Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7-8 | 9-10 | -->
Anul 2010
Anul 2009
OARE, CHIAR NU ŢÍNEM SEAMA DE ISTORIE?!
DOCUMENTE CARE NU NE FAC PREA MULTĂ CINSTE;
SFÂRŞITUL PROGRAMAT AL DEMOCRAŢIEI
GRECII, EUROPA ŞI APELUL LA FIBRA SPIRITUALĂ;
Din nou despre Roşia Montană
ÎNGÂNDURATE FOTOGRAFII
Articole de Dwight Luchian PATTON, Nicolae DABIJA, Elena ARMENESCU, Leonard VELCESCU, Mircea BUNEA- Partea I
Partea II
Partea III
Remember: George ŢĂRNEA şi egloga lui
Eugen EVU: EPIFANIA EVUIANĂ
Adrian BOTEZ: MĂ-NTREABĂ STRĂMOŞII
Târgul de carte de la Frankfurt
Doi aromâni pionieri ai cinematografiei, Breviarul marelui Hidalgo
Poezia lui Liviu Ioan STOICIU
Studii despre Eminescu, Tălmăcirile lui Eugen DORCESCU
Apariţii de Dumitru Hurubă şi Petre Rău
Continuarea dezbaterii propusă de Dimitrie Grama
Un discurs al lui Geert WILDERS, preşedintele Partidului Libertăţii din Olanda
Biserica Ortodoxă Română şi securitatea – un studiu de Stelian GOMBOŞ
Din folclorul internetului
Din folclorul internetului - Partea II
Partea III
Partea IV
PASO DOBLE – RUBRICA LUI Ioan LILĂ
Topul cersetorilor bucuresteni
TEHNICA TÂNĂRĂ A INTERNETULUI PE MĂSURA VÂRSTEI A TREIA
PAGINA A DOUA
ZIUA NATIONALA A LIMBII ROMANE ŞI ISTORIA ŢĂRII

 IATA CUM SE  EXPRIMĂ CREDINŢELE LIMBII ROMANE PE DIVERSE MERIDIANE:MOMENT ANIVERSAR IN SUA - 1000 Clipe – SĂRBĂTOAREA CELEI MAI VECHI REVISTE ROMÂNEŞTI   


Revista "Clipa", de informatie socio-politica si culturala apare de aceasta data intr-o editie jubiliara - implinind numarul considerabil – 1000. In mod firesc s-ar cuveni ca acest eveniment jurnalistic sa constituie un prilej de mare bucurie atat pentru echipa redactionala, pentru colaboratori, cat si pentru cititorii acestei publicatii, cu o vechime de peste doua decenii si cu un tiraj difuzat in numeroase puncte geografice ale Planetei. Dar, in prezentul nostru descumpanit pentru moment, tulburat de orgolii si patimi, zdrobit de "crize" de tot felul, polarizat in putini bogati si multi saraci, toata omenirea, purtandu-si povara sa de incercari si nefericiri, isi striga disperata paradisul pierdut. In acest freamat existential, dominat de implacabilul "Oare ce va urma?", entuziasmul jubiliar devine moderat, dar ne pastram Respectul pentru munca noastra neintrerupta si neretribuita, facuta in folosul comunitatii de romani, pentru eforturile nebanuite, pentru stradaniile anevoioase si Speranta in vremuri mai bune.
Noi am avut, in editarea revistei "Clipa", un crez jurnalistic elegant si cumpanit si l-am urmat, pe care-l putem sintetiza in cugetarea unui mare istoric si om politic al Antichitatii romane: "Ad utilitatem vitae omnia consilia factaque nostra dirigenda sunt". (Toate gandurile si faptele noastre trebuie indreptate spre folosul vietii. Tacitus).
Ne-am straduit astfel sa pastram vie flacara luminoasa a istoriei, a culturii si traditiei neamului romanesc si sa promovam in lumea contemporana, imaginea Romaniei, in ciuda momentelor si dozelor sale de neputinta ori de nechibzuinta. Dupa cum se stie, arta scrisului, cu nemarginita-i arie de cuprindere, incepand cu scripturile cele vechi si sfinte, pana la creatiile jurnalistice moderne, a izvorat din credinta, iubire si speranta, fapte istorice, aspecte din realitatea inconjuratoare, implicand puterea creatoare individuala sau colectiva, posibilitatile de expresivitate ale unei limbi. In viziunea noastra, scopul prioritar al revistei "Clipa" a fost si va ramane cultivarea si pastrarea graiului stramosesc in comunitatile de romani care traiesc pe taramul american sau pe alte meleaguri straine si de a stabili permanent o punte de legatura cu viata conationalilor nostri din tara natala. La noi, romanii, limba a existat ca o componenta fundamentala a notiunii de patrie, a fiintei neamului, pentru ca a fixat puternic locul, locul timpul si istoria, de vreme ce inaintea intregirii teritoriale, unitatea natiunii romane a dainuit ca realitate naturala prin origine, spirit si limba. De aceea Eminescu spunea ca "Limba romaneasca e la sine acasa o imparateasa bogata". Poetul nostru national avea in vedere originea nobila, de esenta latina a limbii sale si a tuturor romanilor, pe care "poetul nepereche" a ridicat-o pe cele mai inalte culmi ale creatiei artistice, inaltandu-se EL insusi, prin cuget si simtire, deasupra tuturor gloriilor spiritualitatii neamului, ca sa-si poarte in eternitate coroana de Luceferi pe fruntea sa inalta cat istoria noastra. In contextul acestei evocari minuscule a marelui nostru poet, se cuvine sa mentionam ca in programul editorial al revistei "Clipa" si-au facut loc numeroase comentarii dedicate lui Mihai Eminescu. Pentru diversitatea si valoarea informativa, culturala, stiintifica si
estetica a continutului sau, publicatia noastra este obiect de studiu la catedrele de limbi romanice din Germania, Ungaria si UC Los Angeles, lector Georgiana Farnoaga. "Clipa" a fost nominalizata in Presidential Who’s Who si inregistrata in Library of Congress in Washington, D.C. Biblioteci celebre, printre care cea din Ierusalim, au solicitat-o in rafturile lor, iar personalitati marcante ale vietii socio-politice si culturale, ne-au onorat cu semnatura lor.
Realizarile noastre la editarea acestei publicatii apreciate deseori ne onoreaza si ne asumam responsabilitatea sa afirmam ca ne-am respectat cu prisosinta confratii din comunitatea de romani stabiliti in acest terifiant mapamond, prezentand cu admiratie aspecte semnificative din viata lor, laudandu-le business-urile, prosperitatea atinsa pe aceste meleaguri binecuvantate.
Pornind de la principii morale solide, indraznim sa lansam un apel catre toti cititorii si colaboratorii nostri sa-si indrepte cu iscusinta si sinceritate gandurile si faptele spre folosul tuturor oamenilor, pentru ca "oamenii nobili, popoarele nobile sunt acelea care au lucrat pentru omenire si n-au prezentat contul niciodata (Nicolae Iorga).
La acest moment aniversar aducem multumiri tuturor celor care s-au implicat intr-un fel sau altul in viata acestei publicatii. Multumiri nemarginite se cuvin a fi aduse distinsei mele sotii Vera Luchian-Patton – editor in Chief-Publisher- pentru meritul cel mai mare in redactia revistei, unde trudeste ani de-a randul cu profesionalism de exceptie si daruire exemplara, dovedind si o capacitate extraordinara de a comunica usor si util cu colaboratorii si cu cititorii nostri. Multumiri speciale trebuie sa aducem colaboratorilor onorifici. Multumim astfel Prof. dr. doc. Andrei Marga, Rector, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj, care ne-a onorat cu semnatura in revista si care a avut cuvinte de apreciere extrema la adresa publicatiei noastre acordandu-ne calificativul de "Prestigioasa Publicatie Clipa", dar si profesorului si istoricului Viorel Roman, profesor la Universitatea din Bremen, Germania, fostul meu coleg de facultate, statornic si fidel colaborator al nostru.
In mod deosebit trebuie sa multumim domnului Lazar Ladariu,jurnalist si scriitor, doamnei Mariana Cristescu, jurnalista si scriitoare si intregului colectiv redactional al publicatiei Cuvantul Liber din Targu Mures pentru colaborarea existenta intre noi, precum si domnului profesor Nicolae Balint, jurnalist in Targu Mures.
Multumiri sincere tuturor, pentru aprecierile adresate publicatiei noastre, asigurandu-i ca nutrim sentimente reciproce. Nu se poate trece cu vederea caracterizarea facuta de dl. Florin Carlan, din New York, care a afirmat textual: "Revista "Clipa", o adevarata reduta romaneasca de peste mari si tari", exprimandu-si recunostinta profunda pentru ca ne lipim obrazul de lacrima de dincolo de insangeratul Prut.
Nu este un secret pentru nimeni ca mass-media are "in spatele" ei guverne, partide politice, grupari financiare sau de alta natura, si multe altele, iar presa comunitara ar trebui sa se bazeze pe suportul comunitatii, suport, cu nemarginit regret trebuie sa afirm, in cazul nostru egal cu solutia banala din matematica: nul.
Din nefericire, cand vorbim de comunitatea Romana, indiferent de perimetrul geografic in care ne aflam, ne caracterizeaza un singur lucru: traim intr-un antagonism perfect. In acest perfect antagonism, ne-am straduit sa fim liantul care uneste cea mai dezbinata comunitate din SUA.
Pentru slava graiului stramosesc si pentru cinstirea neamului, din care ne-am desprins fara a ne rupe, vom lucra si pe viitor la redactia revistei "Clipa", urmarind sa tinem legatura permanenta cu toate evenimentele politice, sociale si culturale din Romania si de pretutindeni. Dumnezeu sa ne ajute la aceasta buna faptuire!
                                                                                           Dwight Luchian-Patton

 


                         Să nu supărăm Kremlinul!  
                                                                                                       - Nicolae Dabija -
            Membru de Onoare al Academiei Române -


