãrul cãrţilor a mai crescut între timp. Poezia şi  proza eminescianã, amintirile şi povestirile lui Nicã,  umo rul lui Caragiale, alãturi de isprãvile lui Pãcalã, de  scrierile lui Liviu Rebreanu sau Marin Preda, abecedare,  cãrţi de citire, jurnale de cãlãtorie, istoria românilor,  tradiţii româneşti, religie şi multe, multe alte opere alese  îşi au locul în mica noastrã bibliotecã. De toate aceste  valori s-au bucurat copiii românilor care participau la  lecţiile de limba românã şi de religie pre date de Pãrintele  Vic tor Malanca în urmã cu câţiva ani. Religia se predã în  continuare celor mici la Şcoala de Duminicã, dar de data  aceasta în limba englezã, iar cei care vor sã citeascã sau sã  asculte poveşti în limba românã, împrumutã din bi bli -  oteca bisericii. Nu numai copiii sunt cei care citesc şi  împrumutã cãrţi; pãrinţii şi bunicii se bucurã sã reciteascã  scrierile româneşti, sau sã îşi lãrgeascã bagajul de cu -  noştinţe citind lucruri noi.  În acest fel iarna nu mai pare atât de lungã, iar  dorul de România se mai alinã. 


Biblioteca „Mihai Eminescu” - Australia 
                                                                                        de Ioan MICLÃU  scriitor, Cringilla, Australia 
Biblioteca „Mihai Eminescu” - Crin gila N.S.W -  Aus tra lia, a fost constituitã la data de 25 septembrie,  1996, cu programul de deschidere şi servire a cititorilor  începând cu dimineaţa zilei de 26, ceea ce corespundea  festiv şi cu istoricul eveniment (mai puţin cunoscut),  Septembrie 1851, când Emigraţia româna adera la  Comitetul eu ro pean de la Londra, reprezentantul ei fiind,  D. Brãtianu. Deci, ideea unei unitãţi a emigraţiei române  are rãdãcini istorice!  Biblioteca noastrã australianã este o investiţie  privatã a familiei Ioan şi Florica Miclãu, dar şi de serviciu  pub lic pentru comunitatea româneascã din zonã, pentru  împrumutat cãrţi cititorilor români, cu deplinã gratuitate  pentru servicii.  Bineînţeles cã adunarea unui oarecare stoc de carte  a durat mai mulţi ani, am început cu acele cãrţi aduse de  fa milia mea încã din anii 1981, cãci eram iubitori de  carte, îmi plãcea şi mie sã citesc şi, cum s-ar zice, sã apuc  calea autodidactului. Am primit multe cãrţi de la prietenii  familiei care m-au ajutat vãzându-mi iubirea pentru carte.  Cãrţi probabil ţinute pe unde se gãsea loc, ca sã nu zic  aruncate, eu le adunam cu migalã, le reparam spre a putea  fi folosite.  La început, de asemenea, am contactat bibliotecile  aus traliene din zonã, de unde, la preţuri extrem de mici,  erau acordate publicului spre cumpãrare. Desigur cã am  fost atras de dicţionare şi enciclopedii, având azi rafturi  cu zeci de dic ţionare din cele mai de seamã lim bi ale  popoarelor. En ci clopedia „Bri tan nica” formatã din 29 de  vol ume, m-a costat aproape trei mii de dolari, fapt pentru  care întotdeauna mulţumesc familiei care m-a susţinut.  La fel, port re spect Bibliotecii Judeţene „Gheorghe  Şincai” din Oradea, pe acea vreme di rec tor fiind domnul  Constantin Mãlinaş, care mi-a dãruit cãrţi editate, de-ale  Domniei sale, în majoritate. De asemenea, de la Cluj  Napoca am fost dãruiţi cu cãrţi frumoase de personalitãţi  de seamã ale culturii clujene. Chiar şi de la Arhivele  Naţionale ale României am primit în dar câteva cãrţi  valoroase, cum sunt: România. Evoluţie în Timp şi  Spaţiu, România în Documente şi România Al bum.  Trebuie sã amintesc despre cãrţile religioase dãruite de  inimosul Preot Prof. dr. Al. Stãnciulescu Bârda de la  Parohia Ortodoxã Românã - Malovãţ - Mehedinţi.  De la ASLA - Oradea, de la Preotul ortodox orã -  dean Gheorghe Nemeş, care mi-a dãruit cartea „Dosoftei  – Opere”.  Am primit donaţii de carte prin intermediul Am -  basadei Române din Can berra, cu ocazia vizitelor unor  personalitãţi din diferite Ministere, care vizitând mica  bibliotecã nu au venit niciodatã cu mâna goalã. De la  Membrii Consulatului Român din Syd ney, de asemenea,  am primit cãrţi. Editorul ziarului „Spirit Românesc”,  domnul Laurenţiu Fulga ne-a dãruit din cãrţile scrise de  dumnealui.  În mod elogios vreau sã mulţumesc Asociaţiei  Române pentru Patrimoniu - Bucureşti, care prin per -  soana venerabilului Artur Silvestri ne-a dãruit din cãrţile  sale. Astfel, la ora actualã, biblioteca este destul de vo -  luminoasã. Am cheltuit mult din bugetul familiei sã ame -  najez clãdirea şi mobilierul in te rior, geamuri, uşi  gli sabile, pardoseaua faianţatã etc. Nu m-am plâns ni -  ciodatã de greutãţi, bani n-am cerut nimãnui, deşi auzeam  cã se tot dau ajutoare, dar la mine n-a ajuns nici un cent,  de fapt, fiind mai spre folosul meu, lipsindu-mã de obli -  gaţii (dacã pot fi numite aşa).  Din aceasta bibliotecã am crescut intelectual şi eu.  Lectura cãrţilor din diferite domenii mi-a fost o alter -  nativã de neegalat. A ceti o carte înseamnã a medita şi a pãtrunde acest univers uman, Omul şi mediul sãu nat u ral,  legile existenţialitãţii etc.  Un an mai târziu, în 1997, am deschis pe fundalul  acestei biblioteci Revista de Artã şi Culturã „Iosif Vul -  can”, pe care am editat-o timp de 10 ani. Cu aceasta,  odatã simţeam cum cresc şi eu în lumea artei literare,  bine înţeles în cadrul comunitãţii româneşti din Aus tra lia  şi România. Cartea este realizarea cea mai formidabilã a  omenirii. Toate sunt bune, inclusiv internetul, însã, dupã  reţetele culinare, la fel şi cele educaţionale, dupã vorba  din popor, „nu tot ce zboarã se mãnâncã”, fiindcã apar şi  unele inconveniente (şi nu mici) ce ţin de lenevirea  gândirii de analizã la copii. Cãci, de vorbim fie şi de tab la  înmulţirii, ei vor scoate imediat calculatorul din buzunar  sã-ţi spunã cã 6x7=42, dar scapã ei aşa, pe neobservate,  raţionamentul cã, de fapt, înseamnã a-l aduna pe 7 de 6  ori. Dar dacã nu avem cumva sursa electricã?  Ce facem cu calculatorul sau bunãoarã cu imensele  stocãri de date şi cunoştinţe, inclusiv istoriile popoarelor  lumii? Trec în neant! Tot Cartea rãmâne calea educaţiei  şi ştiinţei.  Deci, sã aducem în casele noastre CARTEA         

