Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012 periodic nr. 1 2-3 | 4-5 | 6-7 | 8-9 | 10 | 9-10 | -->
Anul 2011
Anul 2010
Anul 2009
O inițiativă a Mișcării pentru Progresul Satului Românesc: „FESTIVALUL HORA”
ISTORIC BISERICESC -articole de: Adrian BOTEZ, Stelian GOMBOȘ
DWIGHT LUCHIAN PATTON despre procesul mondial de deteriorare a democratiei
ACTUALITATEA POLITICĂ ÎN FARSE, ACTE PENALE ȘI BLESTEME NAȚIONALE – articole de Magdalena ALBU, Stefan Doru DĂNCUȘ, Alexandru PETRIA, Viorel ROMAN, Mircea POPESCU; Sergiu GĂBUREAC
DOUĂ ARTICOLE DE SERGIU GĂBUREAC
Un exemplu australian
Prof. Dr. Ioan ALEXANDRU:O EROARE CONCEPTUALĂ PRIVIND ROSTURILE ȘCOLII
DILEMELE BASARABIEI – un articol de Iacob Cazacu – Istrati și un altul despre Andrei Vartic, Cuiul Dacic
BISERICA DIN ETER – continuare din numărul trecut
Dan LUPESCU
Adrian Botez
Emil Proșcan
Tudor LEU
Texte de Dan Lupescu, Stefan Doru DĂNCUȘ, Gheorghe A.STROIA, Sandu TICU, Andrés Sánchez ROBAYNA, Mariana CRISTESCU, Ioana STUPARU, Adrian BOTEZ, Lucian GRUIA despre: Romulus COJOCARU, Jacques BOUCHARD, Eugen DORCESCU, Ben TODICĂ, Geo CĂLUGĂRU, Al. Florin ȚENE, Eugen COJOCARU, Florentin SMARANDACHE, Ioan MITITELU, Ecaterina ȚARĂLUNGĂ.- partea 1
Partea 2
Partea 3
Corneliu LEU în dialog cu Dimitrie GRAMA , cu interventii de Virgil CIUCA, Viorel ROMAN, Drd. Stelian GOMBOS, Bogdan Costin GEORGESCU
Corneliu LEU în dialog cu Dimitrie GRAMA , cu interventii de Virgil CIUCA, Viorel ROMAN, Drd. Stelian GOMBOS, Bogdan Costin GEORGESCU- continuare 1
Corneliu LEU în dialog cu Dimitrie GRAMA , cu interventii de Virgil CIUCA, Viorel ROMAN, Drd. Stelian GOMBOS, Bogdan Costin GEORGESCU- continuare 2
DIN FLOCLORUL INTERNETULUI
Din folclorul internetului - partea 1
„Sârba Băsescu și protestatarii”
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI - PARTEA 2
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI - CONTINUARE
Versuri de Dan LUPESCU și Adrian BOTEZ,
Proză de Emil PROȘCAN și Tudor LEU