Toţi cei care s-au perindat prin scaunele puterii de la Chişinău după 1990 cunosc cel mai bine fabula conform căreia mielul este vinovat de fiecare dată de agresivitatea, ferocitatea şi lăcomia lupului! Împărtăşesc părerile celora care cred că în acţiunile noastre nu trebuie nicidecum să supărăm Kremlinul. Pentru că el ne fixează preţurile la gaze, la petrol şi la independenţa noastră. Le înţeleg şi alarma, or, imediat ce aceştia afirmă că moldovenii sunt români, observă că ruşii ne majorează preţul la gaze. Îndată ce vreun politician de-al nostru crede că limba vorbită de moldoveni este româna, mai creşte cu nişte dolari contravaloarea barilului de petrol. În 1990 conducerea de atunci a republicii a decis să se declare Sărbătoare Naţională a Republicii Moldova ziua de 31 august, când limba română şi alfabetul latin au revenit Acasă. S-a stabilit ca sărbătorii să i se zică „Limba Noastră cea Română". Dar când la putere au venit agrarienii, aceştia, oameni pragmatici şi clarvăzători, ca să nu enerveze Moscova, au dispus să evite din titulatură cuvântul „român". Astfel sărbătorii noastre naţionale i s-a spus simplu: „Limba Noastră cea..." Pe urmă s-a înscăunat Partidul Democrat, care, anulând tot ce a făcut partidul preşedinţilor de colhoz, cu „hăis..." şi „cea...", au botezat sărbătoarea şi mai familiar: „Limba Noastră..." Când minoritarii serbau şi ei cot la cot sau, cum se spune la noi, pahar lângă pahar, evenimentul, numit de ei „Limba Voastră...", ciracii lui Voronin i-au zis şi mai simplu, pe înţelesul Moscovei: „Limba..." Care? Nu se ştie. Această politică înţeleaptă n-a putut să nu aibă urmări care erau şi de aşteptat: Moscova a scumpit gazele de zece (în loc de unsprezece) ori şi petrolul de opt (în loc de nouă) ori. Mă bucur că ea, acea politică de echilibru, are continuatori în Guvernul de la Chişinău.
De la 1 septembrie 2011 Istoria Românilor a devenit în şcoli Istoria. Simplu. Clar. Nepretenţios. Ca să nu supere Moscova. Sau alogenii. Doar istoria noastră e deopotrivă şi a lor. E logic! E chibzuit! Bravo celora cu iniţiativa! Pasul următor, cred, trebuie să fie unul şi mai curajos. A venit, cred, rândul limbii române: ea trebuie să se intituleze simplu: Limba.Literatura română ar trebui să-şi zică şi ea: Literatura. Las' să crape de ciudă cei din partidul „Patrioţii Moldovei", care propuseseră ca în instituţiile de învăţământ să se studieze: Algebra Moldovei. Şi ţării îi putem spune ceva mai simplificat: Republica. Sau, ca să-l împăcăm pe fiecare, de ce nu i-am pomeni pe toţi în titulatura statului şi să-i zicem: Republica Moldo-Ruso-Ucraineano-Găgăuzo-Bulgaro-Idiş?! Ar fi normal. Doar suntem republică multinaţională, chiar dacă unele dintre cele 300 de grupuri etnice care o populează n-au decât câte un singur reprezentant. Şi atunci cei care îşi rup de fiecare dată bojocii strigând la mitingurile partidului comunist „Naşa Maldova!" („Maldova nostra!") vor putea să strige pe bucăţi denumirea statului – fiecare cu partea lui – fără să se simtă lezaţi. Doar ţara e şi a lor. Sau - mai ales a lor. Sau – doar a lor (cum afirmă pe blogul său www.liprom.ru tătarul rusificat Eduard Baghirov, care spune despre această „naţiune de dobitoace", cum îi numeşte el pe moldoveni, peste care „în 1940 a venit Stalin şi le-a învăţat pe aceste animale sălbatice să-şi şteargă fundul cu hârtie de veceu, dar nu cu cărămizi..."). Iar nouă, celor 82 % de moldoveni români, nu ne va rămâne decât să urmăm sfatul altui mare patriot comunist, Ilin, din ziarul „Comunistul":
„Cine vrea să vorbească limba română - să plece în România!", pentru că acolo până şi ruşii, care fac cozi interminabile la Direcţia de Paşapoarte de pe strada N. Iorga, nr. 5, din Bucureşti, vorbesc limba română. Şi aceasta - până se văd cu paşaportul românesc în buzunar. După aceea iar o uită. E şi firesc. Pentru că cine mai are nevoie de ea? Găgăuzii? Doamne fereşte! Ei n-au nevoie nici de limba lor. Ci doar de limba rusă. Ca şi bulgarii. Care şi-au creat la Taraclia o universitate ca să înveţe ruseşte. Ca şi ucrainenii. Ca şi Ambasada Ungariei de la Chişinău. Elevii găgăuzi care au propus în cadrul protestelor să fie scoasă limba româna din şcoli ar trebui înţeleşi şi în atestate ar urma să fie trecut un singur obiect: limba rusă (fără matematică, fizică, biologie, chimie, găgăuză ş.a., care-s la fel de „imposibile" ca şi româna). Şi atunci în ţară va fi armonie etnică. Iată de ce salut politica cumpătată şi plină de înţelepciune a Guvernului nostru. El vrea ce vrem şi noi şi ceea ce doreşte Moscova: pace. Iar pentru pace ce nu face omul? Numai câte războaie au făcut ruşii în ultimele secole ca să fie pace?!
Numai câte umiliri n-am suportat noi, în aceleaşi secole, ca să fie pace?! Doar că, vorba vine, când cu haz, când cu necaz, am renunţat: ba la limbă, ba la nume, ba la neam, ba la istorie, ba la adevăr, ba la Dumnezeu şi, nu ştiu cum se face, că pace tot n-am mai avut!
(Articolul a fost trimis revistei ART-EMIS de către istoricul Alexandru Moraru, cu încuviinţarea autorului)



 COMPLETAM ACESTE DATE DEPRE SĂRBĂTOAREA PE CARE O PROPUNEM SA CELEBREZE ACTUALITATEA LIMBII ROMÂNE ÎN ACTUALITATEA CONTEMPORANĂ CU ŞI MAI VECHI ELEMENTE DE ISTORIE ŞI PREISTORIE