Biblioteca Academiei Române  din Roma 
                                                                                               de Casilda CIOLTEA 
Biblioteca Academiei Române din Roma este cea  mai mare bibliotecã din reţeaua Institutelor Culturale  Române din strãinãtate. Aceastã bibliotecã îşi are rãdã -  cinile în Şcoala Românã din Roma, înfiinţatã prin efortu -  rile lui Nicolae Iorga, în 1920. În 1969 clãdirea din Villa  Giulia se redeschide ca: Biblioteca Românã la Roma.  În prezent biblioteca are un fond de aproape 40 de  mii de vol ume. Profilul funcţional este în principiu acela  al unei biblioteci de cercetare specializatã în istorie, ar -  heo logie, istoria artei, literaturã românã, literaturã uni -  ver salã, muzicã, cu o predilecţie clarã pentru subiecte ce  privesc romanitatea ori en talã. De asemenea, biblioteca  mai deţine o colecţie im por tantã de periodice. Fondul de  carte veche, for mat din achiziţii datând de dinainte de  anul 1947, a fost parţial reconstituit. În ultimii ani bi -  blioteca a beneficiat de importante donaţii bibliografice  printre care se aflã fondurile de carte do nate de Dinu  Adameşteanu, Mariano Baffi, Luisa Valmarin şi fondul  de carte donat de Banca Naţionalã a României.  Cãrţile şi periodicele pot fi consultate în bibliotecã  sau împrumutate. Accesul în bibliotecã în vederea con -  sultãrii de materiale se face în baza unui doc u ment de  identitate, bibliotecarul pãstrând o copie a acestuia, în caz  de împrumut. Cea mai mare parte a materialelor este cu  acces liber la raft. Biblioteca oferã şi servicii de orientare  bibliograficã la cerere.  (Sursa: http://www.kosson.ro)  Prima Bibliotecã româneascã  la Padova  Aceasta se aflã în cadrul societãţii culturale ro -  mâne „Columna”, iar inaugurarea a avut loc pe 29 noiem -  brie 2008.  Crearea acestei biblioteci româneşti s-a concretizat  în urma semnãrii unui pro to col între Elena Rãdulescu,  Preşedinta Societãţii Culturale Române „Columna” şi  Sergiu Gãbureac, reprezentantul Bibliotecii Metro poli -  tane Bucureşti.  Pentru început, au fost puse la dispoziţia pu bli -  cului aproximativ 2.000 de cãrţi, CD-uri şi DVD-uri,  urmând ca pe viitor sã se organizeze o bibliotecã com -  pletã, cu 10.000 de materiale. Aceastã primã parte a  Bibliotecii Române este dedicatã, în mod deosebit,  ele vilor înscrişi la cursul de limba românã, precum şi  celor care man i festã interes pentru cultura ro mâ -  neascã.  Preotul Ion Resceanu, venit la Padova cu bine -  cuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pãrinte Mitropolit Iri -  neu, aminteşte o definiţie datã culturii, con form cãreia,  cultura este ceea ce rãmâne dupã ce ai uitat tot. Acesta  sperã ca românii sã îşi recapete memoria naţionalã, adãu -  gând cã „o bibliotecã pãstreazã identitatea, iar identitatea  îl salveazã pe om din ghearele subculturii. Sper ca Bi -  blioteca din Padova sã gãseascã mijloacele de a fi atrac -  tivã pentru pub lic”. 

