Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012 periodic nr. 1 2-3 | 4-5 | 6-7 | 8-9 | 10 | 9-10 | -->
Anul 2011
Anul 2010
Anul 2009
O inițiativă a Mișcării pentru Progresul Satului Românesc: „FESTIVALUL HORA”
ISTORIC BISERICESC -articole de: Adrian BOTEZ, Stelian GOMBOȘ
DWIGHT LUCHIAN PATTON despre procesul mondial de deteriorare a democratiei
ACTUALITATEA POLITICĂ ÎN FARSE, ACTE PENALE ȘI BLESTEME NAȚIONALE – articole de Magdalena ALBU, Stefan Doru DĂNCUȘ, Alexandru PETRIA, Viorel ROMAN, Mircea POPESCU; Sergiu GĂBUREAC
DOUĂ ARTICOLE DE SERGIU GĂBUREAC
Un exemplu australian
Prof. Dr. Ioan ALEXANDRU:O EROARE CONCEPTUALĂ PRIVIND ROSTURILE ȘCOLII
DILEMELE BASARABIEI – un articol de Iacob Cazacu – Istrati și un altul despre Andrei Vartic, Cuiul Dacic
BISERICA DIN ETER – continuare din numărul trecut
Dan LUPESCU
Adrian Botez
Emil Proșcan
Tudor LEU
Texte de Dan Lupescu, Stefan Doru DĂNCUȘ, Gheorghe A.STROIA, Sandu TICU, Andrés Sánchez ROBAYNA, Mariana CRISTESCU, Ioana STUPARU, Adrian BOTEZ, Lucian GRUIA despre: Romulus COJOCARU, Jacques BOUCHARD, Eugen DORCESCU, Ben TODICĂ, Geo CĂLUGĂRU, Al. Florin ȚENE, Eugen COJOCARU, Florentin SMARANDACHE, Ioan MITITELU, Ecaterina ȚARĂLUNGĂ.- partea 1
Partea 2
Partea 3
Corneliu LEU în dialog cu Dimitrie GRAMA , cu interventii de Virgil CIUCA, Viorel ROMAN, Drd. Stelian GOMBOS, Bogdan Costin GEORGESCU
Corneliu LEU în dialog cu Dimitrie GRAMA , cu interventii de Virgil CIUCA, Viorel ROMAN, Drd. Stelian GOMBOS, Bogdan Costin GEORGESCU- continuare 1
Corneliu LEU în dialog cu Dimitrie GRAMA , cu interventii de Virgil CIUCA, Viorel ROMAN, Drd. Stelian GOMBOS, Bogdan Costin GEORGESCU- continuare 2
DIN FLOCLORUL INTERNETULUI
Din folclorul internetului - partea 1
„Sârba Băsescu și protestatarii”
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI - PARTEA 2
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI - CONTINUARE
DESPRE PRIMĂVARA RENĂSCĂTOARE ȘI SPIRITUALITATEA NEAMULUI