         Elena Armenescu despre noi descoperiri arheologice

Două morminte vechi de 4.500 de ani şi unul vechi de un mileniu, au fost descoperite lângă Ploieşti, iar arheologii ardeleni au realizat in ultimele luni o serie de descoperiri care vor schimba manualele de istorie. Printre descoperirile cercetate de ei se numara ultimul refugiu al regelui Decebal ori Capitoliul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Arheologii de la muzeele din Transilvania au reusit sa faca, in ultimele luni, o serie de descoperiri de exceptie. Dupa ce rezultatele cercetarilor de teren vor fi concretizate in studii stiintifice, manualele de istorie vor trebui sa fie modificate si completate. Astfel, arheologii Muzeului National al Unirii din Alba Iulia au inventariat 57 de situri arheologice pe traseele din judetul Alba ale viitoarei autostrazi de pe Culoarul IV Pan-European si ale drumului expres Sebes-Turda. Echipa formata din 10 specialisti, condusa de directorul muzeului Gabriel Rustoiu, a cercetat in luna august aproximativ 143 de kilometri. Practic, la fiecare 2,5 kilometri exista cate un sit arheologic.
Pe parcursul celor 74 de kilometri de drum expres intre Sebes si Turda au iesit la iveala 40 de asezari, complexuri izolate, drumuri romane, necropole, precum si ruinele unei biserici medievale la Miraslau. Traseul drumului expres trece,  de asemenea, prin doua zone clasate de UNESCO, respectiv cel neolitic de la Limba si zona de protectie a vechiului oras Apulum, in zona localitatii Partos, a declarat arheologul Constantin Inel, director-adjunct al Muzeului Unirii. Traseul Culoarului IV Pan-European, pe tronsonul Şibot-Miercurea Sibiului, in lungime de aproximativ 40 de kilometri, se intersecteaza cu cel putin 17 situri arheologice. Viitoarea autostrada va trece prin zona de protectie a celui mai important sit neolitic din Romania, cel de la Tartaria.
Cetate preistorica de 78 de hectare la Sântana
Una dintre cele mai importante asezari din prima parte a epocii fierului isi dezvaluie secretele cu ajutorul unei investigatii bazate pe campul magnetic al vestigiilor. Astfel, arheologii romani si germani au facut o cercetare magnetometrica la cetatea de pamant hallstattiana de la Sântana, din judetul Arad, care a permis identificarea unor structuri preistorice. Desi cetatea este cunoscuta de aproape o jumatate de veac, ea ascunde in continuare multe secrete.
Cetatea de pamant hallstattiana se afla la patru kilometri de orasul Santana, iar suprafata fortificatiei, de forma aproximativ ovala, depaseste 78 hectare. Este vorba de una dintre cele mai mari asezari fortificate din preistorie. Cercetarile au stabilit, mai intai, existenta unei necropole care apartine primei parti a epocii cuprului. Este vorba de cultura Tiszapolgar, circa 4000 i.Hr. Apoi, exista o asezare ce dateaza de la sfarsitul epocii bronzului, adica de la circa 1200 i.Hr., si o fortificatie ridicata la inceputul primei epoci a fierului, ridicate de traci. "Cercetarea magnetometrica de la Santana a permis identificarea unor structuri preistorice, cum ar fi primele doua valuri, santuri si palisade – structura defensiva a fortificatiei –, un drum situat in interiorul fortificatiei si numeroase constructii din lemn", a declarat Victor Sava, arheolog la Complexul Muzeal Arad.
Tot din perioada preistorica dateaza singura sulita cu lemn descoperita pe teritoriul Romaniei. Este vorba de o piesa de patrimoniu, descoperita accidental pe teritoriul unei localitati din apropierea orasului Alba Iulia, care contine un fragment de lemn vechi de aproximativ 3000 de ani. Specialistul in preistorie conf. univ. Horia Ciugudean a declarat ca varful de lance din bronz este datat aproximativ intre 1200 si 1000 i.Hr. "A avea un fragment de lemn de la manerul unei lanci de bronz, cu o vechime de peste 3000 de ani, pentru Romania este un lucru absolut senzational", a spus Horia Ciugudean.
Piatra Craivii, refugiul ultimului rege dac
Cercetarile de la Cetatea dacica Piatra Craivii, din Muntii Orastiei, au scos la lumina un foarte bogat inventar arheologic constituit din ofrande aduse divinitatilor dacice. Este vorba despre fragmente ceramice, fibule de fier si de bronz, obiecte de podoaba din sticla (margele), fragmente de vase din bronz din lumea romana, piese de harnasament, sageti, resturi osteologice – toate datate din perioada secolului I inainte de Christos. "Templul de la Piatra Craivii este situl cu cel mai bogat inventar din intreaga lume dacica", a declarat arheologul Cristinel Plantos. La templul rectangular din cetate au fost descoperite inca doua noi plinte, pe langa celelalte sase cunoscute pana acum. Plintele sunt baze de piatra ce sustineau coloanele din lemn si au 60 cm in diametru, respectiv 10-20 cm in grosime. Cetatea de la Piatra Craivii facea parte din sistemul de aparare a capitalei, Sarmizegetusa.
Dupa caderea Cetatii de Scaun, in anul 106, in urma asediului condus de imparatul roman Traian, aici s-a refugiat regele dac Decebal. Ulterior, el a parasit cetatea si, ajuns din urma de romani, s-a sinucis ca sa nu ajunga prizonier.
Capitoliul de la Sarmizegetusa, scos la lumina
Nu departe, Capitoliul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost dezgropat, in intervalul iulie-august, de catre echipa de arheologi de la Muzeul National de Istorie al Transilvaniei din Cluj, condusa de profesorul Ioan Piso. Templul respectiv avea o dubla functie, spune Ioan Piso. El era centrul politic si religios al provinciei romane. Capitoliul, la fel ca si cel din Roma, era consacrat unei triade de zei: Jupiter, Juno si Minerva. Platforma centrala masura 20 de metri latime si 30 de metri lungime. Oamenii urcau pana la templu pe 11 trepte de marmura de Bucova, extrasa din Muntii Apuseni.
Intrarea era strajuita de sase coloane, cu inaltimea de 10 metri fiecare. Coloanele erau corintice, sculptate de mesteri din Asia Mica si identice cu cele din Milet. Statuia cea mai importanta era cea a lui Jupiter. "Jupiter, de pe tronul sau, trebuia sa vada meterezele cetatii pe care trebuia sa o apere", spune Ioan Piso. Deocamdata, arheologii au descoperit bucati din statuie, adica acvila zeului si fragmente din carliontii zeitatii. In Antichitate, statuile erau vopsite, iar Jupiter de la Sarmizegetusa era roscat deschis, desi legendele spun ca zeul era blond. Capitoliul domina forumul nou al orasului, pentru ca primul forum roman, ridicat de imparatul Traian, era strajuit de cladirea Senatului orasului, care era, la randul sau, templu al zeitei Concordia.
Cu ajutorul a doua inscriptii, Ioan Piso a putut determina si ziua inaugurarii Capitoliului: 23 mai. In anul 205, in Capitoliu a fost organizata o mare petrecere in cinstea lui Jupiter, pentru ca data consacrarii sale, 23 mai, pica intr-o zi de joi, Dies Jovi, adica Ziua lui Jupiter in limba latina.
Tot la Sarmizegetusa a fost descoperit si un templu al zeului asiatic Iarhibol, unul dintre componentii trinitatii supreme a panteonului acestei provincii. Templul a fost ridicat de soldatii adusi din Palmyria de catre imparatul Hadrian, in perioada 117-118, pentru a lupta impotriva sarmatilor, care doreau sa invadeze Dacia.
In Cluj-Napoca, un templu roman al zeului Mercur a fost descoperit de arheologi in centrul orasului. Ruinele templului au fost gasite in subsolul scolii Ioan Bob. Din templu au fost gasite o serie de placi de calcar si doua coloane. Pana acum, cultul zeului Mercur nu era atestat oficial in Napoca, desi arheologii banuiau existenta unui astfel de templu. Napoca era un oras al negustorilor de sare, iar Mercur era patronul acestei bresle.
Blesteme antice
O alta descoperire de exceptie a fost facuta in cealalta metropola a provinciei, la Apulum. O tablita din plumb, cu blesteme scrise in limba latina, veche de aproape 2000 de ani, a fost descoperita de arheologii Muzeului National al Unirii din Alba Iulia pe un santier de la marginea municipiului. Descoperirea a fost realizata de Ilie Lascu si George Bounegru. Tablita de blesteme, tabellae defixiones in limba latina, este realizata pe o foaie de plumb, de dimensiuni mici, asemanatoare unei carti de joc. Dupa scrijelire a fost rulata, stare in care a si fost descoperita de arheologi.
"Nu ne-am dat seama ce este la inceput, avand in vedere forma in care se prezenta. In timpul procesului de restaurare si dupa consultarea unei bibliografii cu privire la descoperirile cu caracter funerar din provincia Dacia, am realizat ca avem parte de o piesa deosebita si extrem de rara", a declarat arheologul George Bounegru. Piesa a fost descoperita intr-un mormant de inhumatie de pe Dealul Furcilor, sub un schelet.
De asemenea, arheologii din Alba Iulia si Cluj au reluat in vara anului 2008 lucrarile pe santierul arheologic reprezentat de resedinta guvernatorului consular al celor trei Dacii. Cea mai importanta descoperire facuta in urma sapaturilor arheologice din acest an o reprezinta o statuie de marmura a zeitei vanatorii, Diana. "Divinitatea este reprezentata in miscare spre stanga, piciorul stang flexat si faldurile rochiei ei inclinate spre dreapta. Este o piesa de o foarte buna calitate artistica si reprezinta o a doua statuie a zeitei, descoperita deocamdata la Apulum", a declarat Viorica Rusu, arheolog la Muzeul National al Transilvaniei din Cluj.
Muzeul din Bistrita vrea tezaurul de la Sopteriu
Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud incearca sa recupereze de la Banca Nationala un tezaur monetar descoperit in 1987 in localitatea bistriteana Sopteriu. Acesta a fost trimis la ordinul lui Nicolae Ceausescu. Directorul Gheorghe Marinescu se teme ca tezaurul ce consta in aproximativ trei kilograme de monede de argint ar putea fi topit. Este vorba despre un tezaur de monede care circulau in Europa in secolul XVII, ingropat pe fondul nelinistii create in Transilvania de plecarea turcilor si venirea austriecilor: florini, ducati si alte piese de circulatie europeana, olandeze, austriece, poloneze, piese de argint aurit, bijuterii si o teaca de pumnal din argint aurit. Erau obiecte stranse in timp, desi erau iesite din uz probabil. "Am gasit printre ele si un denar roman de argint, pe care, probabil, colectionarul o avea de undeva, gasita, vreo descoperire arheologica la nivelul acelor ani. Erau pastrate pentru valoarea intrinseca a metalului. Tezaurul a fost dus la Bucuresti si prezentat lui Ceausescu de catre un militian, care a primit dispozitie sa il predea la Muzeul National sau la Banca Nationala. L-a predat la Banca municipiului Bucuresti, de unde nu l-am mai putut recupera", a declarat arheologul. Un alt tezaur monetar unicat in Romania, aflat in custodia muzeului din Bistrita, este cel de la sieu Odorhei, descoperit de arheologul George Marinescu in 1982 si care a fost pastrat in colectiile muzeului in ciuda dispozitiei lui Nicolae Ceausescu, care, dupa ce l-a vazut, a cerut ca acesta sa fie predat Muzelui National. Este vorba despre 207 tetradrahme grecesti din argint si sapte monede celtice de aur ce au apartinut unui nobil dac care a participat alaturi de Burebista in expeditia impotriva celtilor din anii ‘60 i.Hr.: "Faptul ca la sieu Odorhei s-au descoperit in 1982, alaturi de tetradrahmele grecesti si cele sapte monede celtice din aur de 24 de karate – monede cum nu s-au mai descoperit la est de Tisa –, demonstreaza ca acestea nu puteau fi decat o captura de razboi si ca nobilul dac care le-a detinut a participat, alaturi de trupele lui Burebista, la incursiunea impotriva celtilor", explica Marinescu, descoperitorul tezaurului. "Am primit ordin sa ne prezentam la Bucuresti, la Nicolae Ceausescu, care cerea sa vada toate tezaurele monetare. Acesta ne-a ordonat sa il predam Muzeului National, dar eu am mers cu el direct la Institutul de Arheologie si m-am inteles cu Constantin Preda, marele arheolog, sa il pastreze acolo pentru cercetare ca sa avem o justificare. In 1990 l-am recuperat, tot personal", spune Marinescu. Tezaurul cuprinde tetradrahme din Macedonia Prima, Apollonia, Dyrrhachium si Thasos, iar cei sapte sateri de aur sunt emisiuni ale celtilor din zona Dunarii de Mijloc.
Turn din secolul XIII

Deva — in judetul Hunedoara, arheologii Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane au facut mai multe descoperiri importante in incinta Cetatii Devei. Este vorba de vestigii ale Evului Mediu. "Au fost gasite urme ale unor ansambluri de locuinte, fortificatii, sisteme de aductiune a apei, fragmente de arma sau monede", a declarat Marcel Morar. Cea mai recenta descoperire arheologica a fost facuta in luna iunie, cand arheologii de la Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane din Deva au gasit in incinta Cetatii Deva ruinele unui turn din piatra din secolul al XIII-lea si mai multe obiecte din ceramica, fier si bronz. Cetatea Devei dateaza din anul 1269. In decursul veacurilor, cetatea a fost tinta mai multor rascoale. Declinul ei a inceput in anul 1849, cand in magazia cu praf de pusca a explodat si a aruncat in aer zidurile cetatii.
                                        Leonard Velcescu

Doctor în Istoria Artei, Absolvent al Universităţii Sorbona şi Ecole Pratique des Hautes Etudes (Paris))
 
„Imaginea demnă a Dacilor a fost plasată în locul cel mai prestigios al lumii romane, în inima Romei,în Forul lui Traian; şi această imagine nobilă a poporului dac a reuşit să învingă factorul distrugător al Timpului şi să ajungă până în zilele noastre; fapt foarte important şi de mare valoare pentru istoria reprezentărilor antice ale Dacilor în arta romană şi a culturii României.”

