Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010
Anul 2009 periodic nr. 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
CE E SAU CE NU E, CRIZA? - REPORTAJ DE VIOREL BAETU
CENTRUL DE STUDII ŞI INSTRUIRE PENTRU PROMOVAREA PRODUCŢIEI MICILOR GOSPODĂRII, A COMERŢULUI RURAL ŞI RECONSIDERAREA MEŞTEŞUGURILOR TRADIŢIONALE
GH. MANEA -DINCOLO DE ALARMĂ - CINE VA HRĂNI ROMÂNIA ?
GH. MANEA - CONTINUARE- AGRICULTURA ÎN ZONA DE CÂMPIE
CONSOLIDAREA MICII GOSPODARII RURALE
SE LANSEAZĂ EDITURA NOASTRA ON-LINE
SPAŢIUL CARPATO-DANUBIAN ÎNCEPE A FI RECUNOSCUT CA UNUL DINTRE LEAGĂNELE ANTROPOLOGICE
Premiul „Grigore C. Moisil” pentru acad. GHEORGHE PĂUNPREMIUL „GRIGORE C. MOISIL” PENTRU ACAD. GHEORGHE PĂUN
CÎŞTIGĂTORII CONCURSULUI NAŢIONAL DE FIZIOLOGIE „NICOLAE C. PAULESCU”
UN MEMORIU PRIVIND PREOCUPAREA PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI:
COMUNICAT DE PRESÃ AL PRIMÃRIEI CHIŞINÃULUI
PRIMARIA CHISINAU - DECLARATIE DE PRESA A PRIMARULUI DORIN CHIRTOACA
O INIŢIATIVÃ A ALIANŢEI FRANCEZE DIN CHIŞINÃU
UN MARE SAVANT ROMÂN FIU AL BASARABIEI
ACADEMICIANUL MIHAI CIMPOI VA PREZINTA POETUL CARE SEMNEAZA CU UN SINGUR NUME
POEME DE TRAIANUS (TRAIAN VASILCĂU)
CRISTINA OPREA: ICOANA - PUNTE ÎNTRE PĂMÂNT ŞI CER
VALERIA PETER PREDESCU
VĂ OFERIM DOUĂZECI DE FILME DOCUMENTARE CELEBRE CU SUBTITRAREA LOR ÎN LIMBA ROMÂNĂ
CHIPUL POETULUI (CEZAR IVANESCU) DE IOANA GRECEANU
MELANIA CUC PREZINTA VERSURI DE VASILE URSACHE
VALERIU CUSNER PREZINTA VERSURI DE IONUT CARAGEA
OCTAVIAN CURPAS PREZINTA VERSURI DE CORINA LUPU
CONSTANTIN MĂLINAŞ PREZINTĂ VERSURI DE GEORGE ROCA
MULTIDISCIPLINARITATE, INTERDISCIPLINARITATE, TRANSDISCIPLINARITATE IN STIINTA CLASICA SI CONTEMPORANA DE SORIN BAICULESCU
ROMANUL« ISUS » DE EUGEN COJOCARU PREZENTAT DE MIRCEA POPA
LIERATURA ON LINE:
PAGINA A TREIA

 ECOURI DE PESTE PRUT, DUNĂRE ŞI TISA

UN MEMORIU PRIVIND PREOCUPAREA PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI:

Domnule Prim Ministru
In ultimii patru ani, Presedintele Romaniei a aparat in diferite ocazii cauza celor circa 10 milioane de romani din afara frontierelor Romaniei. Fie ca a fost vorba de romanii din Basarabia, Timoc, Nordul Bucovinei sau Sudul Basarabiei sau de cei din Italia sau Spania.
Din pacate, demersurile si ajutorul sau au fost doar unul moral, pentru ca parghiile ajutorului propriu zis se aflau la Palatul Victoria, la Primul Ministru Tariceanu. Acesta, din pacate, a excelat in a uita comunitati intregi de romani si a mentinut printr-o relatie de prietenie, un manager extrem de prost la Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni. Lucrurile sunt complet schimbate acum cand Guvernul poate pune in practica  strategiile si promisiunile Presedintelui Romaniei.
Una dintre ele este cea facuta la San Francisco si mai apoi in Ungaria, de fata fiind, la prima intalnire, membri ai Consiliului Mondial Roman, iar la a doua, membri ai minoritatii romanesti din Ungaria.
Promisiunea presedintelui facea referire la trecerea rapida, odata cu instalarea noului guvern, a DRRP de la MAE, inapoi la Guvern, unde a fost initial, perioada in care a dat si rezultate foarte bune. Promisiunea Presedintelui venea si pe fondul protestului a peste 40 de asociatii romanesti din afara frontierelor la trecerea DRRP in cadrul MAE.
Si totusi, desi a trecut ceva timp de la instalarea noului guvern, promisiunea Presedintelui nu este pusa in practica. Nu stim motivele si nu insistam asupra lor.
Cert este insa ca dupa patru ani in care activitatea acestui departament a fost blocata, stricand si ce se facuse bun pana atunci, motivele fiind excesiva birocratie a MAE cat si prostul management, iata ca situatia se perpetueaza, chiar daca persepectivele noului manager de acolo sunt bune. Au trecut cateva luni in care comunitatile romanesti in special cele uitate de vechiul Guvern (cei 300.000 de romani din Timoc, Serbia, cei peste 500.000 de romani din Ucraina sau sutele de mii de aromani din Balcani), nu au primit niciun fel de ajutor si nicio noua institutie care sa-i ajute in pastrarea identitatii romanesti nu a fost infiintata. In mare parte acest lucru se petrece ca urmare a blocajului birocratic din MAE. DRRP trebuie sa fie o institutie puternica si eficienta, cu personalitate juridica si care sa se subordoneze Guvernului si Primului Ministru.
Ar fi un semn de normalitate institutionala tinand cont de exemplele altor state care au chiar institutii cu rang de minister care se ocupa de aceasta problematica si ar fi un semn catre cei 10 milioane de romani din afara frontierelor, ca importanta lor este respectata de Guvernul Romaniei.
In acest sens, Domnule Prim Ministru, credem ca este necesar emiterea unei Ordonante sau a unei Hotarari de guvern care sa readuca DRRP acolo de unde a plecat si sa transforme aceasta institutie intr-una de maxima eficienta in ceea ce are de facut pentru romanii de pretutindeni. In felul acesta promisiunile Presedintelui Romaniei s-ar transforma in fapte !
Cu aleasa consideratie,
Laurentiu Plaesu,
Presedinte, Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni
Mihail Stan,
Presedinte, Consiliul Mondial al Românilor