Biblioteca Românească din Uzdin

Bibliotecã româneascã  inauguratã în Ser bia  În localitatea Uzdin din Ser bia a fost inauguratã, în  luna iulie 2009, o bibliotecã româneascã cãreia i s-a dat  numele lui Petru Mezin (1912-1999), dascãl al localitãţii şi  im por tant apostol al culturii româneşti din aceastã zonã.  Amplasatã în incinta primãriei din localitate la  iniţiativa Societãţii Culturale Tibiscus, biblioteca va  func ţiona zilnic.  Preşedintele Societãţii Culturale Tibiscus, Vasile  Barbu, iniţiatorul acţiunii de achiziţionare a cãrţilor in -  trate în inventarul bibliotecii, a declarat cã cei peste 3.500  de români din Uzdin dispun de acum de un fond de carte  de circa 5.000 de vol ume în limba românã şi alte 1.300 în  limbile sârbã, slovacã, maghiarã, englezã, ger manã.  „Cãrţile ne-au fost dãruite de diferite societãţi cul -  turale din România. Putem afirma cã odatã cu deschi -  derea pub licã a bibliotecii am repus în circulaţie marile  valori ale literaturii româneşti”, a spus domnul Vasile Barbu.  (Sursa: http://www.adevarul.it)  Centru cul tural pentru românii  din Muntenegru  Centrul cul tural român „Diocleia” a fost înfiinţat  anul acesta în capitala Muntenegrului, Podgoriţa, la ini -  ţiativa Episcopiei Ortodoxe Române Dacia-Fe lix din  Vâr şeţ, Ser bia.  Potrivit secretarului eparhial, arhimandrit Lon ghin,  timp de douã sãptãmâni, reprezentanţii episcopiei şi ai di -  plomaţiei româneşti în Muntenegru au acţionat pentru  formarea unui nucleu de persoane de origine ro mânã,  interesate în promovarea culturii româneşti în aceastã  zonã, unde trãiesc peste 2.000 de români.  „Din toamna acestui an, sub patronajul acestei  instituţii cul tural-bisericeşti, vor fi organizate expoziţii  ale portului pop u lar românesc, un club de teatru, o bi -  bliotecã, o capelã în care sã se oficieze Sfânta Liturghie,  şi un fes ti val de cântece şi dansuri populare româneşti”, a  precizat arhimandrit Longhin.  (Sursa: http://www.adevarul.es)  Deschiderea primei biblioteci  româneşti la Vidin în Bul garia  „AVE”, Uniunea Etnicilor Români din Bul garia,  preşedinte Ivo Filipov, Gheorghiev, împreunã cu: Aso -  ciaţia „Curcubeul peste Dunãre”, Centrul Cul tural Ro -  mân din Vidin şi Societatea Cul turalã a Vlahilor, au  inaugurat oficial biblioteca româneascã, gãzduitã la se -  diul AVE, sâmbãtã 13 iunie 2009, în preajma zilei de  intrare în eternitate a „omului deplin al culturii ro mâ -  neşti”, Mihai Eminescu.  Inaugurarea Bibliotecii, cu numele „Albo tina”  (nu me venerat de românii din Bul garia), a prilejuit desfã -  şurarea ad-hoc a unei mese rotunde, cu laude şi critici, dar  şi propuneri înţelepte. Au fost apreciate iniţiativele Fun -  daţiei „Scrisul Românesc” care are un pro gram ed i to rial  spe cial pentru românii din jurul României, prin celebra  colecţie „Români uitaţi”, dar şi prin tipãrirea şi donarea  altor cãrţi bilingve (româno-bulgare sau româno-sârbe)  pentru românii din sudul Dunãrii pentru ca aceştia sã  poatã citi şi scrie în limba românã (aici este un fenomen  cu rios: românii ştiu sã vorbeascã limba românã în grai  oltenesc sau bãnãţean – Timocul sârbesc – dar nu cunosc  încã alfabetul latin).  Inaugurarea acestei biblioteci româneşti la Vidin  este, dupã cum au afirmat vorbitorii, un autentic act de  culturã (Mar ian Barbu), este, de fapt, prima bibliotecã  româneascã din Balcani creatã dupã 1944 (Stoica Lascu).  