Aceste reprezentări statuare de Daci, analizându-se asemănarea lor cu locuitorii anumitor regiuni din România de azi, ce sunt descendenţii direcţ i ai Dacilor. Folosesc denumirea de Dac, Daci, pentru aceste reprezentări sculpturale, pentru că în literatura de specialitate sunt menţionate astfel. Să nu uităm, însă, că Dacii, Geţii, Carpii, chiar şi Frigienii care au fondat colonii în Asia Mică, reprezintă, de fapt, acelaşi popor, aceeaşi mare familie pomenită de Herodot (Istorii, V, 3), numeroasa familie a Tracilor. Majoritatea acestor sculpturi provin din Forul lui Traian, la Roma. O mare parte din aceste statui ce îi reprezintă pe Daci au fost realizate în urma războaielor dintre Romani şi Daci (între 101-106 d.Hr.), pentru a fi plasate în Forul lui Traian (Roma), într-un spaţiu arhitectural bine definit: pentru faţada clădirii Basilica Ulpia, pentru porticurile pieţei acestui For, pentru intrarea monumentală, pentru Porticus Purpuretica, ansamblu arhitectural neidentificat încă. Toate aceste opere sculpturale sunt păstrate în numeroase muzee din întreaga lume. Marea calitate sculpturală şi iconografică caracterizează aceste opere, aceste reprezentă ri de Daci; figurile Dacilor pot fi considerate ca fiind adevărate portrete (prezintă afinităţi evidente cu modelul sculptat) ce particularizează fiecare personaj de Dac reprezentat în arta romană. De asemenea, remarcăm fizionomia lor aparte, naturală şi demnă. Marea majoritate a acestor sculpturi au fost realizate de artişti oficiali romani, în momentul când arta romană se afla la apogeu; calitatea reprezentă rii figurii umane atinsese cel mai înalt grad artistic. Studiată cu multă atenţie, toată această bogată şi diversă iconografie de Daci, reprezentată `n sculptura romană, atât pe metopele Columnei lui Traian, precum şi în arta statuară, dezvăluie mai multe detalii importante: trăsăturile figurilor tuturor Dacilor (bărbaţi, femei şi copii) au fost realizate cu un mare profesionalism artistic de către artiştii romani. Fiecare personaj a fost redat individualizat, fiecare figură a fost restituită cât mai fidel posibil. Toate trăsăturile ce caracterizează chipul fiecărui Dac au fost transpuse în mod minuţios în piatră şi se poate vorbi aici despre adevărate portrete, sculptate după modele reale. Desigur, aceste figuri de Daci nu sunt „fotografii”, dar se poate afirma că avem de-a face aici cu portrete sculptate în piatră care prezintă afinităţi cu trăsăturile fiecărui Dac redat şi, cum am spus mai înainte, toată această iconografie este de o înaltă calitate artistică şi iconografică, fiind de o mare importanţă pentru istoria artei antice. Compoziţiile Columnei lui Traian, marea friză a lui Traian, statuile de Daci, au servit ca „model” de studiu pentru operele artistice ale marilor artişti ai Renaşterii şi Barocului, precum şi curentelor artistice ce au urmat. La începutul secolului al XVI-lea, printre primii artişti ai Renaşterii italiene, care au studiat Columna lui Traian, a fost pictorul Jacopo da Bologna, care încă înainte de anul 1506, arăta un mare interes pentru basoreliefurile ei. Acest monument al Antichităţii a avut o importantă influenţă asupra celor mai mari artiş ti ai Renaşterii, asupra frescelor lui Raffaello Sanzio, vestitele stanze şi ale elevului său Giulio Romano (1499(?)-1546) de la Vatican; se cunoaşte că însuşi Michelangelo admirase compoziţiile Columnei lui Traian, în faţa cărora ar fi exclamat: „Nu există decât o singură Columnă Traiană!”. Ceva mai târziu, stilul în care au fost sculptate basoreliefurile Columnei lui Traian de către artiştii antici va influenţa puternicele compoziţii ale lui Caravaggio. Marile creaţii ale Renaşterii fiind din ce în ce mai mult sub „influenţa” artei Columnei, basoreliefurile ei şi statuile de Daci au trezit un interes din ce în ce mai mare şi studii de mare anvergură au fost începute, precum şi mulaje au fost realizate după aceste opere. în muzeele din lumea întreagă există un număr însemnat de sculpturi ce îi reprezintă pe Daci (şi familia Tracilor). Multe dintre ele încă nu au fost descoperite şi publicate. O inventariere destul de sumară a fost prezentată de I. I. Russu în lucrarea sa, „Daco-Geţii în Imperiul Roman” (în afara provinciei Dacia Traiană), Bucureşti, 1980, iar o altă lucrare, de altfel lacunară, cunoscută în momentul de faţă, aparţine Juttei Pinkerneil, „Studien zu den Trajanischen Dakerdarstellungen” (Freiburg, 1983) - din nefericire fără ilustraţii. Un inventar care să cuprindă aproape majoritatea statuilor cunoscute de Daci se impunea. Teza mea de doctorat prezintă statuile cele mai reprezentative din totalul celor pe care le-am putut inventaria. Statuile nu fuseseră studiate în mod ştiin- ţific. Descoperirile arheologice au evidenţiat că pentru acest complex arhitectural al Forului lui Traian au fost realizate două serii de statui de Daci, ce aveau un loc bine stabilit în perimetrul acestui For, ca false cariatide, fiind situate la nivelul aticelor porticurilor curţii interioare a Forului lui Traian, deasupra fiecarei coloane de susţinere a galeriilor acestor porticuri şi la nivelul faţadei exterioare (partea sudică) de la Basilica Ulpia. Aveau dimensiunile de 2,68 m (pentru cele de la nivelul porticurilor, pomenite mai sus) şi de 3,084 m (pentru faţada părţii de sud a clădirii Basilica Ulpia). Numărul acestor statui monumentale de Daci ce au făcut parte din Forul lui Traian poate fi estimat la o sută: aproximativ 18 statui la nivelul faţadei sudice a clădirii Basilica Ulpia; aticul porticului nord-est (faţada interioară): 25 statui de Daci + încă 2 statui la colţuri, egal 27; galeria tripartită sud-est (faţada interioară): 20 de statui la nivelul aticului spre curtea interioară; aticul porticului sud-vest (faţada interioară): 25 statui de Daci + încă 2 statui la col- ţuri, egal 27 de statui. Statui de Daci au mai fost făcute pentru acest For: pentru intrarea monumentală, pentru Porticus Purpuretica, situat tot în acest For, statui de Daci realizate în porfir roşu-vişiniu şi marmură albă, ce se află azi păstrate la Muzeul Luvru, în parcul Boboli (Florenţa) etc. Niciun alt popor subjugat de Roma nu a beneficiat de atât de multă atenţie din partea artiştilor plastici. De ce învinşii au figuri de învingători şi decorează cele mai importante monumente romane? Se poate afirma că, mai mult decât Galii, Germanii, Parţii sau alţi „Barbari”, Dacii au avut un loc privilegiat în arta romană şi în inima Romei (în Forul lui Traian). Poporul dac a fost, putem spune, glorificat `ntr-o manieră fără precedent de către Romani, `n aşa fel `ncât se dă impresia unei „simpatii” sau unei „admiraţii” cu totul aparte vizavi de acest popor. În Forul lui Traian a fost realizat un adevărat „program” iconografic. De ce Romanii au executat acest program iconografic imens dedicat poporului dac? Ar putea fi vorba despre un nobil „omagiu” adus de către Romani celui mai puternic adversar al lor. Mai multe argumente au fost invocate pentru susţinerea acestei afirmaţii: respectul, chiar admiraţia, resimţite de Traian pentru războinicii daci, fapt atestat şi de numărul important de legiuni romane compuse numai din soldaţi daci, precum şi aurul Dacilor, luat ca pradă de război, aur care a contribuit, în mod esenţial, la redresarea economică a Imperiului roman. Se poate deci considera că Împăratul Traian a dedicat acest monument important (Forul) de asemenea şi Dacilor. Dacii au pierdut o parte din ţara lor, au pierdut o cantitate însemnată din aurul şi agoniseala lor, luate de Romani ca pradă de razboi dar, cu toate acestea, imaginea şi prestigiul lor au rămas intacte. Poporul dac a fost onorat prin a fi reprezentat în arta sculpturală romană, imaginea demnă a Dacilor a fost plasată în locul cel mai prestigios al lumii romane, în inima Romei, în Forul lui Traian; şi această imagine nobilă a poporului dac, aceste reprezentă ri sculpturale de Daci (o bună parte din ele) au reuşit să învingă factorul distrugător al Timpului şi să ajungă până în zilele noastre; fapt foarte important şi de mare valoare pentru istoria reprezentărilor antice ale Dacilor în arta romană şi a culturii României. Romanii au dorit să-i prezinte pe Daci sub aspectul lor natural, demn, adevărat, luptând până la capăt, hotărâţi în acţiunile lor, uneori chiar contraatacându-i pe Romani. Romanii nu au căutat să altereze, să denigreze, imaginea „nobilă” a Dacilor şi a poporului dac. Este destul de surprinzător acest lucru. Romanii, ca învingători, ar fi putut să reprezinte toată această iconografie a „Barbarilor” realizată de artiştii lor, cum ar fi vrut ei, urmând linia clasică, obişnuită, ce caracteriza imperiile, de a reprezenta sub formă de propagandă militară şi politică pe învinşii lor, adică într-o lumină defavorabilă şi se mai poate adăuga că, după cum se ştie, atitudinea Romanilor vizavi de „Barbari”, în general, nu era deloc una pozitivă; dar, surprinzător, nu a fost să fie aşa! Sper ca proiectele mele culturale pentru România să se realizeze într-un viitor apropiat şi anume: doresc să înfiinţez un domeniu de cercetare în iconografie antică, în România, domeniu ce nu prea există şi nu prea este dezvoltat şi cercetat; şi un alt proiect gândit cu ani în urmă, este acela de a fonda în cadrul muzeal o secţie cu mulaje după statuile monumentale antice de Daci, ce se găsesc expuse în cele mai mari muzee din lume. Cum am spus, cu ani în urmă, am contactat, la Muzeul Luvru, Atelierul de mulaje al acestui prestigios muzeu, pentru a le cere un deviz cu costul de realizare a mulajelor după cele trei statui de Daci, ce se află în acest muzeu. La fel va trebui făcut `n toate Muzeele din lume, `n care se găsesc aceste preţioase sculpturi. Ar fi foarte important acest viitor Muzeu al Mulajelor după statuile de Daci. Va fi unic atât în România cât şi în lume  


                          Misterele Bucegilor
       în experienţele relatate pe blogul unor clujeni


Nimeni nu poate explica de ce pe crestele Bucegilor se inregistreaza un nivel foarte mare al radiatiilor.
Cercetarile sporadice de pana acum n-au dezlegat toate aceste mistere. Raman in “picioare” doar legendele care spun ca Bucegiul a fost un urias sanctuar dacic, piatra de temelie a poporului român.
Stam de vorba cu “muntomanii” intalniti la refugiul salvamont de la Varful Omu. Oameni impatimiti de munte, asa au fost porecliti. Ei stiu toate traseele din Bucegi. Auzim de mai multe creste ale muntilor, precum Doamnele, Omu si Batrana. Ar exista niste energii deosebite. Turistii vorbesc despre vindecari miraculoase ale celor care au trecut pe acolo. Daca oamenii aveau o boala anume. Pentru niste clujeni ca noi, putin familiarizati cu zona, pare ceva greu de crezut. In fine, specialistul de la statia meteorologica Varful Omu, Gheorghe Porancea, un impatimit al muntilor, munceste de 21 ani la statia meteo si este pe deasupra si salvamontist. “Eu am insotit cu ani in urma o echipa de cercetare in Bucegi. Au fost facute masuratori radestezice pe Varful Bucura. S-a constatat o intensitate extraordinara a radiatiilor. Cert e ca eu nu pot sa stau mult timp departe de munte. De cate ori urc aici, simt ca ma incarc de energie. E ceva deosebit aici”, ne spune acesta.
“Triunghiul de aur” al Daciei
De aici intram pe teritoriul legendelor.
Se spune ca Muntii Carpati ar fi strabatuti de tuneluri lungi de sute de kilometri. Nimeni nu poate spune daca au fost facute de mana omului sau de forta naturii. Asemenea caverne uriase ar exista si in Bucegi. Iar acele campuri de forta pot sa marcheze chiar linia subterana a tunelurilor. Se vorbeste si despre faptul ca pe Varful Omu ar fi fost un sanctuar dacic, asa cum au mai fost si pe alte creste ale muntilor, in Retezat si Ceahlau,formandu-se astfel un urias triunghi carpatic intre cele trei puncte. Este asa-numitul “triunghi de aur” al Daciei. Istoricii nu s-au pus inca de acord asupra muntelui sacru al dacilor. Acesta ar fi fost Bucegiul sau Ceahlaul.
“Zona nemuririi”
Aflam si despre primele cercetari facute in Bucegi, inca din 1927, mai precis in partea estica a masivului, pe Valea Ialomitei, intr-o zona cunoscuta sub numele de “sapte izvoare”. Misterele muntelui se impletesc cu anumite certitudini. Se spune ca aici venea Zamolxe, zeul dacilor, sa bea apa. Dacii i-au spus “zona nemuririi”. Simbolul celor sapte izvoare era incrustat nu numai pe scuturile dacilor, dar se gaseste si pe Columna lui Traian. Chiar in acest loc din Bucegi exista un izvor a carui apa este cea mai pura din lume.
In perioada 1927-1935, aici s-au facut studii atat de catre cercetatorii romani, cat si de cei francezi. Oamenii de stiinta au aratat ca incarcatura de bacterii din apa acestui izvor este zero, un fapt unic in lume. Alte cercetari au fost realizate in anii 80. Specialistii au constatat ca izvorul se “alimenteaza” dintr-un lac subteran imens. Asta ne aduce aminte de legenda culoarelor subterane din munti! Cert e ca debitul izvorului este de 4.000 de litri pe secunda. Toate aceste informatii au fost secretizate de autoritatile comuniste.
.
.
Cutremur de o luna
De neclintit par a fi Muntii Bucegi, cand ii privesti de departe. Dar acest masiv s-a cutremurat timp de o luna, in 1993. Doar pe parcursul lui august. Au fost cateva sute de cutremure atunci. Erau si cate zece miscari telurice intr-o zi. De intensitate mica. Cel mult cinci grade pe scara Richter. Prima oara am aflat despre acel femomen tot de la tehnicianul statiei meteo de la Varful Omu. “Devenisera deja obisnuinta. Zilnic se cutremurau Bucegii. Aici, la 2.505 metri altitudine, la statia meteo, simteam mai tare cutremurele decat la baza muntelui. Au fost doar niste crapaturi in peretii refugiului salvamont de la Omu. Atat. Apoi cutremurele au incetat brusc. De atunci n-au mai fost”, am aflat de la Gheorghe Porancea. Statia meteo de la Omu n-a avut de suferit. E o cladire solida, cu peretii de un metru grosime, bine infipta in stancamuntelui. Cabanele din Bucegi au ramas in picioare. Nici caderi de bolovani n-au fost. Nu au fost pagube materiale nici la baza muntelui, in Busteni.Dar au fost  alte ciudatenii in perioada cutremurelor. Fenomene intamplate la poalele muntelui, in orasul Busteni. In aer se simtea un miros ciudat, parca era gaz. E posibil ca acea emanatie de gaze sa fi provocat insomnia. Fenomenele ciudate din Muntii Bucegi si legendele locului nu sunt doar povesti. Exista ceva care ne este absolut necunoscut. O echipa multidisciplinara formata din chimisti, biologi, fizicieni, chiar si para-psihologi, care sa studieze in amanunt ceea ce se intampla aici ar fi absolut necesară.