 Dan LUPESCU
 Troiţă, Poartă-n cer, Coloană...
(Punct, contrapunct)
    I.
...Vin corbii îngerului Alan Poe !
Vâslind în floarea de dudău,
Punţi magice aruncă peste hău
Viteazului Mihai la Mirăslău…
    II.
Pata de sânge ţipă-n Eminescu
Argintul viu din codrul în buiestru
Basme scriind cu pana lui Silvestru
Din Pegas năzărind în şes cu
Holograma clopotelor din izvoare
În care flacăra dintâi nu moare,
Ci trece-n lira lui Orfeu
În miez de noapte curcubeu,
Sonuri de sfere – prim arheu…
    III.
…Ah, puii corbilor lui Alan Poe
Vuind în cerberul cel nou -
Călău şi fierăstrău la Chişinău…
    IV.
…Plânge-n Torino giulgiul. Şi-n ilău
Bătut mereu de Dumnezeu,
Nu, Nevermore, nu voi mai bate
La cald piroanele-nflorate
În Via Dolorosa răsturnate
Pe cheia-mpărătească ce deschide
Calea-Nvierii noastre cu Isus
Din stâncă răsărit în porumbelul sus
Întrezărit în prag de Înălţare
Şi-n Timpul timpurilor vestitoare
De viaţa veşnică din sângeria floare
De busuioc, isop, cucută
Pe care n-are cine  s-o asmută
În contra iernii care vine…
    V.
Ci vine, Doamne, vine, vine, vine
Cu tina tihnelor din mine
Până la Orionul orbitor din Tine
Rodind în fluturi şi-n albine…
    VI.
…Doar corbii lui Tradem şi Poe
Dau vamă lui Bacovia-n Bacău…
Ci ninge, ninge-apocaliptic
Ca-ntr-un amurg electrolitic…
    VII.
…La Târgu Jiu, sub geana lui Brâncuşi,
Noi ne lăsăm seduşi şi duşi
De duhul Răstignirii şi-Nvierii
Dincolo, hăt, de porţile tăcerii,
Ale nemorţii, naşterii-mpăcării
În aurul curgând al mierii…
    VIII.
…Uf, corbii clipelor rod în sicriu
Şi-n aripa de serafim târziu
Cu care mă-nfrăţesc şi scriu
Poemul purpuriu din bisturiu
Ce sânge picură-n clepsidră…
    IX.
Brad şi gorun se înfrăţesc în ghindă,
Înger de taină, heruvim-oglindă
Stânca filozofală să-mi deschidă
Cheia de boltă, cearcănul anhidră
Sare a Timpului, jar, crisalidă
Duhului ce-am fost, ce sunt, ce fi-voi
În Golgotă !,-n Tabor şi-n roi
De ochi de lupi şi corbi strigoi
Strigându-ne din doi în doi…
    X.
Catargul izbăvind şi prora
Cu steaua-nfiptă-n aurora
Din corbii dalbi ningând în Poe,
Care devoră secolul-dulău
Muşcând din poduri infinite
Columbe din columnele trăznite,
Cine mă minte, Doamne, cine mi Te
Ascunde-n dang, ding-dang de zurgălăi
Totem peste himere, peste văi,
Troiţă şi fântână în Rarău,
Sânge de Voievod în Gorăslău…
    XI.
…”Nici nu-nţelegeţi ce vă las !” –
Şoptea Brâncuşi în gara fără glas
Plecând lunatic, fără de popas,
Unde doar Ursitorile au mas
Şi Masa meselor au ferecat
Cu taina ghemului nedezlegat…
    XII.
…Fără Goog by ori Bun rămas,
Cu Brâncuşi plec, Mihai şi Poe
Să batem Timpu-n lung şi-n hău,
În lat să-l batem şi-n înalt
Până-n tărâmul celălalt
Cât încă-i cald, roşu şi arde
Clepsidrele din halebarde…
    XIII.
…Ah, crinii corbilor lui Alan Poe
Din părul despletit, al tău,
Vor să înveţe fulgerat şalău
Să zboare-n zarea din Ceahlău…
Cu părul Berenicei până-n brâu
Sticlind galactic, mă botez în râu
De stele înspumate-n frâu…
    XIV.
…În Constelaţia Emin-Enescu
Înmugureşte diamant zeiescu…
    XV.
Da, Nevermor… Nu, Nevermor,
Pe iţele din magicul covor
Chemat de ţărmurile fără dor
N-am să mai cânt şi n-am să zbor
Decât în slujba tuturor…
    XVI.
Nu, Niciodată, Nevermor,
Miticul Timp n-am să-l omor…
Aripi de ceară am să-i pun
Precum Ycarului străbun
Şi am să-l  biciui cu albastru
De Voroneţ etern sihastru,
Clipele le-oi însămânţa
În stânca lui Sisif şi-a Ta,
Doamne, al meu şi-al tuturora
În care toate cele-s Hora:
Ţâşnire, dor, vibraţie,
Iubire, vis, stare de graţie…
Iar focul viu, din miez de Soare,
Printr-un ciclopic ochi-vâltoare
Cu Prometeu îl voi aduce
La tâmpla Maicii din răscruce…
    XVII.
…Dar mă priveşte ca pe-un orb
Fulgerul negru, albul corb:
- Să nu mă-ngâni şi să nu-ţi strigi
Lacrimi de sânge în ferigi,
Deşarte legăminte să nu faci
Cu paznici falşi printre araci –
Tăcerile dintâi învaţă să le taci…
Şi roagă-te mereu, clipă de clipă,
Pentru Lumina din aripă…

    XVIII.
O, corbilor lui Tradem şi lui Poe
Dăm vamă şi-n Craiova, şi-n Bacău…
Din troiţe-n Coloana Infinirii
Jertfimu-ne doar Mântuirii…
                   Craiova, 10-12-13 februarie 2012