Este un pas mic pentru etnicii români din Bul garia, dar  destul de mare pentru ideea de românitate. Iar îm bo -  gãţirea acestei biblioteci cu alte comori spirituale de -  pinde acum numai de românii din Ţarã, fie oficialitãţi,  ONG sau simpli donatori de carte  (Sursa: http://www.timocpress.info)  Prima bibliotecã pentru imigranţii  români inauguratã la Ma drid  În cadrul programului cul tural Bucureşti, Capitala  tuturor Românilor, Biblioteca Met ro pol i tanã din Bu cu -  reşti a deschis la Ma drid, prima bibliotecã româneascã  din capitala Spaniei.  Filiala dotatã cu câteva mii de vol ume de literaturã  clasicã şi contemporanã, istorie, artã, traduceri din lite -  ratura spaniolã, a fost inauguratã vineri, 11 aprilie, 2009  la Biblioteca „Jose Hierro“ (fil ialã a Bibliotecii Publice  Municipale Ma drid), în prezenţa unor oficialitãţi din par -  tea Institutului Cul tural Român, reprezentat prin di rec -  torul Horia Barna, ale Primãriei Municipiului Bucureşti  şi ale Primãriei Ma drid. În cartierul Rosas (Calle Maria  Sevilla Diago), din zona satelit a Madridului, San Blas,  unde a fost deschisã biblioteca, locuiesc peste 50.000 de  imigranţi români.  Au fost aduse aici în jur de 2.200 de cãrţi, de la cele  mai mari edituri din România, iar peste 30% din fondul  de carte trimis este destinat copiilor.  Au fost achiziţionate 445 de audiobookuri, CD-uri  şi DVD-uri cu filme şi dramaturgie româneascã, simfonii  de George Enescu, imnuri bizantine, iar de la nu me -  roasele computere mai poate fi accesatã şi o bibliotecã  vir tualã (www.dacoromanica.ro).  „Biblioteca are scopul de a asigura comunitãţilor  de români legãtura cu ţara, dar şi de a-i integra cul tural”,  a declarat directorul BMB, Flo rin Rotaru.  (Sursa: http://www.icr.ro)  Biblioteca românã din Paris  Biblioteca Românã din Paris a fost constituitã sub  îndrumarea lui Nicolae Iorga dar a dispãrut în 1945. Ea a  fost reînfiinţatã în anul 1988, 26 ianuarie, sub auspiciile  Ambasadei României în Franţa. În ianuarie 1990, bi -  blioteca a fost integratã în cadrul nou înfiinţatului Centru  Cul tural Român, devenit ul te rior Institutul Cul tural  Român din Paris. Ea a fost dotatã cu un fond de câteva  mii de vol ume, astãzi biblioteca ICR Paris numãrând  circa 12.000 de vol ume în limbile românã şi francezã.  În prezent, cei aproximativ 300 de cititori au la  dispoziţie un fond de carte variat, aflat în plinã reor -  ganizare. Potrivit ICR, în viitorul apropiat, va fi instalat  44 AN 10, NR. 4 (35), DECEMBRIE 2009 FAMILIA ROMÂNà un pro gram de bibliotecã pentru a permite consultarea  informatizatã şi on line a fondului de carte.  Primul di rec tor al Bibliotecii Româneşti din Paris  a fost diplomatul Nicolae Mareş, urmat de profesorul  universitar din Iaşi Constantin Pavel.  Pe ri odic, lectoratele de limba românã din Franţa,  dar şi di verse biblioteci publice beneficiazã de donaţii de  vol ume şi publicaţii româneşti din partea ICR Paris.  Accesul la bibliotecã este liber, gratuit şi deschis  oricãrui pub lic, indiferent de nivelul de cunoaştere al  limbii române sau de nevoia de informare.  Împrumutul la domiciliu permite consultarea unei  mare pãrţi a fondului bibliotecii.  Pentru a beneficia de acest serviciu trebuie sã se  depunã un cec de garanţie în valoare de 50 de euro. Se pot  împrumuta 3 cãrţi la fiecare douã sãptãmâni.  (Sursa: http://com mons.wikimedia.org)  Biblioteca de carte româneascã  „Mihai Eminescu” Salonic  Fondatã în 1996 de doamna Manuela Marinescu  20, Spirou Trikoupi str., 106 83 Ath ens  Telefon: (+30) 210 33o.62.39  Fax:(+30) 210 330.62.39  E-mail: libraria.elro@gmail.com  Di rec tor: Dna Manuela Marinescu  (Sursa: http://salonic.mae.ro)  Deschiderea oficialã a  Centrului Spir itual Cultural Românesc  din Bruxelles  Fundaţia „Valenţe Umane” lanseazã în perioada  1-6 decembrie 2009 un proiect de mare anvergurã prin  deschiderea Centrului Cul tural Spir i tual Românesc în  Capela „Sainte Ju li enne”.  