Ce spun specialistii
Despre seria de cutremure din Bucegi am discutat si cu directorul stiintific al Institutului National pentru Fizica Pamantului, Mircea Radulian. Acesta a admis faptul ca “secventa” cutremurelor din Bucegi a fost surprinzator de mare chiar si pentru specialistii din domeniu. Dar este sustinuta ideea unor miscari seismice, nu de alta natura. Au fost cutremure crustale. Asta inseamna de mica adancime, de pana la 15 kilometri. Se admite si faptul ca in Bucegi au fost cateva sute decutremure in 1993. “Este posibil ca aceste cutremure sa fi aparut tocmai din cauza faptului ca Muntii Bucegi se afla in apropierea Vrancei, o cunoscuta zona seismica. Dar este greu de explicat de ce in ultimii zece ani in Bucegi nu a mai fost nici o miscare seismica. Secventa aceasta de cutremure din Bucegi, din 1993, este unica pe teritoriul Romaniei”, ne-a spus seismologul. Important este ca s-au facut studii in Bucegi, dupa acea lunga serie de cutremure, dar ramane inca un mister in privinta cauzelor pentru care un intreg masiv muntos s-a clatinat timp de o luna. “Se incearca o interpretare a studiilor facute in zona. Dar problemele nu sunt inca elucidate”, a admis omul de stiinta.
Bucegii isi dezvaluie tainele – Pentagonul spioneaza cu sateliti
Pentagonul are mai multe programe militare secrete si de spionaj geodezic, folosind mai multi sateliti geostationari de inalta tehnologie. Unul dintre acestia, care se bazeaza pe tehnologia bionica a undelor de forma, a reperat in anul 2002 o structura aparte intr-o anumita zona a muntilor Bucegi. In primul rand, spatiul gol identificat in interiorul muntelui nu avea corespondenta cu exteriorul, ci incepea direct din interiorul muntelui, la o anumita distanta de panta acestuia. In al doilea rand, avea forma unui tunel foarte regulat care cotea brusc spre centrul muntelui, sub un unghi de 26 de grade. Traseul tunelului era perfect plan. Cel de-al treilea element a pus pe ganduri echipa Pentagonului.
Scanarea din satelit a muntelui a evidentiat doua blocaje majore ale structurii din interiorul solid de piatra care margineau inceputul tunelului si sfarsitul lui si respingeau orice tip de sondare sau analiza, ca si cum ar fi protejat ceva in acel loc.Erau baraje energetice artificiale: primul era plan, drept ca un zid, ca un perete care bloca accesul in tunel. Al doilea era imens, ca o cupola sau semisfera, care se afla la capatul opus tunelului, aproape de centrul muntelui.. Ansamblul tunel-semisfera se afla intr-un plan paralel cu solul, iar barajul semisferic se afla pe verticala ce corespunde stancilor de pe creasta numite Babele. De fapt, verticala iesea la aproximativ 40 de metri intre Babele si Sfinxul din Bucegi.
O structura similara in Irak
Echipa de la Pentagon a observat ca barajul energetic semisferic are exact aceeasi frecventa de vibratie si aceeasi forma ca cel dintr-o alta structura subpamanteana foarte secreta pe care ei o descoperisera inainte, in apropiere de Bagdad, in Irak. La scurt timp dupa descoperirea din subsolul Irakului s-a declansat razboiul si dupa cateva luni americanii au avut acces, in cel mai mare secret, la zona respectiva, despre care irakienii nu stiau absolut nimic. Oricat s-au straduit, nu au reusit sa penetreze zidul energetic, iar intreaga operatiune era tinuta in cel mai mare secret.

Trecutul misterios al planetei
Pentagonul a remarcat similitudinea datelor de investigare intre structura subterana de langa Bagdad si cea interioara din muntii Bucegi, mult mai mare si mai complexa decat cea din Irak. O enigma foarte mare era felul in care reusisera cei care l-au construit sa realizeze structura si golurile direct in interiorul muntelui, fara nici-o corespondenta in afara lui.  Cea mai apropiata strapungere era posibila la 60-70 de metri de primul baraj energetic, pe coasta muntelui. Era vorba de un dispozitiv foarte performant de forare in mare viteza a rocii care utiliza un jet de plasma puternic si un camp magnetic rotitor.  Pe de alta parte, “Vizionara Valentina, femeia oarba din Iasi care poate pune diagnostice si prin telefon, sustine ca a descoperit prin metode proprii ca un important suvoi de energie, de aceeasi calitate cu cea care alimenteaza complexul de la Gizeh, scalda si Sfinxul nostru din Bucegi. Iar subteranele nedescoperite ale acestuia comunica cu piramidele din Egipt. “Acolo e trecutul omenirii. Dar nu-i omenirea de acum doua mii de ani. E cu mult mai demult, tare mult inainte. Sfinxul din Bucegi este ocrotitorul pamantului pe care locuim.De fapt, in Bucegi, la Sfinx vine un suvoi foarte puternic de energie. Atunci cand cu stiinta care va fi pe pamant va birui cineva sa ajunga sub Muntii Bucegi, va da peste toate aceste inscrisuri si documente insemnate si, dupa semnele acelea, va sti ce are de facut. Dar asta se va intampla numai dupa ce suvoiul de energie de deasupra va slabi”, spune clarvazatoarea care n-a fost niciodata in Bucegi.”

Adio secrete!
In ultimile zile ale lunii iulie 2003 a avut loc forarea in interiorul muntelui, insa totul s-a aflat la varfurile puterii de stat: adio secret! Masina a forat mai intai dupa o ciudata deviatie a campului magnetic, apoi insa s-a corectat traiectoria. Galeria semana cu un tunel de metrou, era perfect slefuita si ducea pana la tunelul enigmatic descoperit din satelit. La capatul apropiat al tunelului se afla o poarta imensa din piatra care se deplasase prin culisare spre stanga. Inaintea acestei porti uriase se afla celebrul baraj energetic. Trei oameni din prima echipa de interventie speciala s-au apropiat foarte mult de barajul invizibil si l-au atins imprudent, murind pe loc de stop cardiac. Orice obiect (roca, plastic, metal sau lemn) aruncat spre el se prefacea imediat in praf fin. Doi generali de la Pentagon si consilierul prezidential american erau acolo.

Marea Galerie
Dincolo de barajul energetic redutabil, care a cauzat moartea a trei oameni, se afla poarta imensa din roca solida. In peretele tunelului, in fata portii se afla o zona patrata cu latura de 20 cm perfect finisata pe care era trasat cu precizie un triunghi echilateral cu varful in sus. Patratul slefuit se afla intre imensa poarta de piatra si barajul energetic invizibil. Unul dintre participanţi a simtit ca exista o anumita compatibilitate intre energia barajului si cea a lui, ceva in genul unei simpatii reciproce.Atingand usor cu mana suprafata invizibila a barierei energetice, el a simtit fine furnicaturi pe piele. A inaintat si a trecut cu totul prin barajul care nu avea mai mult de un centimetru grosime. Oficialii americani erau absolut uluiti.
Atingand triunghiul de pe patratul de roca slefuita, a deschis astfel poarta uriasa de piatra care a culisat silentios in perete. Aceasta comanda unica anula barajul energetic si deschidea totodata poarta de piatra. Marea Galerie care se arata acum in toata splendoarea ei era luminata, fara sa contina totusi nici-o sursa de lumina.In mod straniu, imediat dupa dezactivarea primului baraj energetic de la intrarea in Marea Galerie, scutul semisferic urias de la celalalt capat al ei s-a activat brusc trecand la un nivel de vibratie superior si emitand o mare radiatie luminoasa.
La o analiza mai atenta, peretele Marii Galerii era acoperit ce parea sintetic dar crea senzatia ca are si o parte organica in el. Avea culoarea petrolului dar reflexiile erau verzi si chiar albastru inchis. Nuantele culorilor aveau un efect profund relaxant asupra psihicului si modificau sensibil aprecierea corecta a distantei.Materialul peretelui era oarecum aspru la pipait dar nu putea fi nici zgariat si nici indoit. Rezista la orice tentativa de rupere, strapungere zgariere sau taiere. In mod straniu, flacarile focului erau absorbite inauntrul sau: practic, focul nu putea subzista pe acel material. Americanii au recunoscut ca materialul este o stranie combinatie intre materia organica si cea anorganica. La 280 de metri galeria cotea brusc spre dreapta intr-un unghi ascutit. La o distanta mult mai mare, in departare, se vedea o lumina albastra feerica, ce scanteia ca o stea. Inregistrarile din satelit aratau existenta unui spatiu imens la capatul Marii Galerii, dar acesta era si el protejat de un ecran energetic. Lumina albastra de la capatul galeriei este doar reflexia unei portiuni din scutul energetic protector al uriasei sali in forma de aula.