 

Comunicat de presã al primãriei Chişinãului

Primarul municipiului Chişinãu Dorin Chirtoacã a avut ieri o întrevedere cu delegaţia Parlamentului European, care a venit la Chişinãu pentru a se documenta asupra evenimentelor postelectorale din Republica Moldova.

Tineri care au fost arestaţi dupã evenimentele din 7 aprilie, însoţiţi de pãrinţi şi rude, au venit la Primãrie sã spunã europalamentarilor despre ce li s-a întâmplat, cum au fost bãtuţi, maltrataţi şi umiliţi de poliţie. Printre cei prezenţi  au fost şi pãrinţii tinerilor decedaţi Valeriu Boboc şi Ion Ţibuleac, fostul deţinut politic Andrei Ivanţoc, studenţi şi elevi, printre care unul de doar 12 ani, care au povestit cum au fost maltrataţi la comisariatele de poliţie şi chiar ameninţaţi cã vor fi violaţi.

Primarul Dorin Chirtoacã şi-a exprimat nedumerirea în legãturã cu graba membrilor delegaţiei Parlamentului European. Dorin Chirtoacã a declarat cã  „aici se aflã realitatea despre evenimentele din 7 aprilie, mai ales cã toţi tinerii au protestat paşnic, iar majoritatea au fost vânaţi în stradã”.  Primarul general şi-a manifestat speranţa cã faptele autoritãţilor moldovene nu vor mai fi tolerate de Uniunea Europeanã. „Acum luptãm pentru ca Europa sã-şi schimbe atitudinea faţã de autoritãţile din Moldova şi sã recunoascã adevãrul despre cele întâmplate”, a spus Dorin Chirtoacã tinerilor care au venit ieri la Primãrie.

„Ne exprimãm speranţa cã Parlamentul European va lua atitudine şi va adopta o rezoluţie privind situaţia din Republica Moldova. În acelaşi timp, Uniunea Europeanã va avea posibilitatea sã-şi analizeze atitudinea faţa de Guvernul RM, luând în considerare cã în ultimii 10 ani, cel puţin 8 rezoluţii ale Parlamentului European privind Republica Moldova au fost adoptate, dar nu au fost implementate în realitate niciodatã. Încãlcarea drepturilor omului, a libertãţii de expresie, a libertãţii presei, independenţei justiţiei, autonomiei locale etc., a devenit deja o tradiţie. Nerespectarea de cãtre Guvernul Republicii Moldova  a  valorilor fundamentale europene şi internaţionale nu mai pot fi tolerate”, se spune în scrisoarea adresatã delegaţiei Parlamentului European de cãtre primarul Dorin Chirtoacã. (Vedeţi ataşatã scrisoarea în limba engleză).

Direcţia Relaţii Publice,
Primãria mun. Chişinãu 29.04.2009


 PRIMARIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU
         CHISINAU CITY HALL
MD-2012, Republica Moldova, municipiul Chişinău, bd.Stefan cel Mare şi Sfânt, 83
tel: (+373 22) 221002, 201707, 201504 fax: (+373 22) 221289, 201708, 229140
web:
www.chisinau.md, e–mail:primaria@pmc.md

 