Dupã un efort remarcabil, Fundaţia „Valenţe U -  mane” pune în slujba promovãrii culturii şi spiritualitãţii  româneşti un spaţiu generos, compus din bisericã, bi -  bliotecã, salã de con cert, centru de conferinţe si simeze  pentru expoziţii permanente. „Suntem pregãtiţi sã sus -  ţinem acest proiect curajos, suntem hotãrâţi sã punem în  valoare arta româneascã şi tradiţiile poporului nostru în  mijlocul Europei, la Bruxelles. Vom ridica drapelul Ro -  mâniei pe turla Catedralei «Sainte Ju li enne», cu mândrie  şi cu speranţa cã românii de dincolo de graniţele ţãrii vor  susţine acest demers prin participare şi prin implicare  afectivã la programele permanente propuse de Centrul  Cul tural Spir i tual Românesc.” - Nela Pãvãloiu, Pre şe -  dinte al Fundaţiei „Valenţe Umane”.  Deschiderea oficialã a Centrului Spir i tual Cul tural  Românesc din Bruxelles va avea loc cu ocazia celebrãrii  Zilei Naţionale a României, printr-o serie de man i festãri  culturale complexe, desfãşurate între 1 şi 6 Decembrie  2009, re unite sub genericul „Târg Românesc de Crãciun”.  (Sursa: http://www.rgnpress.ro)  Librãria „Pagini româneşti”,  Can ada (George SAVA)  O librãrie româneascã în Can ada. Pentru mine,  este ca un vis frumos care se împlineşte dupã multe  cãutãri, negocieri, tergiversãri şi emoţii. Emoţii, mai ales.  Dacã veţi avea curiozitatea sã vizitaţi librãria noastrã  „fizicã” de pe Bulevardul Décarie din Montréal, veţi  simţi poate mai mult din emoţiile investite de noi în acest  proiect decât dacã pãşiţi doar în librãria aceasta, „vir -  tualã”. Peste 15.000 de cãrţi, CD-uri şi DVD-uri vã  aş teaptã - rânduite frumos, în rafturi.  Într-o lume în care internetul pare de neoprit din  calea lui de a devora tot ceea ce înseamnã tipãriturã, a  investi în lumea cãrţilor nu pare deloc cea mai deşteaptã  treabã. Dar o librãrie de carte româneascã la atâtea mii de  kilometri depãrtare de ţara na talã ar putea sã însemne mai  mult decât o simplã librãrie: ar putea fi o punte de le -  gãturã între noi şi ceea ce am lãsat în urma noastrã,  „acasã”: copilãrie, familie, culturã.  Cine dintre noi nu a avut, mãcar o datã, nos tal gia  dupã-amiezilor petrecute în foşnetul de neconfundat al  unor pagini întoarse cu grijã, a parfumului îmbietor de  carte proaspãt scoasã de la „cuptor” sau a zornãitului  casei de marcat din librãria oraşului în care ne-am nãscut,  am trãit sau am învãţat? La aceste lucruri şi la alte o mie  ne-am gândit atunci când am hotãrât sã deschidem o  librãrie de carte româneascã în Amer ica de Nord.  Restul vã rãmâne dumneavoastrã sã descoperiţi:  am început cu 10 edituri şi am ajuns repede la mai bine de  100, plecând de la titlurile sugerate de cititorii noştri.  Cãrţi tipãrite simplu sau în formate de lux; autori români  şi autori strãini, traduşi în limba românã; ediţii bilingve  sau chiar trilingve, albume cu imagini din România,  dicţionare de lim bi strãine; cãrţi tehnice sau de bucate;  cãrţi pentru bucuria copiilor, dar şi a bunicilor, care nu  mai ştiu ce poveşti sã inventeze pentru cei mici; literaturã  poliţistã sau de aventuri, dar şi clasici ai literaturii ro -  mâne sau universale. Cãrţi de istorie, o istorie aşa cum nu  se scria pe vremea în care aţi fost nevoiţi sã vã pãrãsiţi  ţara; cãrţi - mãrturie despre regimul dic ta to rial pe care  l-aţi trãit sau despre care doar aţi auzit. CD-uri cu muzicã,  scheciuri sau poveşti, DVD-uri cu filme ale celor mai  iubiţi actori şi regizori români.      