In subsolul Irakului
In ce priveste structura similara din subsolul Irakului, ea a fost descoperita folosind indicatiile oferite de acelasi satelit de spionaj militar care revelase si datele pentru structura din muntii Bucegi. Consilierul american pe probleme de securitate nationala a primit un fax ultrasecret prin care era instiintat de faptul ca scutul energetic semisferic din subsolul Bagdadului se activase brusc, pulsand cu o mare frecventa. Informatia uluitoare era aceea ca in fata lui aparuse o holograma a planetei care prezenta secvential si progresiv continentul Europa, apoi zona de sud-est, apoi teritoriul Romaniei apoi muntii Bucegi si in sfarsit localizarea structurii din interiorul lor aratand coridorul marii galerii si scutul energetic semisferic pulsand cu putere. Era evident ca cele doua scuturi energetice semisferice erau intr-o directa dar misterioasa legatura astfel incat activarea unuia a dus la activarea si a celuilalt. Poate exista chiar o retea de astfel de structuri subpamantene in intreaga lume.

Sedinta de urgenta a CSAT
Discutiile de la Bucuresti au avut succes, in sensul ca faptele au fost aduse la cunostinta unor persoane cu mare probitate morala si care sunt profund patriotice. O sedinta de urgenta a Consiliului Suprem de Aparare al Tarii (CSAT) a creat un imens val de simpatie pentru Departamentul Zero. Cei mai multi au fost cutremurati de ceea ce au aflat atunci. Dupa decizia CSAT de a se continua cercetarile sub conducerea Departamentului Zero, s-a inventariat tot ceea ce se gasea in uriasa Sala a Proiectiilor. De la Bucuresti, ordinele se succedau unele peste altele, se anulau reciproc, erau cand vehemente, cand evazive, si tradau o mare tensiune. Membrii CSAT erau intr-o sedinta continua, mentinand legatura cu baza din muntii Bucegi. Ei au hotarat sa faca publica aceasta descoperire formidabila din muntii Romaniei, dupa ce in prealabil au dezbatut problema pe toate fetele. Statul roman urma sa faca intregii lumi o declaratie oficiala. Cativa membri CSAT s-au opus cu vehementa.

Declaratia oficiala a Romaniei
Cand diplomatia americana a fost informata ca Romania va transmite un comunicat mondial de presa de o importanta cruciala pentru omenire, totul a devenit un haos. Nimeni nu stia, dar toti banuiau ca se intampla ceva foarte grav si important. Presedintele a fost chemat pentru o convorbire telefonica directa cu Casa Alba. In cateva ore fusesera blocate toate tranzactiile si intelegerile statului roman cu organismele financiare internationale. Se astepta din clipa in clipa ordinul de declarare a starii de urgenta in zona montana si in capitala.
Discutiile dintre oficialii americani care sosisera de urgenta la Bucuresti si partea romana s-au facut fara translator. Au fost atat de violente incat nu putine au fost momentele de criza in care diplomatii strigau unii la altii cat puteau de tare, proferand multiple amenintari cu represalii. Celelalte state ale lumii nu cunosteau nimic din aceasta problema, iar americanii stiau bine ca existau oricand cateva tari foarte puternice care s-ar fi coalizat imediat cu Romania pentru sustinerea declaratiei publice.
Declaratia ar fi cuprins principalele date ale descoperirii din muntii Bucegi, punand la dispozitia intregii lumi dovezi, fotografii si alte elemente esentiale pentru clarificare. Ar fi fost invitati cei mai mari oameni de stiinta pentru studii si cercetari. Dar cel mai important aspect l-ar fi constituit dezvaluirile despre trecutul extrem de indepartat al omenirii si despre istoria reala care a fost aproape complet contrafacuta.

“In nici-un caz!”
Americanii au reactionat cu vehementa pentru ca acea declaratie ar fi spulberat intr-o clipa influenta lor planetara, si poate ar fi aruncat in haos economia si societatea tarii lor. Acesta a fost motivul principal invocat de ei, acela de a nu crea panica. Dupa 24 de ore de discutii s-a ajuns la un acord final de colaborare romano-american in niste termeni precisi. Pozitia statului roman a fost aceea de amanare a dezvaluirilor, de prezentare a lor in mod gradat omenirii.
Sala Proiectiilor (sau arhiva Atlanta)


Marea Galerie se termina brusc in aula gigantica din interiorul muntelui care avea o inaltime de 30 de metri si o lungime de 100 metri. Sala Proiectiilor este delimitata de scutul energetic si are dimensiuni mai mici decat aula din munte. Avansand spre scutul energetic, portiunea de scut din fata este delimitata ca o usa si devine stravezie si apoi dispare pentru a putea intra in Sala Proiectiilor. Scutul are rolul de a proteja de diversele influente nefaste din exterior. Odata intrat in Sala, scutul redevine compact. Din interior, scutul are o culoare alb-aurie.
In partea din spate, scutul nu mai cobora pana la nivelul solului, ca in zona din fata: Sala Proiectiilor avea jumatatea din spate acoperita de zidul de roca. In acel masiv perete din piatra, inalt de circa 10-12 metri, sunt dispuse trei guri enorme de tunel: una drept in fata, iar celelalte doua – simetric, de o parte si de alta a acesteia si sunt luminate difuz, intr-o nuanta verzuie. Accesul la aceste tunele este strict interzis, prin protocolul secret care a fost semnat intre statul roman si SUA.
Mese gigantice pentru uriasi
Incepand din fata, de la intrare, Sala Proiectiilor contine un sir de mese imense din piatra, dispuse de-a lungul peretelui din dreapta, urmand curbura acestuia. Similar,
exista un alt sir de-a lungul peretelui din stanga. Nici una dintre mese nu avea o inaltime mai mica de doi metri. Pe grosimea placii de deasupra sunt taiate in relief, cu precizie, semne diferite dintr-o scriere nemaivazuta care seamana cu caracterele cuneiforme din antichitate. Scrierea contine si simboluri mai generale, cum ar fi triunghiul si cercul. Desi semnele nu sunt vopsite, ele ies in evidenta printr-o usoara radiatie  in culori diferite de la o masa la alta.


Uriasul din sapaturile de langa Bagdad
Sunt cate cinci mese pe fiecare parte a salii. Pe unele dintre ele exista diferite obiecte care par a fi instrumente tehnice. De la multe dintre ele coboara spre sol o multime de fire albe translucide care se aduna in cutii dreptunghiulare dintr-un material lucios, argintiu, aflate in afara mesei, direct pe sol.
Cablurile fine sunt extrem de flexibile si usoare iar in interiorul lor se observa mici impulsuri luminoase care aluneca pe toata lungimea lor.
La apropierea de oricare dintre mese, se activeaza simultan pe suprafata ei o proiectie holografica care prezinta aspecte dintr-un anumit domeniu stiintific. Imaginile tridimensionale sunt perfecte si foarte mari, cu o inaltime de aproape doi metri si jumatate. Pe suprafata dreptunghiulara a meselor din piatra slefuita exista o fanta ingusta, lunga de cateva zeci de centimetri, paralela cu latura mare a mesei din care apar proiectiile holografice. Proiectiile ruleaza singure insa in acelasi timp ele sunt interactive si depind de cel care le urmareste si atinge suprafata mesei.

Combinatii genetice
Urcand pe un trepied adus special, se poate vedea ca suprafata meselor este acoperita cu o pelicula dintr-un material sticlos, intunecat. Pelicula e impartita in mai multe patrate mari delimitate prin linii drepte, care formeaza un fel de caroiaj. La una dintre mese domeniul proiectiilor este biologia astfel ca se deruleaza imagini cu plante si animale, unele complet necunoscute. Atingand unul dintre patrate, holograma infatiseaza structura corpului uman a celui care dirijeaza proiectia. Se deruleaza imagini holografice ale diferitelor zone ale corpului care se rotesc mereu. Alte patrate arata proiectii ale altor fiinte, de pe alte corpuri ceresti. Atingand simultan doua patrate diferite se infatiseaza o analiza stiintifica complexa prezentand ADN-ul fiintelor respective si posibilitatile de compatibilitate intre ele. Pe lateral, apar linii verticale cu explicatii in ciudata scriere iar in final apare forma mutanta cea mai probabila, ca o combinatie intre cele doua informatii genetice.


Giganti adevarati
Cei care au construit intregul edificiu trebuie ca erau foarte inalti, altfel nu se pot explica dimensiunile gigantice ale tuturor obiectelor din Sala Proiectiilor.
O confirmare a existentei uriasilor pe teritoriul Romaniei o gasim in ziarul Ziarul. “Echipa de la Ziarul este insotita de cercetatorul Vasile Rudan, care a semnalat faptul ca “povestile” oamenilor din comuna Bozioru despre uriasii care au locuit pe acele meleaguri au si dovada concreta: o necropola cu schelete de uriasi. Aceasta a fost descoperita intamplator, in urma cu  20 de ani, cand s-a hotarat ca in Scaieni sa se planteze o livada de meri. Sapand pe o colina, satenii au descoperit schelete uriase, masurand in jur de 2,40 metri, chiar mai mult. Dragoi Ilie, unul dintre cei care au lucrat atunci la livada de meri, ne duce la fata locului. Pana la “culmea” unde fusesera plantati pomii, coboram in panta abrupta, pe o ulita inecata de noroi.
O data ajunsi, nea Ilie ne arata intreaga livada, care acum nu mai rodeste: “Peste tot sunt mormintele uriasilor. Faceam gropi, sa plantam puietii, cand dau de o capatana de om, mare cat un dovleac de prasila. Nici ca mai vazusem asa ceva. Ne uitam toti cruciti. Sap mai departe si dau si de niste oase de la picioare, cat aracii de vie. O namila de om fusese raposatu”.
Exista multe legende care amintesc despre vremurile cand pe Pamant traiau uriasi. Mitologiile sumeriana, egipteana, hitita, greaca au un intreg “capitol” despre razboaiele purtate de zeii cei batrani cu generatia titanica, fiinte de dimensiuni gigantice, zamislite de zei. Pe atunci, spun legendele, pe Pamant traiau doar zeii. Gigantii aveau si alte defecte in afara de statura colosala. Aveau mai multe brate, capete sau fete, adesea doar un ochi in frunte, din care cauza erau numiti ciclopi, si erau cam tantalai. Buni de munca grea, dar sa nu te fi aflat in calea lor cand se suparau. Aruncau cu stanci colosale de se cutremura pamantul. Fiii “normali” ai zeilor s-au folosit de giganti pentru a acapara puterea si a-i detrona pe zeii batrani.
Ultima fotografie infatiseaza un schelet uman urias gasit de americani in Irak. Lucrurile incep sa se lege …
O publicaţie iordaniană scrie că este o chestiune de timp până ce SUA şi Israelul vor lovi Iranul, decolarea F-16 din România şi Germania fiind un antrenament. Avioanele au executat misiuni de realimentare şi au decolat împreună cu bombardierele israeliene pentru a exersa o gamă largă de misiuni deasupra Mării Roşii şi a Mării Mediterane.
 