To the members of the ad hoc delegation
of the European Parliament to the Republic of Moldova:
Ms. Marie Anne ISLER BEGUIN
Ms. Marianne MIKKO
Ms. Karin RESETARITS
Mr. Marian-Jean MARINESCU
Dear Excellencies,
The Republic of Moldova encounters severe violations of human rights. Following the manifestations on 7th of April 2009, when the presidential and parliament buildings were seized by the protesters, the Moldovan police unleashed a wave of mass terror and intimidation against the citizens. Youth, including minors, has been particularly targeted. Journalists who did not participate in the protests were arrested along with protesters, both violent and peaceful. We condemn the acts of terror, violence, intimidation, and repression of unprecedented brutality which the authorities have committed against Moldovan citizens, especially the young (including minors), following the April 7, 2009 protests.
The police acted in full force and have been arresting people on the street, students in high schools, universities and youth hostels, but also church attendants returning from the Easter mass. The arrest procedure is not followed through. Those apprehended, men or women, are beaten with cruelty and subjected to inhumane and degrading treatment. There are reports of torture, rapes and several cases of deaths. Three deaths have been documented (those of Valeriu Boboc, Ion Ţibuleac and Eugen Tapu), of which the first was undoubtedly a result of the police’s use of force between the night of April 7th and now, and not as a result of the protests. We do not exclude the possibility that there are more such cases being covered up.
Not all arrests have been reported. There are still parents in search of their missing children to whom access to their children’s’ whereabouts is denied. We report that according to the information we have at least 3 disappeared persons: Serghei Donici, 19 years old; Alexandru Galinschi, 27 years old; and Tudorache Mihail, 23 years old.
Those released contend that the arrested are kept in dreadful conditions (15-20 people in a 10 m2 cell), beaten with brutality and compelled to sign under false statements. Spot trials are held in police premises with no or limited access to defense. The access to detention facilities is denied including to lawyers and human rights organizations. The repeated requests of the mayor of Chisinau to access the detention facilities were irrefutably turned down. Those arrested have not received food or water for 48 hours or more. The hospitalization of those who are mistreated is refused (see the case of Vadim Ungureanu – hospitalization refused by judge and prosecutor, though an ambulance was called, while a medical council requested the pacient’s admission to a hospital).
The Minister of Internal Affairs (MAI) presents incorrect and incomplete information about the arrests that have taken place. According to the MAI, 172 people were arrested and penalized following the protests (
http://www.mai.md/stirile-min-ro/216738/). However, on the basis of calls from the family members of those who have disappeared and of the accounts of those who have been freed, the Mayor’s Office of the City of Chisinau has created a database with at least 318 people who have been arrested and penalized (www.chisinau.md). We have accounts that show that some of those who have been arrested were not issued arrest reports and do not appear in the records of the MAI, though they have been detained and maltreated. We estimate that the total number of those pursued by the police surpasses 1000. In order to cover up the cases of2 maltreatment, those arrested have been sent to police stations and prisons outside of Chisinau. There is information that in order to hide the abuses, the detained citizens are transported in other municipalities like Taraclia, Vulcanesti.
To this day the government has rejected measures undertaken by NGOs and local authorities to defend human rights in the police stations and prisons in the Republic of Moldova where violence against detainees takes place. There are documented threats against those who have offered testimony against the police and against the violence used during the period of their detention. Vadim Ungureanu was threatened that “he would not escape with alife if he continues to talk to the press” about what happened to him. The Mayor’s Office of the City of Chişinău notes with regret that the communist regime continues to terrorize the civilian population in the capital of Moldova. Although an end to the repressions was announced, we continue to document cases of the use of physical force by the police against Moldovan citizens. The government has a cynical and irresponsible attitude. Besides the fact that those detained are beaten, tortured, and subjected to inhumane and degrading treatment, the police levy fees on those arrested for the period of their detention, and officials of the Republic of Moldova have dared to say that it was not lesions that were found on the bodies of victims of repression, but paint. We reiterate the fact that, while the law of the local public administration (art. 29, alin.1) lit.t)) stipulates as a basic attribute of the mayor the verification of violations of the law committed by individuals or organizations within the municipal jurisdiction, nevertheless the course of the past week the access of the mayor as well as that of representatives of the mayor’s office to the places of detention has been constantly impeded. We express our regret that the representatives of international institutions, organizations for the protection of human rights, and the press have not had and do not have access to the places of detention. Likewise, we are worried about the fact that to date special missions to verify the situation on site in the places of detention have not been sent or created. We call for an international investigation of the severe and massive violations of human rights reported in the Republic of Moldova over last 21 days. The victims demand a prompt and efficient response. With this letter we request the immediate involvement of the international community, and we insist upon:
•An end to the inhumane and degrading treatment and torture in the places of detention;
•The cessation of terror, kidnapping, threats, and intimidation;
•The ensuring of access to the places of detention by lawyers, NGOs, and the press;
•The guarantee of the rights of persons who are detained, especially the right to defense in court;
•A complete report on the detentions carried out and the charges brought;
•The punishment of those guilty of committing the abuses mentioned.
We express our hope that the European Parliament will take attitude and will pass a Resolution regarding the situation in the Republic of Moldova. Meantime the European Union will have a possibility to analyze further its approach towards the Moldovan Government, taking into account that previously, in the last 10 years, at least 8 resolutions of the European Parliament regarding Moldova were passed, but
no real improvement of the democracy occurred. The lack of: respect for human rights, freedom of expression, independence of media, independence of justice, local autonomy etc, became already a tradition. The disregard of the Moldovan Government for the fundamental European and international values should not be tolerated anymore.
                                                                                                                                                                               Respectfully,
                                                                                                                                                                               Dorin Chirtoacă,
                                                                                                                                     General Mayor of the Municipality of Chisinau
 