Mirare de oltean,
sub Bra(n)dul de CRACIUN…

Reacţie lirică
 la epistola primită, de peste Ocean,
de la Dl Prof. Dr. Marian BARBU
Ole-leeee, muică,
pe ce braţe mondo Puică
s-o culca, fără de ţuica,
Dom Profesor zicând: nu-i ca
Acasă, în sat Mileşti,
Unde simţi că-n veci trăieşti
Ca-n conace boiereşti…
Şi te muşcă dada Zuica
Care n-are rima-n …uica,
Ba o are chiar în Guica,
Dar uitai de Zaharia
Şi de una Constandina
Care-nvolburează tina,
Stancu al lui Zaharia
Cu Uruma (Anania ?)
Şi acea fată tătară
Care totdeauna ară
În septembre douăşnouă
Când e Luna-n dungă nouă
Şi-ntreabă de Fundoianu
Plecat, hăt, cu caloianu
Ca să înnoiască anu
apostrof în buzunar
că io n-am habar-amnar
nici de Tzara zis Tristan
ce-o iubea pe Ducipal
nu pe fina, ci pe Dada
din care se născu Gaga
a lui Lady de din Londra
căreia-i mâncară ciorba
Salvador Daly, Voronca
făcând tronc şi tronca-tronca
cu Patmos şi vechiul fum
din Insula, rug sau drum ?,
Voronca Ilarie
cel fără malarie
trăgând din avarie
sirenele alarmante
pentru ibovnici, amante,
dandy-n roz şi diamante…
Din-din-din şi iarăşi dong,
ajungem şi în Hong Kong,
Kyoto, Seul, Chicago
pen că nu ţipă c-a go
nit-o din rai în gios
să nu mai roadă la os,
ci doar, dragă, la Olguţa
care se dă huţa-huţa
cărora le cade-n poală
ca fasolea, ţuşt !, în oală
băgându-i din boală-n boală:
Doamne, ce idei le scoală
pân la candidul Urmuz
ce are decât un muz
din muzeu, poate din muză
care cică-i mai confuză
decat fata lui Ionesco
care, neică, nici că ne sco
ală la primăvară
galbin ca turta de ceară…
Aşadar, deci şi nu numai
să cântăm şi de-Ntâi Mai
şi arminden pe vătrai…
Alelei, lei şi femei,
ce-mi zburaţi ca nişte zmei,
unde-mi este pelicanul
frate bun cu pehlivanul
ce o scoate pe babiţa
la raport cu
Rappaport
direct sub foaia de cort…
Ea scânceşte: Miţa-miţa,
mi s-a cam topit halviţa
că fusei cam lacomă
şi-o băgai în comină,
mă făcui de pomină,
în comă şi în cormană
s-o feresc de ger şi mană…
LA MULŢI ANI ! Să ne trăiţi
întru mulţi ani fericiţi !
Să ne vedem sănătoşi
cu Picasso în galoşi,
în adidashi ,,Tristan Tzara”
căruia-i vopseşte nara
unul zis Marin Sorescu
văr cu Shakespereoescu (Şeik Spirioescu)
cu Eschil, Dante şi Goethe
(care-n rusă-i scris chiar Ghete)
cei ce nu se dau la ghete,
ci numai la dalbe ghetre
fără zaruri, fără pietre
la rinichi ori la şezută
că rămâne iapa mută,
calul nechează-n buiestru
iar Dom armăsar Silvestru
cade rău şi i se frânge
- din bitterul suedez -
Canalul de la Suez…
 
Plânge, plânge, vai, cum plânge
cu lacrimi de foc şi sânge,
violet vede în faţă
şi-o căruţă cu paiaţă -
că le-a mâncat Duca Vodă
atunci când era la modă
să laşi pruncii fără lapte,
să numeri din şapte-n şapte
şi să-l chemi pe K.k. Mitru
să ordone din pupitru:
Nu mai trageţi ! că pe toate
manuscrisele-nflorate
le iau eu, ne dăm pe coate,
pe role, pe sanie
în ziua cea stranie
ce vine-n două mii doişpe
la chindie şi la şpe
raclul din Casablanca
Montreal şi Cassianka,
Nina, sparga, lindianca,
Toma Alimoş, Bianca,
Manea, slutul şi-arţăgosul,
care şuieră şuriul
prin tufişul Onoriu,
făcând pe becallibossul
să plângă ca albinosul:
Stolo, Stolo, cum murişi
în ajun de aluniş ???
Aluniş şi AluNelu,
Mai că-mi stă pe loc spârnelul…
Di, di-diii şi tot pe loc
că ne iau mândrele foc
şi Traiana face poc
din inimă şi din folk,
vâlvătăi în Târg de floci
unde lâna nu mai poci
nici să vinzi şi nici să perii
că pe bidivii îi sperii
şi deodată îţi zic: GATA !
A pus gura Guragata,
Marcela de la Moldova,
Cântăreaţa cea cu slova
Scrisă de haiduc Tunsoiu
Pentru nea Costică Ţoiu,
Vereşcan cu Andriţoiu…
Punem punct: La revedere,
să ne vedem cu plăcere !…