Din alt ziar…Începe să înţeleagă lumea că manevrele “Blue Sky 2010″ efectuate de armata israeliană în Carpaţii noştri, nu au nimic de-a face cu misiuni de căutare-salvare “Medevac”, ci sunt nimic altceva decât manevre de antrenament în condiţii muntoase, pentru atacarea Iranului prin nordul său, la graniţa cu Azerbaijan şi Armenia.
 Astfel, guvernul de la Bucureşti, pe lângă catastrofala administrare a treburilor interne, neface părtaşi şi la războaie de agresiune criminale, punând ca de-obicei interesele maimarilor momentului, înaintea celor ale ţării.E greu să întrevezi toate dedesubturile politicii actuale, mai cu seamă de când vicleniaeste “virtutea” de bază a politicienilor. Se pare insă să fi existat mai multe motive pentru prezenţa militarilor israelieni în munţii Bucegi, după cum indică relatările oamenilor din acea zonă. Totul trebuia să rămână secret, dar ca urmare a prăbuşirii elicopterului israelian, afacerea a început să scârţâie, localnicii să vorbească, iar relatările lor se bucurăacum de atenţia întregii ţări.
Să le aflăm:
Mereu ni se spune ca e bine ca armata romana e in Afganistan si Iraq pentru ca i se oferasansa de a se antrena in conditii reale, de razboi. Si ca ar trebui sa fim fericiti pentru asta.Acelasi lucru nu e valabil si pentru Israel?S-a spus ca Israelul ar fi dorit sa se antreneze in Bucegi intrucat zona muntoasa de acoloseamana cu lantul muntos Elbruz din Iran cel care face granita comuna cu Afganistanul,situat la nord de Teheran, insa eu nu stiu de ce tind sa nu diger aceasta explicatie…Sa fim seriosi, cine isi pune in cap sa desfasoare operatiuni militare in zone precum cea din zonacuprinsa intre Cabana Pestera – Cabana Padina – Seaua Strunga – Coltii Tapului – Cabana Vf. Omu. unde nu gasesti un loc decent de aterizare cu elicopterul? Deci cat timp le-a trebuit salvamontistilor sa ajunga la locul accidentului, aproape 20 de ore? si asta in conditii de vara, urgenta maxima, ajutoare suplimentare?  Hai mai, nu ne luati de fraieri; n-or fi salvamontistii nostri cei mai grozavi din lume, dar nici babe in carje. Convingerea mea este ca au ajuns abia atunci cand au fost lasati sa ajunga….Locul accidentului este “Coltii Tapului”, deasupra Poienii Gutanu, situata in partea vestica a Masivului Bucegi.

 
http://www.carpati.org/poze_fotografii/bucegi/coltii_tapului/35381/
Cea mai apropiata localitate este Moeciu de Sus, iar accesul in Poiana Gutanu se face pe un drum de caruta, cu plecare din Simon, Bran.Înainte să uit: cine credeţi că se mai află taman acolo, în acea zonă extraordinară aRomâniei, în tabără organizată strict pe criterii religioase şi naţionale ? Citez:http://www.realitatea.net/elicopterul-israelian-sa-prabusit-langa-o-tabara-de-vara-evreiasca_725444.html “Cinci membri ai personalului taberei, purtând cămăşi cu inscripţii în ebraică şi două steaguri israeliene au venit marţi la locul unde s-a prăbuşit elicopterul. Shai Orny,adjunctul directorului filialei JDC în România a declarat, marţi, că directorul taberei şi-adat seama că în accident sunt implicaţi israelieni, după ce a căutat informaţii pe Internet.“Imediat ce-am auzit, ne-am organizat, am făcut nişte sendvişuri şi nişte cafea fierbinte pentru echipele israeliene de salvare şi căutare”, a declarat acesta.
In muntii Bucegi exista o zona de un kilometru patrat in care organismul nu oboseste, iar functiile fizico-chimice se revigoreaza brusc. Specialistii spun ca avem de-a face cu legendarul loc dintre cer si pamant.
Începe să se întrevadă că ceva deosebit aflat în Bucegii noştri, elicită interes atât de mare. Dar mare surpriză am mai avut deschizând poşta electronică ca să găsesc un mesaj care-mi spune despre cei cazuţi cu elicopterul că erau toti “antrenati”.Accidentul are de a face cu structurile energetice “gardian” din zona. Cu alte cuvinte, în Munţii Bucegi chiar este ceva, care îi interesează.
Mă întreb şi eu acum, nu merită poporul român să afle din gura autorităţilor care sunt secretele îngropate în Bucegii noştri ? Dacă unor străini  li se facilitează accesul acolo cu concursul armatei şi al serviciilor secrete româneşti, cu cât mai mult ar trebui să cunoaştem noi românii ce lucru minunat şi potenţial schimbător al destinului României ascund munţii noştri?
                                                                                   text original retransmis de Sandu Ticu
                                                                                                         sandu_ticu@yahoo.com
Alte informatii interesante gasiti aici: http://www28.brinkster.com/aimroot/?a=106
http://www28.brinkster.com/aimroot/?a=109
http://www28.brinkster.com/aimroot/?a=110
http://www28.brinkster.com/aimroot/?a=111

 
               TUNELELE PIRAMIDELOR DIN BOSNIA

Atunci cand Semir Osmanagic, un arheolog bosniac care a studiat piramidele din America Latina in ultimii 15 ani, s-a uitat la un deal de langa orasul Visoko, la 30 de km de Sarajevo, un gand i-a trecut deodata prin cap: aceasta e o piramida! (Si judecand dupa imaginea data de Google Earth de alaturi, pare intr-adevar o piramida.) Dealul este in centrul a numeroase legende locale. Asa ca el si alti arheologi au inceput sa sape in cautarea unei piramide de peste 100 de metri inaltime despre care credeau ca ar putea fi ingropata sub deal.
Si intr-adevar - au gasit prima piramida din Europa: "Acestea sunt primele ziduri ale piramidei", a spus Semir Osmanagic despre pietrele gasite miercuri. "Suprafata lor este perfect plata. Aceasta este dovada clara ca ceea ce avem aici e o piramida. Este evident ca suprafata acestor blocuri a fost slefuita de oameni."
Blocurile de piatra gasite miercuri par sa fie taiate in cuburi si slefuite. In plus, sub straturile de pamant, muncitorii au gasit o intrare pavata inspre ceea ce pare a fi o retea subterana de tunele.
Arheologii geologii si alti experti care au intrat intr-unul din tunele, avand o lungime de aproape 4 km, au spus ca este cu siguranta facut de om. Ei au gasit o intersectie unde un tunel o ia la stanga si altul la dreapta. "Aceasta cu siguranta ca nu este o formatiune naturala," a spus geologul Nadja Nukic.
Fotografiile din satelit si scanarea termica a regiunii sugereaza ca s-ar putea sa mai existe inca doua piramide mai mici sub doua dealuri din Valea Visoko, iar arheologii cred ca tunele s-ar putea sa duca spre ele.
Echipa va continua sa lucreze pentru circa sase luni, primele rezultate fiind asteptate in urmatoarele trei saptamani. Doi experti din Egispt sunt asteptati in luna mai. "Vom avea o primavara si o vara foarte interesanta", a spus Osmanagic.
Acest loc este un caz clasic in care civilizatiile au construit peste ruinele celor anterioare. Arheologii au gasit artefacte neolitice si au gasit urmele unor asezari de acum 7000 de ani. Imperiul Roman a construit un post de observatie peste ruinele asezarii antice, iar apoi, in Evul Mediu, regii bosnieci au construit peste asezarea romana o fortareata, care a devenit apoi capitala Bosniei. Se crede ca piramida este veche de 12.000 de ani.

O echipa de arheologi a descoperit ieri mai multe blocuri de piatra netezite care, sustin ei, compun baza unei piramide in terase ascunse sub un deal in Bosnia, singura piramida descoperita vreodata pe teritoriul Europei, informeaza astazi Associated Press.
Echipele de arheologi au inceput sapaturile in zona localitatii Visoko din centrul Bosniei in cursul saptamanii trecute pentru a explora teoria ca unul dintre dealurile din zona, ce masoara aproximativ 650 de metri, ar ascunde o piramida in trepte.
"Acestea sunt fragmente din blocurile de piatra ce compun baza piramidei", a declarat Semir Osmanagic, un arheolog bosniac specializat in studierea piramidelor sud-americane. "Putem observa ca suprafata acestora este perfect plana, fapt ce constituie o prima dovada ca avem de-a face cu descoperirea primei piramide de pe teritoriul european", a mai adaugat el.
Osmanagic
crede ca, dupa ce va fi descoperita in intregime, aceasta piramida se va dovedi cu cel putin o treime mai inalta decat Marea Piramida a lui Keops de pe platoul Giza din Egipt.
Giganticele blocuri de piatra descoperite miercuri sunt taiate in cuburi si foarte bine netezite pentru o cat mai buna imbinare. "Este evident ca suprafetele netede ale acestor blocuri de piatra sunt facute de oameni", a mai completat arheologul bosniac.
Fotografiile realizate din satelit asupra zonei au mai identificat doua dealuri mai mici in forma unor piramide in valea Visoko, fapt care ar putea duce la descoperirea primului complex european de piramide ce ar rivaliza cu cele egiptene si sud-americane. De asemenea, intre aceste trei dealuri pare sa existe un sistem de galerii subterane de comunicare. Unul dintre aceste tunele a fost deschis si explorat pe o anumita portiune, facandu-i pe arheologi sa afirme cu certitudine ca este vorba din nou de o constructie si nu de rezultatul unui proces natural.
Santierul arheologic de la Visoko, aflat la aproximativ 30 de kilometri de Sarajevo, va fi deschis timp de sase luni. In cursul lunii mai sunt asteptati sa soseasca la fata locului si doi experti egipteni in piramide.
Atunci cand Semir Osmanagic, un arheolog bosniac care a studiat piramidele din America Latina in ultimii 15 ani, s-a uitat la un deal de langa orasul Visoko, la 30 de km de Sarajevo, un gand i-a trecut deodata prin cap: aceasta e o piramida! (Si judecand dupa imaginea data de Google Earth de alaturi, pare intr-adevar o piramida.) Dealul este in centrul a numeroase legende locale. Asa ca el si alti arheologi au inceput sa sape in cautarea unei piramide de peste 100 de metri inaltime despre care credeau ca ar putea fi ingropata sub deal.
Si intr-adevar - au gasit prima piramida din Europa: "Acestea sunt primele ziduri ale piramidei", a spus Semir Osmanagic despre pietrele gasite miercuri. "Suprafata lor este perfect plata. Aceasta este dovada clara ca ceea ce avem aici e o piramida. Este evident ca suprafata acestor blocuri a fost slefuita de oameni."
Blocurile de piatra gasite miercuri par sa fie taiate in cuburi si slefuite. In plus, sub straturile de pamant, muncitorii au gasit o intrare pavata inspre ceea ce pare a fi o retea subterana de tunele.
Arheologii geologii si alti experti care au intrat intr-unul din tunele, avand o lungime de aproape 4 km, au spus ca este cu siguranta facut de om. Ei au gasit o intersectie unde un tunel o ia la stanga si altul la dreapta. "Aceasta cu siguranta ca nu este o formatiune naturala," a spus geologul Nadja Nukic.
Fotografiile din satelit si scanarea termica a regiunii sugereaza ca s-ar putea sa mai existe inca doua piramide mai mici sub doua dealuri din Valea Visoko, iar arheologii cred ca tunele s-ar putea sa duca spre ele.
Echipa va continua sa lucreze pentru circa sase luni, primele rezultate fiind asteptate in urmatoarele trei saptamani. Doi experti din Egispt sunt asteptati in luna mai. "Vom avea o primavara si o vara foarte interesanta", a spus Osmanagic.
Acest loc este un caz clasic in care civilizatiile au construit peste ruinele celor anterioare. Arheologii au gasit artefacte neolitice si au gasit urmele unor asezari de acum 7000 de ani. Imperiul Roman a construit un post de observatie peste ruinele asezarii antice, iar apoi, in Evul Mediu, regii bosnieci au construit peste asezarea romana o fortareata, care a devenit apoi capitala Bosniei. Se crede ca piramida este veche de 12.000 de ani.