 O inițiativă a
Mișcării pentru Progresul Satului Românesc
„HORA”
FESTIVALUL VALORIFICĂRII TRADIȚIEI ARTISTICE ROMÂNEȘTI
ÎN CREAȚIA MODERNĂ
Festivalul național „Hora” este o inițiativă neguvernamentală susținută atât de organizații obștești cât și de instituții publice de cultură, consilii populare, instituții județene nesubordonate și sponsori privați, pentru o acțiune cât mai susținută de afirmare a valorilor tradiției artistice românești naționale și locale în contextul creației artei contemporane, a afirmării talentelor individuale sau a formațiunilor artistice în care ele se grupează.
Pornind de la simbolul pe care îl reprezintă Hora în tradiția folclorică, dar și în tradiția istorică a dorinței noastre de unire, de la diversitatea temelor muzicale și a metaforei exprimată în refrene devenite proverbe populare, dar și de la susținuta prelucrare cultă, vreme de secole, a acestor teme, considerăm că ideea de „Horă” are toată expresivitatea pentru a întruni pe plan local, zonal sau național o diversitate de manifestări artistice puse în concurs, precum spectacole și manifestări de stradă folclorice sau de taraf, prelucrări de folclor în toate genurile muzicii moderne, concerte simfonice din bogatul repertoriu al prelucrărilor, toate acestea stimulând noi creații în genurile respective dar, de asemenea, facilitând manifestări de poezie, de artă plastică, de dans contemporan și de creație cinematografică pornind de la temele respective, amplificându-le și prelucrându-le la nivelul artei moderne contemporane în diverse genuri de exprimare artistică și pe specificul fiecărei localități care-și stabilește singură modalitățile și domeniile în care participă.
Organizarea acestui festival național presupune participarea liberă și voluntară a localităților și județelor, fiecare având posibilitatea să-și denumescă festivalul personalizat, după specificul creației artistice a zonei (de ex: „Hora Brașovului”, „Hora Prahoveană”, Hora de la Cluj”, „Hora din Aninoasa”, „Horele Moldovei”, etc) fiecare localitate sau zonă evaluându-și forța de organizare, iar comitetul de inițiativă pe care îl formăm studiind organizarea și elaborând un sistem de într-ajutorare a lor și de acțiuni mari pe plan național, prevăzând atât normele de funcționare și dispecerizare în rețea națională a acestor manifestări, cât și posibilități de scoatere la concurs pentru societăți manageriale și de impresariat a celor mai importante manifestări, în așa fel încât de la început, acestea să aibă fie un caracter de voluntariat, fie de organizare economico-comercială  pe criteriile impresariatului artistic și a organizării de spectacole.
Pentru elaborarea unei concepții de desfășurare a acestui act cultural, a regulamentelor de funcționare și a criteriilor de evaluare artistică, a formelor pe care le capătă manifestările finale, pe plan național, care nu trebuie să țină neapărat seama de poziția administrativă a localităților, ci de locurile cele mai propice unor asemenea manifestări și dezvoltării continue a tradiției lor devenind adevarate carnavaluri, ca și pentru identificarea dinainte a unor surse financiare posibile prin susțineri și suport financiar, sponsorizări și colectări din contribuțiile de 2%, prevederi în bugetele administrației locale, etc. și, în același timp, pentru afirmarea unui brand al festivalului  și organizarea comisiilor care să scoată la concurs impresarial diverse manifestări, membrii fondatori ai acestei inițiative se constituie într-un Comitet Național căruia, apoi, prin regulament, i se vor fixa normele de reprezentare și constituire în viitor. 
Acest comitet național va căuta finanțări prin care, în anul acesta să organizeze o consfăturire cu reprezentanți ai localităților, județelor, instituțiilor și organizațiilor care și-au manifestat interesul, în care să se elaboreze toate criteriile și regulamentele de funcționare, inclusiv perspectiva dezvoltării pe plan internațional, să se împuternicească un colectiv pentru popularizarea inițiativei și un altul pentru colectarea de fonduri, precum și reprezentanții locali în județele care participă, sau în comunitățile românești din străinătate.
PARTICIPANȚI ANUNȚAȚI PÂNĂ ÎN PREZENT (lista rămâne deschisă):
Mișcarea pentru Progresul Satului Românesc, Asociația Comunelor din România, Asociația Orașelor din România, Uniunea Națională a Interpreților și Instrumentiștilor, Direcția Județeană Cultură și Patrimoniu – Dolj, Primăria Comunei Izbiceni-Olt, Primăria Comunei Aninoasa-Dâmbovița, Asociația Județeană a Comunelor –Constanța, Camera de Comerț și Industrie Prahova, Primăria municipiului Medgidia, Primăria orașului Mizil, Primăria orașului Panciu,  Asociația Județeană a Comunelor – Prahova, Primăria comunei Luncavița, Fundația Nicolae Sabău, Primăria comunei Vulcana Băi, Primăria comunei Arbore, Primăria comunei Cornu, Primăria comunei Tulț, Primăria comunei Podgoria, Primăria comunei Lumina, Primăria comunei Topalu, Primăria comunei Tomșani, Primăria comunei Bănești, Primăria comunei Bran, Fundația Alexandru Sihleanu – Vrancea, Centrul Cultural Aurel Stroe-Bușteni și multe redacții din țară și străinătate în parteneriatul media.



 
 


 
Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971