 

SI  IATĂ AICI UN ALT COMUNICAT, MAI RECENT, DEMONSTRÂND ACELEAŞI ŞICANE:

Declaraţie de presă a primarului general,

Dorin Chirtoacă, privind scrisoarea procuraturii referitoare la vizita în SUA

Primăria municipiului Chişinau îşi exprimă îngrijorarea şi nedumerirea în legătură cu faptul că procuratura municipiului Chişinău consideră că vizita unui reprezentant al administraţiei publice locale în Statele Unite ale Americii (SUA), în cazul dat a primarului general al municipiului Chişinău, poate ţine de sfera dreptului penal, conform competenţelor procuraturii.

Primăria declară că prin aceasta procuratura a adus o insultă comunităţii, locuitorilor municipiului Chişinău, autoritatii publice locale, dar şi SUA, ţara care a sprijinit continuu şi substanţial Republica Moldova pentru a deveni democratică.

Este absolut evident faptul că între vizita intreprinsa de primarul general în perioada 5-9 mai 2009 în SUA, la John. F. Kennedy School of Government, Universitatea Harvard din Boston, la Senatul şi Camera Reprezentanţilor ale SUA, la Departamentul de Stat, la Consiliul Naţional de Securitate de la Casa Alba în Washington DC şi competenţele procuraturii nu este şi nici nu poate fi vreo legatură, cu excepţia situaţiei în care admitem faptul că autorităţile comuniste văd relaţiile Republicii Moldova cu SUA exact aşa cum le vedeau autorităţile sovietice comuniste ale URSS înainte de 1989.

Regretăm faptul că în acelaşi timp, procuratura nu a întreprins şi nu a comunicat până în prezent, măsuri vizibile pentru investigarea şi sancţionarea actelor de omor, de tortură, tratament inuman şi degradant care au avut loc în plin centrul municipiului Chişinău, sau în comisariatele de poliţie după data de 7 aprilie 2009, atunci când au fost efectuate arestări în masă a participanţilor paşnici la proteste, sau a oamenilor care pur şi simplu mergeau pe stradă, fiind instaurată teroarea comunistă în societate.

În scrisoarea sa către Primarie, procuratura afirmă urmatoarele: „În conformitate cu prevederile art. 6 al Legii cu privire la Procuratură, solicit informarea procuraturii mun. Chişinău despre cheltuielile efectuate în legatură cu vizita recentă a Dvs. în SUA, cu argumentarea acestora, menţionând totodata scopul şi rezultatele vizitei.”

Articolul 1 din Legea cu privire la procuratură prevede: „Procuratura este o instituţie autonomă în cadrul autorităţii judecătoreşti, care, în limitele atribuţiilor şi competenţei, apără interesele generale ale societăţii, ordinea de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, conduce şi exercită urmărirea penală, reprezintă învinuirea în instanţele de judecată, în condiţiile legii.”

Articolul 6 din Legea cu privire la procuratura prevede: „În scopul exercitării atribuţiilor care îi revin Procuraturii, procurorul, în condiţiile legii, este în drept: a) să solicite persoanelor juridice şi fizice prezentarea de documente, materiale, date statistice, informaţii de altă natură;”

Pe de alta parte, dorim să aflăm dacă procuratura s-a interesat vreodata despre fondurile de milioane de dolari şi euro cheltuite de guvernarea comunistă în ultimii 8 ani, despre privatizările care au avut loc sau despre semnarea de catre Vladimir Voronin, în calitate de preşedinte al statului, a recentei declaraţii, împreună cu Igor Smirnov şi Dmitrii Medvedev, prin care acceptă prezenţa armatei de ocupaţie a Federaţiei Ruse în regiunea transnistreană a Republicii Moldova pe termen nelimitat şi despre consecinţele acestui fapt?

Fiind convins de utilitatea vizitei pe care am efectuat-o în SUA, în scopul informarii opiniei publice şi autorităţilor americane despre ororile care au loc în Republca Moldova, aş dori să exprim mulţumiri organizatorilor, în mod special doamnelor Lidia Spătaru şi Elaine Papoulias, Programul Kokkalis de la Universitatea Harvard, dlui Vlad Spânu, Moldova Foundation, fundaţiei Eurasia, National Endowment for Democracy” (NED), pentru tot sprijinul acordat, inclusiv pentru suportarea cheltuielilor legate de transport şi cazare. Pentru informarea opiniei publice ţin să mentionez că cheltuielile din bugetul municipiului Chişinău cu prilejul acestei vizite au constituit 405 lei (circa 36 $).