Craiova, România/ 26 decembre 2011

 
 Cioburi
din numărul de aur…

19 incantaţii/ măşti antimetafizice,
în umbra Coloanei cerului - Coloana fără sfârşit a lui BRÂNCUŞI,
în ai cărei muguri romboidali rodeşte,
în unghi de 36 de grade,
curcubeul luminii verticale
I.
CRĂCIUN tainic, brad frumos,
drag mi-i omul luminos,
dragu-mi-i din vale-n deal
pe-al fulgerului Ducipal,
dragu-mi-i din deal în vale
codrule, Măriei Tale,
să mă-nchin din noapte-n zori
cu mândra de subţiori,
să mă-nchin din zori în noapte
cu ielele-n 77
de lăcate ferecate
în stele îngemănate
şi-n văpăi de Căi de Lapte
totem tainic din răboj
să şoptească-n flori de boj,
de isop şi busuioc
bătând Timpul tot pe loc,
tot pe loc, pe loc, pe loc
să răsară siminoc,
Soarelui să îi dăm foc,
focul sacru-al dacilor
din genunea macilor…

II.
Cantemire, Cantemire,
Veşniciei tu-i eşti mire…
Neculai Spătar Milescu,
Tu semeni în Eminescu
Armonii, muzici de sfere,
Lăptişor de matcă, miere,
Absolut, ritmuri, tăcere,
În cuibar rotit de cergi
Tai Olimpul din Bucegi
Şi îl muţi în tuaregi –
Dacii noştri din pustie
Păzind raiul de sub glie,
Scriind cu luceferi teferi
Dorurile în nenuferi…
III.
…iar în brânca lui Brâncuşi
răsădeşti labe de urşi
care strâng istoria
precum Ştefan gloria,
mormâind: Acuşi-acuşi
scap de tătari şi de ruşi…
Ci nu ne lăsăm seduşi
decât de esenţa primă
- fantă cosmică, nu crimă -
din obârşii, reci izvoare
unde infinitul doare
şi ţâşneşte în nadir
sângerându-l trandafir…
IV.
…Cu săgeata în zenit,
numărul magic de aur
înfrăţeşte lemn trăsnit
cu surâzătorul laur…
V.
…Pe o coastă-n infinit
coasta Noului Adam,
izgonit pe macadam –
cercuri bat, dar nici un nit
în marama lui Selene
cu păuni visând alene…
Lira tracă-a lui Orfeu
picură instantaneu
sonuri molcome şi jar,
nuntiri cosmice, pahar
răsturnat în clopot straniu
cu ochi hulpav de uraniu,
topire-n doina celestă
Dochiei cojoc ori vestă,
ciocârlie răsturnată
la capăt de curcubeu
unde doar zânele beu
Soarele lichid şi-ndată
vin sabine la furat
de căluş înaripat…

VI.
Vai, vai, vai, vătaf de taină
jocul nu e doar o haină
de purpură şi de foc,
furi mireasa, laşi în loc
al nuntirii praf de stele
dedesubt plete de iele,
tânguire în zadar
pentru cel născut în har,
botezat întru lumină
din tărâmul fără vină…
VII.
Mugurii-nceputului
nu dau vamă lutului,
păsări stranii cântă-n Lună,
fără-a rumpe-a vremii strună…

VIII.
Sceptru, aripă, elice
scânteiază-n Berenice,
cade frunza în Centaur
năruind Timpul de aur,
năpârleşte-un Minotaur,
se preface în Tezeu…
Doamne, cât este de greu
să vezi firul Ariadnei
luminând calea-tezaur
fără soare, fără plaur,
calea unică-napoi,
Golgotă de Unu-n Doi,
apoi Trei, Triada Sfântă
care ne binecuvântă
şi ne dă drumul în lume –
roibi neînfricaţi de spume…