ACEASTA ESTE IMAGINEA PE CARE O OFERĂ ASTĂZI BIBLIOTECILE ROMÂNEŞTI DIN LUME SUSŢINUTE PRIN STRĂDANIA MARILOR BIBLIOTECI PE CARE LE AVEM ÎN JUDEŢELE ŢĂRII.  

AM NUMIT ACEST GRUPAJ PRELUAT
DIN PAGINILE REVISTEI “FAMILIA ROMÂNĂ”:
,,UN MOD EXEMPLAR, DAR NU SUFICIENT,  DE A EXPORTA CULTURA ROMÂNEASCĂ".

  DE CE? 

PENTRU CĂ EXEMPLARITATEA VINE DIN PARTEA BIBLIOTECILOR CARE STRĂDUIESC ÎN A TRIMITE TOT CE AU.
Adică, în special carte în limba română! 

PENTRU A COMPLETA ÎNTR-ADEVĂR ACEST EFORT ESTE DE AŞTEPTAT ŞI DIN PARTEA STATULUI INIŢIATIVA DE A TRANSPUNE CULTURA ROMÂNEASCĂ ÎN LIMBI DE CIRCULAŢIE.

TOCMAI
 PENTRU CA ACESTE BIBLIOTECI SĂ SE ADRESEZE DEOPOTRIVĂ CONAŢIONALILOR NOŞTRI DIN STRĂINĂTATE, CA SI CONCETĂŢENILOR ACESTORA DIN ŢĂRILE RESPECTIVE.

ADICĂ TOCMAI ACOLO UNDE  PUTEM SĂ NE FACEM CÂT MAI CUNOSCUŢI PRIN CEEA CE AVEM MAI VALOROS:  
Actul de creaţie culturală românească aşezat alături de cultura întregii lumi!     
Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971