                                                                                                                                                                                 Cu respect,                                                  
                                                                                                                                                                                     Dorin Chirtoacă,
                                                                                                                                                      Primar general al municipiului Chişinău

 O iniţiativã a Alianţei Franceze din Chişinãu
        „Identitatea naţionalã a moldovenilor este româneascã"

Identitatea naţionala a moldovenilor dupã proclamarea independenţei este româneascã, constatã unii experţi în istorie. Despre aceasta s-a discutat luni în cadrul unei mese rotunde care s-a desfãşurat la Chişinãu la iniţiativa Alianţei Franceze, cu tema: „Identitatea naţionalã moldoveneascã de la proclamarea independenţei”.
Dupã cum transmite INFOTAG, la dezbateri au participat experţi în istorie din R. Moldova şi din Franţa. Chatherine Durandin, expert în istorie şi politolog, a spus cã din moment ce Basarabia a devenit R. Moldova dupã proclamarea independenţei, nu se poate ca identitatea naţionalã a Moldovei sã fie alta decât cea româneascã, ea formând Ţara Româneascã în trecut, având aceeaşi limbã, istorie şi culturã.
“Atât noi, cât şi unii politicieni din R. Moldova nu pot schimba istoria în scopuri politice sau de alt gen”, a precizat Chatherine Durandin. Aceasta a mai spus cã istoria este fenomenul care marcheazã evenimentele de pe teritoriul anumitor ţãri, astfel, Rusia este cea care a dus dintotdeauna o politicã de rusificare sistematicã a Basarabiei.
Ion Varta, doctor în istorie, a spus cã R. Moldova are aceeaşi identitate etnicã, politicã şi religioasã ca şi România. “Imperiul Ţarist a încercat sã ne dezbine în trecut, dar acum conducerea actualã încearcã sã ne impunã istoria integratã pentru a ne uita rãdãcinile româneşti”, a precizat Varta. Acesta a mai spus ca politicienii din R. Moldova care încearcã sã ne impunã nişte valori diferite de cele româneşti demonstreazã cã suferã de un anumit grad de carenţã, xenofobie şi rusificare treptatã, care dateazã din timpul Uniunii Sovietice.
“Din cauza aceasta conştiinţa cetãţenilor noştri este puternic dezbinatã”, a încheiat Ion Varta.

 UN MARE SAVANT ROMÂN FIU AL BASARABIEI
 

Eugen Coşeriu (sau Eugeniu Coşeriu, Eugenio Coseriu, n. 27 iulie 1921, comuna Mihãileni, judeţul Bãlţi, azi în Republica Moldova  – d. 7 septembrie 2002, Tübingen, Germania) a fost un filolog romanist de origine românã.
A absolvit liceul “Ion Creangã” din oraşul Bãlţi, apoi şi-a continuat studiile în filologie la universitãţile din Iaşi, Roma şi de filosofie la Universitatea din Milano. Între 1950 şi 1963 a predat la Universitatea din Montevideo, Uruguay, între 1961 şi 1963 fiind profesor-invitat şi la Universitatea din Bonn, Germania. Din 1963 şi pânã la sfârşitul vieţii a fost profesor la Tübingen. Mai multe generaţii de discipoli ai lui Eugen Coşeriu constituie ªcoala de lingvisticã de la Tübingen. A fost Doctor Honoris Causa a aproape 50 de universitãţi din întreaga lume.
Doctor în Filologie şi Filosofie, autorul unui numãr de peste 50 de volume şi a mii de pagini de exegezã, al unor noi teorii despre principiile fundamentale ale filologiei, contribuie la îmbogãţirea metodologiei disciplinelor lingvistice.
Opera ştiinţificã a lui Eugen Coşeriu n-a cunoscut prea multe ediţii în limba românã, majoritatea lucrãrilor savantului au apãrut în italianã, spaniolã, germanã, francezã şi alte limbi. Traducerea în româneşte a Lecţiilor de lingvisticã generalã a fost un eveniment reverberant în viaţa academicã de la Chişinãu şi Bucureşti. Lucrarea este una de referinţã în domeniu, apariţia ei marcheazã, în opinia discipolului de la Cluj al lui Coşeriu, lingvistul Mircea Borcilã, „un moment important în procesul istoric de recuperare a gândirii ştiinţifice a marelui savant şi de emancipare a teoriei lingvistice româneşti”, dat fiind cã „în contextul numeroaselor cãrţi de acelaşi gen apãrute, în diverse limbi, în ultima jumãtate de secol, aceste Lecţii de lingvisticã generalã se disting, într-un mod deosebit de pregnant, prin altitudinea epistemiologicã şi vastitatea orizontului investigaţional, prin temeinicia inegalabilã cu care sunt evaluate marile doctrine ale lingvisticii contemporane şi, nu în ultimul rând, prin limpezimea şi claritatea cu care sunt înfãţişate contururile abordãrii proprii asupra fenomenului lingvistic”.. Totuşi, în mod evident, concepţia coşerianã trebuie studiatã în ansamblu, ca sistem. Lucru pe care şi l-au propus discipolii marelui filolog.
Eugen Coşeriu a menţinut legãturi strânse cu mediul ştiinţific românesc şi cu baştina, revenind deseori atât în satul sãu natal, cât şi la Bucureşti, Cluj, Chişinãu. În calitatate de om de ştiinţã nu a ezitat sã-şi susţinã cu fermitate convingerile, chiar atunci când acestea veneau în contradicţie cu un regim sau altul. Referindu-se la practicile de „purificare lingvisticã” la care recurg autoritãţile de la Chişinãu, promovând ideea existenţei unei limbi moldoveneşti, în cadrul conferinţei ştiinţifice Unitatea limbii române - cu privire specialã la Basarabia şi Bucovina, Eugen Coşeriu a reiterat opinia, pe care a susţinut-o mereu, cã „a promova sub orice formã o limbã moldoveneascã, deosebitã de limba româna este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greşealã naivã, ori o fraudã ştiinţificã. Din punct de vedere istoric şi practic este o absurditate, o utopie şi din punct de vedere politic e o anulare a identitãţii etnice şi culturale a unui popor şi deci un act de genocid etnico-cultural”.
În comunicarea susţinutã la Congresul al V-lea al Filologilor Români (Iaşi-Chişinãu, 6-9 iunie 1994) Eugen Coşeriu face o prezentare generalã a tipologiei limbilor romanice, oprindu-se asupra locului limbii române printre limbile romanice şi stãrii actuale a dialectului dacoromân. Comunicarea conţine de asemenea o argumentare riguroasã (sub aspect genealogic, tipologic şi al arealului) a tezei privind unitatea dialectului dacoromân. Lingvistul insistã asupra fraudelor ştiinţifice comise de susţinãtorii teoriilor care neagã unitatea acestuia. Chestiunea care îl preocupã pe Coşeriu în mod deosebit este menţinerea acestei unitãţi, aspect pe care îl abordeazã într-o altã comunicare, prezentatã la Sesiunea ªtiinţificã “Limba românã şi varietãţile ei locale” (Bucureşti, 31 octombrie 1994). Una dintre concluzii fiind cã: „limbã a culturii şi limbã de stat este limba românã pentru întreg spaţiul carpato-danubiano-nistrean, adevãr care nu poate submina independenţa Republicii Moldova ca stat, tot aşa cum nu submineazã independenţa Australiei, a Canadei sau a Statelor Unite ale Americii recunoaşterea limbii engleze ca limbã oficialã, de stat, a acestor ţãri”, pentru cã, le aduce aminte Coşeriu oponenţilor sãi, „graniţele politice nu au coincis şi nici nu pot coincide cu cele lingvistice”.
Conform afirmaţiei lui Mircea Borcilã (Universitatea din Cluj), Eugen Coşeriu a fost „cel mai strãlucit exponent al culturii române în planul universal al ştiinţelor omului”.