O echipa de arheologi a descoperit ieri mai multe blocuri de piatra netezite care, sustin ei, compun baza unei piramide in terase ascunse sub un deal in Bosnia, singura piramida descoperita vreodata pe teritoriul Europei, informeaza astazi Associated Press.
Echipele de arheologi au inceput sapaturile in zona localitatii Visoko din centrul Bosniei in cursul saptamanii trecute pentru a explora teoria ca unul dintre dealurile din zona, ce masoara aproximativ 650 de metri, ar ascunde o piramida in trepte.
"Acestea sunt fragmente din blocurile de piatra ce compun baza piramidei", a declarat Semir Osmanagic, un arheolog bosniac specializat in studierea piramidelor sud-americane. "Putem observa ca suprafata acestora este perfect plana, fapt ce constituie o prima dovada ca avem de-a face cu descoperirea primei piramide de pe teritoriul european", a mai adaugat el.
Osmanagic
crede ca, dupa ce va fi descoperita in intregime, aceasta piramida se va dovedi cu cel putin o treime mai inalta decat Marea Piramida a lui Keops de pe platoul Giza din Egipt.
Giganticele blocuri de piatra descoperite miercuri sunt taiate in cuburi si foarte bine netezite pentru o cat mai buna imbinare. "Este evident ca suprafetele netede ale acestor blocuri de piatra sunt facute de oameni", a mai completat arheologul bosniac.
Fotografiile realizate din satelit asupra zonei au mai identificat doua dealuri mai mici in forma unor piramide in valea Visoko, fapt care ar putea duce la descoperirea primului complex european de piramide ce ar rivaliza cu cele egiptene si sud-americane. De asemenea, intre aceste trei dealuri pare sa existe un sistem de galerii subterane de comunicare. Unul dintre aceste tunele a fost deschis si explorat pe o anumita portiune, facandu-i pe arheologi sa afirme cu certitudine ca este vorba din nou de o constructie si nu de rezultatul unui proces natural.
Santierul arheologic de la Visoko, aflat la aproximativ 30 de kilometri de Sarajevo, va fi deschis timp de sase luni. In cursul lunii mai sunt asteptati sa soseasca la fata locului si doi experti egipteni in piramide.



                                Piramide antice descoperite în Europa

piramidelor descoperite în Europa, în principal în Bos Lumea arheologica a fost bulversata, in ultimii ani, de anuntul indraznet al unui arheolog care a dezvaluit cu surle si trambite ca a descoperit "mama tuturor piramidelor" de pe glob in Bosnia.
Arheologii au stabilit deja ca piramidele au fost construite, in antichitate, cam prin intreaga lume: Peru si Bolivia, Guatemala si El Salvador, Honduras, Mexic si Belize, Insulele Canare si Mauritius, China si Egipt.
Forma piramidala era una binecunoscuta populatiilor antice, care au realizat ca aceasta este cea mai eficienta pentru o constructie de mari dimensiuni cu mijloace rudimentare.
Este greu insa de imaginat ca piramidele ar fi putut fi construite si in Europa, nu? Daca e sa ne aminteasca ceva de anticii europeni, atunci ne gandim la Stonehenge, la constructiile megalitice si nu la piramide.
Ei bine, oricat ar parea de neobisnuit, un arheolog bosniaco-american pe nume Semir (Sam) Osmanagic a reusit sa bulverseze, pentru scurt timp, lumea arheologiei mondiale, sustinand

şi un mesaj de la
                                                              Mircea BUNEA
În dorinta de a informa lumea cat mai bine despre ceea ce se intampla in Romania, si nu numai, am sa postez o lista cu orasele in care sunt montate instrumente psihotronice sau care sunt influentate puternic de astfel de dispozitive, orele la care se fac emisii, si mesajul lor. Cei care veti citi acest post, aveti grija cat mai mare la mentalul vostru. Fara frica oameni buni. Doar fiti atenti la gandurile voastre si verificati de doua ori inainte de a accepta ca un anumit gand este al vostru. Multe dintre ele sunt puse acolo, pentru ca majoritatea dintre voi sunteti foarte neatenti la ceea ce ganditi.
Orasele principale afectate de astfel de instrumente:
1. Bucuresti
2. Brasov
3. Cluj Napoca
4. Iasi
5. Galati
6. Constanta
7. Arad
8. Timisoara
9. Craiova
10. Focsani
Orele de emisie: 00, 04, 09, 12, 15, 18 si 21
Mesaje: de natura sexuala, carnala, mesaje de tip propagandist la adresa politicii, mesaje de tip revoltator la adresa comportamentului oamenilor, mesaje cu ura si furie, crime si atacuri fizice.
Deci, multa atentie la gandurile voastre si emotiile pe care le emiteti. De cele mai multe ori nu sunt generate de voi. Influentele acestor instrumente se face simtita zilnic si afunda omul si mai mult in superficialitate, ura, furie, lipsa de armonie si separare.
Asta nu va scuteste insa de disciplina. Fiecare e responsabil pentru faptele sale. Astfel, faceti ce puteti pentru a evita sa fiti influentati subtil, si nu puneti vina pe nimeni altcineva. Voi puteti sa fiti vulnerabili sau puteti sa fiti stapani pe gandurile voastre. Este o decizie ce trebuie sa o luati personal.
Armele psihotronice sunt dispozitive de manipulare in masa, realizate pe baza tehnologiei de control a undelor cerebrale. Inductia este realizata printr-o forma de influenta subtila si nu este deloc usor de perceput de majoritatea oamenilor care nu-si observa gandurile zilnic. La nivel de tara , efectele lor sunt destul de puternice, si afecteaza multimile de oameni atat pe plan subtil, cat si in plan direct: mass-media (TV, stiri etc) si reviste, ziare… Cu totii suntem familiarizati cu stirile de la ora 5 de pe PRO TV si nu numai acelea. Toate sunt pline de lucruri odioase, crime, violuri, atacuri, batai, accidente, toate menite sa seteze mintea umana pe un nivel de vibratie foarte jos, incapabil sa observe armonia din lumea asta. Nedreptatile, furturile si justitia corupta sunt titlurile cele mai des vehiculate in mass-media, scandalurile de proportii fiind o alta sursa de manipulare.
Si totusi, toate aceste lucruri, ce vor a realiza din Romania ? Romanii sunt supusi chimicalelor de pe piata alimentara, sunt intoxicati zilnic fizic si mental, emotional si verbal, si pe deasupra, la conducerea tarii sunt doar oameni ce vor sa se imbogateasca fara sa conduca poporul undeva. De ce acest haos total ? Pentru ca omul nu este stapan pe fiinta sa. Pentru ca romanul este foarte influentabil si se lasa dus de conflicte si agitatie, de lucruri ce-i starnesc curiozitatea si care-l tin treaz cu actiune, fara sa fie ceva mai profund in spatele lor. Romanul se lasa condus de oameni cu o putere mai mare de convingere. Si toate astea pentru ca nu vrea sa fie mai atent la gandurile sale.
Oameni precum liderii politici din Romania, guvernatorul bancii romanesti, prim ministri, si politicienii inutili, sunt cei care sunt lasati la putere pentru ca romanul este indiferent, si manipulat zilnic sa fie indiferent. I se starneste indiferenta cu orice ocazie, este stimulat zilnic sa plece capul, crezandu-se incapabil sa faca ceva.
Dar ce poate face romanul ??? MULTE. Poate sa creada ca el poate schimba ceva. Schimba unul, schimba doi, si asa se aduna tot mai multi. Schimba modul sau de a gandi si de a aborda viata. Schimba nepasarea din actiunile sale, schimba gandirea care-l face sa fie incapabil sa modifice ceva prin jur. Toate astea, vor schimba tot mai mult Romania . Si este valabil nu doar pentru tara asta, ci pentru toata lumea.
Armele psihotronice amplifica toata neputinta asta a omului. Si nu este pentru ca omul nu ar putea face ceva. Armele astea exista pentru ca omul poate face atat de multe, incat i-ar arunca pe impostorii de la conducere direct in mizerie si inchisoare sufleteasca. Omul este capabil de multe, doar sa creada in asta, sa creada ca EL SINGUR poate face multe.
Ca, odata ce se aduna mai multi, puterea va creste enorm. Nu va mai luati dupa ideea ca “sunt singur, ce pot face eu… ?”. Ce puteti face ? Ganditi diferit ! Coordonati-va viata altfel si schimbati ceea ce faceti cu propria voastra viata si fiinta. Atunci se vor schimba tot mai multe in jur. Credeti in puterea voastra de influentare si veti modela viata voastra mai mult decat ati crede ca puteti. Nu-i lasati pe altii sa decida in locul vostru, nu lasati sa fiti tratati ca sclavi, pentru ca PUTETI SA VA SCHIMBATI VIATA.
Mai sunt cateva orase, omise, pe lista: Oradea , Satu Mare, Drb. Tr. Severin, Calarasi, Sibiu ... S-ar putea sa mai fie si in Ploiesti , Rm. Valcea si Pitesti ,
 
  DISCLAIMER:
Toate părerile, punctele de vedere, afirmaţiile, atitudinile şi detaliile informative reprezintă angajarea fiecărui autor în parte. Portalul nostru nu îşi însuşeşte responsabilitatea pentru conţinutul articolelor publicate. Fiecare link şi articol pe care îl prezentăm are propriul copyright © şi răspundere personală pentru conţinut.
Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971