IX.
Baltag, toiag, Arhimede,
pe nisip cine mai vede
triunghiul de alabastru
ucis de-un soldat jugastru…
Tesla, Coandă, Traian Vuia -
de ce nimenea nu-i ia
de guler ? ...Matila Ghyka
surâzând îşi plimbă chica
printre galaxii scălâmbe
scufundate-n praf şi-n trâmbe
de Pleiade-n despletire
ispitind cel dintâi mire…
X.
…Sub ochiul de dinozaur,
Ofelia moare-n maur
ce-şi făcu doar datoria
dictată de-alegoria
naştere, botez şi nuntă
pentru cine mai ascultă
Vedele-nceputului…
Lebăda în ceruri mută
cântă-n gând chindia slută,
Absolutul Demiurg
trece-n galop surâzând
tuturor celor ce curg:
fiinţe, lucruri, fenomene,
tâmpla lui Eratostene,
Naştere din nou şi nuntă
cu înfiorarea cruntă
dintr-al cerurilor crug -
insulă-n amurg ori rug…
XI.
…Desdemona, Desdemona
unde-mi puseşi mona, mona
da cu chip de mumă
sculptată-n azur şi-n humă ?…
XII.
…Din frunza în cer albastră
creşte Pasărea Măiastră,
Bourul cu stea în frunte
urcă munte după munte
pân la ochiul dorului
izbăvirea norului,
pân la vulturul zăgan
ţâşnind mai sus de alean,
până-n poala lui Zalmoxe
dincolo de nori şi noxe
unde blând licorna doarme
iar zimbrului îi dau coarne
purpurii, de flacără –
cifra trei mă apără
de 5, 8 şi 13,
douăşunu, treişpatru,
…una sută patruşpatru,
233
pe geana lui Moş Andrei,
trei sute şi 77
cât un corn muiat în lapte,
apoi 610
trece,
de neoprit trece
în desaga mea hai-hui
grăunţele timpului,
grăunţele timpului …
XIII.
…Prin troiţa de pe grui
mumele noastre dintâi
altoiesc zei în gutui

1, 1, 2, 3, …8
Fibonacci-n stele copt,
13, 21 –
doar Dumnezeu este Unul
în Treime întrupat,
34, 55 –
colb de clipe în opinci,
89 şi apoi
regula de ultimi doi…
XIV.
…Una sută 44,
cad cortinele în teatru
precum pleoapele de rouă
peste palimpsest-clepsidră
rupt în două, spartă-absidă,
yin şi yiang, prea plină roată,
sferă vidă-azimă coaptă,
hologramă-a hologramei,
umbră-n veci a tetradramei…

XV.
Lumea toată-a fost şi este,
hăt, dincolo de poveste,
uite omul, nu e omul,
trece prin văzduhuri pomul
în care Timpu-nfloreşte
şi-apoi brusc el năpârleşte –
pielea Timpului, de şarpe,
sare-n corzi de oarbe harpe
care-l cântă iar pe Marte
n-ar avea parte de moarte…
…Uite omul, nu e omul,
ci doar umbra umbrei lui,
pasărea zenitului -
visul visului dintâi…
XVI.
…Vino, vino, vino iute,
că Timpul stă să se mute
în tărâmul nimănui
unde fost-am, unde fui
înaintea orişicui
în umbra rădvanului
în care Tatăl străbate
noian de lumi răsturnate,
lacrimi de eternitate…
XVII.
Nu mai bate ! ...Ba nu, bate !
Nu mai bate ! …Bate, bate, bate !
În bezna de lumi rotate
Bing-Bang, se naşte secunda
care explodează-n unda
ce ne dă o nouă viaţă,
dincolo de foc şi gheaţă…

XVIII.
Bang-Bing-Bing şi Banga-Binga,
mingi de fulgere-n siringa
vieţii veşnice – Duh Sfânt,
răsădit în prim Cuvânt:
cine sânt şi unde cânt,
sfera sferelor lumină
din dumnezeiasca mină ?…
XIX.
Timp-sămânţă, Timp-grăunte,
te-arunc mereu peste Munte,
totdeauna, peste umăr,
pieptenul-arunc, să număr
codri veşnici de aramă –
hologramă-n hologramă,
vis în vis, ramă în ramă,
mumele tot mai destramă
fuioarele din Săpânţa,
Timpul sfânt, clipa, Sămânţa…
Craiova, România/ 26-27-28 decembre 2011
  


  
 
Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971