 

ACAD. MIHAI CIMPOI VI-L PREZINTĂ: 

 „MARELE SINGUR”, POETUL

Purtând un nume de împărat roman, Traianus (Traian Vasilcău) îşi propune să fie un poet al vechimii zeieşti, invocând mitica vreme ca pe un vis albastru.
Vremile se adună în el ca într-o cutie de rezonanţă; trecute prin sufletul lui fraged ele apar cu ecouri prelungite, stinse sau vii, având un nobil răsunet. Îmbrăcat cu o pelerină romantică, poleită cu pulbere lunară, el este un „vagabond”, un zeu tânăr sau bătrân, un călător în stele şi în ere străvechi. Discursul îi este neoromantic şi neosimbolist cu inflexiuni de lirică galantă medievală, îmbinate cu tonalităţi de colind, romanţă, cântec, de poem „bolnav” sau senin. Se erijează uşor, cu aceste mijloace, în postură de Marele Singur, într-un risipitor de tristeţe, de rege necunoscut de lume şi, bineînţeles, de veşnic cavaler îndrăgostit, trubadur şi colindător modern.
Bun creator de atmosferă, Traianus scrie de fapt un singur poet constituit dintr-un continuum rapsodic cu variaţiuni, cu reluări şi butăşiri de motive şi cu dispuneri de momente şi stări afective în contrapunct. Firul poetic se toarce dintr-un caier, ca în continuare să se resfire el însuşi în alte fire.
Cel ce prezidează o astfel de poezie de stări de târziu autumnal sau hibernal este, bineînţeles, Bacovia, invocat de mai multe ori şi prezent subtextual cu motivele sale nevrotice: „Vino cu Bacovia, dulce lumină / Spune-i că este şi nu a murit”.
Discursul poetic curge torenţial, ca pâraiele umflate de primăvară, cu viitură cu tot, şi această năboire de momente sentimentale impune la un moment dat o reţetă contraplinului: „Doctore, sufăr de foarte mult timp / Ca rezultat sunt bolnav de poezie / Într-adevăr, dacă-mi voieşti binele / Prescrie-mi în iarnă zăpezi pe streşini / Cu floare de măr”.
Autocaracterizarea este exactă: Traianus e un bolnav de poezie, care produce continuu stări bolnave cu o mare degajare şi prospeţime, au courant de la plume, adică din zborul condeiului...
În torentul spumos de imagini, momente sentimentale şi mărturisiri sincere (Sinceritatea ca sentinţă, zice poetul) străfulgeră poezii dens-sugestive: „Bate în porţi lumina fulgerând / Biserica îmi dă cu mir pe gând / Şi plânge-nchis în ea un zeu flămân”; „Floare de colţ, şi rară, şi sihastră / Pe munţi amari creşte iubirea noastră”; „Iubirea cântă-n ochii tăi, / Domneşte peste tot şi toate, / Din visul ei la toţi împarte // Tu nu-ţi mai aparţii de-un veac, / Eşti trandafirul plâns din văi - / Şi de-al tău dor îngerii zac”.

                                                                                                                                                                                                                                                           Mihai Cimpoi

 Traianus
(Traian Vasilcău),născut la 2 aprilie 1969, în comuna Viişoara, raionul Edineţ, Republica Moldova. Poet, eseist, traducător. Studii: Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, Facultatea Istorie. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.Autor a 27 volume de versuri, eseuri, poezii pentru copii, traduceri şi texte pentru cântece, cărţi apărute la Chişinău, Bucureşti, Timişoara, Craiova etc.

 

 Poem smuls din Acum

În ochii mei e-un cimitir ce creşte
Atîta lume se îngroapă-n el,
Paznici sunt florile de muşeţel,
Ca o grădină liniştea-nfloreşte,
Culeg de jos lumina pe făraş
Şoapte-mi fac din tăceri de heruvim,
Gropari bătrîni — copacii n-au sălaş.
Se pot ascunde în privirea mea,
Casă-şi pot face-n amintiri de stea,
Cît noi statui iubirii devenim.

Ultimul stingher (II)


Casă de pămînt avea-voi
Într-un cimitir din cer,
Nimeni să-mi deschidă poarta,
Fi-voi ultimul stingher.

Cel mai trist! Laudă vouă
Că o să ajung aşa.
Numa-n mănăstiri de rouă
Un copil va lăcrima
Şi-n cel ceas sub stele-salbe
Ninge-va cu linişti albe.

***
Pe apa mării scriu poemul lunii,
Îl scriu la nesfîrşit şi-l vor citi
Aleşii universului, — nebunii
Din zi în noapte şi din noapte-n zi.

Tot săruta-ţi-aş numele, Iubire,
Că doar de dorul tău încerc să scriu
Din noapte-n zi şi din zi în tîrziu,
Încît aduc a iad şi-a nemurire.

Numele morţii nu-mi mai este drag,
Dar o visez şi-odată, surîzînd,
Am pus visul la zid şi cînd să trag
L-am auzit pe Dumnezeu plîngînd.
***
Cînd te aveam pe tine umblam ca un nebun,
Ce copt era cuvîntul, ce sunător şi bun,
Durerea-mi da procură, în numele-i să cînt,
Preot mi-era tăcerea, spunîndu-mi: «Fii cuvînt».

Mă tot soma tristeţea, mă obliga un dor
Să fiu în orice clipă visarea tuturor,
De-o viaţă-apus şi încă fiu nenăscut al sorţii,
Citea în ochi-mi noaptea metaforele morţii,

Şi întreba aiurea instanţe de resort
Cînd va veni poştaşul îmbătrînit de tot.

Verdict

Să iau paharul plin cu vin — să-l sfarm,
S-arunc pachetul cu ţigări în vînt
Şi revolveru-n trupu-mi să-l împlînt
Fără vacarm.

Spre cer să zbor ca Phoenix şi să ard
În flăcările marelui cuvînt
Şi în pierzare fericit să cînt
Şi-n voi să cad.
27 iunie 2005 
 

Recviem antum


Ferice de cei care pot să trăiască-n iubire
Şi în Dumnezeu.
Poezia e adusă în trăsura muzicii line
Şi opreşte în sufletul meu.

Ferice de cei care pot să trăiască în taină
Şi-n ale ei mîngîieri.
Mă scriu cuvintele cu o albă tăcere
Şi sunt oriunde, fiind nicăieri.
12 iulie 2005

***

E-un rîu durerea, îmi sunt Preadeparte,
Mă ning cuvintele, se face moarte,
În ea am să trăiesc fără sfîrşit,
Uitînd că sunt de şapte vieţi murit.

Paşii-mi sărută vrednicia ierbii,
Trăiesc doar timp, spaţiu gîndesc discret
Şi sunt convins: cînd se vînează cerbii,
Singurătatea m-a născut poet.

Şi de atunci din mine-alerg spre mine,
Privirea mi se frînge de ruine,
Ruine de tăceri din noapte-n zi.

Rănit şi-nsîngerat de-atîta taină,
Alerg din mine-n mine fără teamă
Ca spre o ţară ce n-o voi găsi.

***
Eu cuvînt n-am să-mi mai fiu
Numai cînd n-oi mai fi viu,
Da’ şi-atunce am să cînt
Cu al lacrimii cuvînt.

Catren mereu

Phoenix suntem. Strai de cenuşă
Purtăm, ca un stelar noroi.
Se-aude o bătaie-n uşă.
Primiţi-l pe Iisus în voi!

 

  Cîntec de-apocalipsă
  Pentru Nicolae Fabian


Apocalipsa mi-a intrat în casă,
Aseară a venit cu primul tren
Şi m-a îmbrăţişat să-i fiu etern
Soţ credincios, menire dureroasă.

Potop stelar strîngeam, umplînd ulcioare,
Cînta neantu-n mine la viori,
Iar vîntul mă-ntreba cu-nverşunare:
«Cum faci că veşniceşti şi nu mai mori?»

Rîdeam şi-n haine noi de disperare
Beam ceai din cîntec de privighetori.

***
Mie nu-mi ajunge zeu,
Ţie nu-ţi ajunge moarte,
Mie nu-mi ajunge Eu,
Nici departe, nici aproape.

Mie nu-mi ajunge Nu,
Ţie Da nu-ţi mai ajunge,
Mie nu-mi ajunge Tu
Să-mi am morţile prelunge

În ianuar, ce se-abătu
Peste ochi-mi — stea învinsă
Şi-mi ajung şi sunt de-acu
Ţară de colinde ninsă.


Baladă pe nou


Manole şi-a închis iubirea-n zid,
Eu — un popor de mierle fredonînd
Al nedreptăţii lied —
În gînd. 
Sunt bucuros, aproape ne-ntîmplat.
Mi-a mai rămas un lucru de făcut —
Să le fiu cer surpat
În absolut.

***
Timpul curge înapoi
Spre ce-am fost odată Noi
Şi-o să curgă şi-nainte,
Cînd ne-om fi stinse cuvinte
ără cruci, fără morminte.

Cîntec de copac

În pieptul meu e-o scorbură cu mierle,
Caut în mine, tace Dumnezeu,
În tine caut, lumea-şi prinde perle
Din amintirea plopului ce-s eu.

Ştiind poetul, să-l cunoşti nu poţi.
Degeaba-ncerci, opreşte-te şi taci.
Freamătă-n el tăcerea din copaci
Şi-n sufletu-i valsează vii cu morţi.

Face ravagii ca-ntr-un lan cu maci
Epidemia raiului în toţi.

***
Noaptea, fumînd, suspină-n drum şi luna
Îi şterge ochii, tace-ntotdeauna,
Deşi în ea sunt stoluri de cuvinte.

Vai, ochii nopţii parcă-ar fi morminte
Spre care-o să venim să ne cunune
Tăcerile din plopi — biserici bune!

Iubito, ce-amiroşi a primăvară,
Noi suntem condamnaţi să fim o ţară!

Grădina ascunsă

Plîngînd, am îngropat în noi iubirea
Şi-am aşteptat să tot răsară cînt.
Cer poezia e, da-i şi pămînt.

În zori mirată ne-a fost fericirea —
Cerul luînd în braţele-i grădina,
Din sîmburi mici de dor ţîşnea lumina.


Carte de răni


Sunt un ales al morţii. I-s poet!
Blestemul drag al lutului în floare
Voi deveni-n curînd şi, desuet,
Mi-oi duce traiu-n amintirea ta,
Care la orice-atingere tresare,
Carte de răni — s-a preschimbat şi doare.

Cuvintelor sunt jertfă credincioasă?
Altceva sunt. Altceva ce? Tăcerea!
Pe marea de parfum a morţii mele
Înot mereu, mi-i lesne şi mi-i greu,
Da-s fericit, c-am îmblînzit durerea
Şi-acum, fiindu-mi grai, i-s Dumnezeu!


***
Sunt plin de tine, cartea
Se-nchide şi-o să zbor
Să mă-nfieze moartea
Cîntîndu-mă cu dor.

Rău o să-mi pară-ntruna
Că n-ai venit, mirare,
Să-mi dăruieşti secunda
Din care ora-mi moare.


 ***
Privirile îmi sunt două morminte,
Cu mîinile le mîngîi, însă cînd
Voi fi cuvînt de humă, grav tăcînd
Cine le-o duce flori şi jurăminte?

Cuvintele-s cocori la tîmpla zării,
Şi eu, uitînd de ele, mă mai mint
Citind pe drumuri urmele tăcerii
Din care izbucnesc narcişi de-argint.

***
În prezent trăiescu-mi
Zilnic viitorul.
Nici un cîntec nu e
Mai frumos ca norul.

Şi nici zi mai tristă
Cînd, Iisuse sfinte,
Va fi să alegem
Moartea preşedinte.

***
Ca un vis luminează tăcerea
Dar tu, iarna,
Eşti mai frumoasă ca ea.
Eşti cea mai frumoasă iarna.
Mi-eşti durerea,
Pe care-o cer ca nimeni să mi-o dea.

***
Mă-ngîn, mă tac, pe urmă mă rescriu
În cartea nopţilor şi-n a risipei.
Gîndu-mi se-ncuie-n mănăstirea clipei,
Morţii cei vii, viii cei morţi mă ştiu.

Ca pe-un copac tăcerea mă citeşte,
Cinstindu-mi numele, vînat de ciori.
Pe ţărmul liniştii aştept să mori,
Viaţă-a muririi mele, pămînteşte,

Şi eu să mă abandonez, ca prunii,
La capătul însingurării lunii.

 

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971