Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012 periodic nr. 1 2-3 | 4-5 | 6-7 | 8-9 | 10 | 9-10 | -->
Anul 2011
Anul 2010
Anul 2009
PIAŢA UNIVERSITAŢII 2012 – BLESTEMUL REPETĂRII MINCIUNILOR CĂTRE POPOR: Partea întâi: GREŞESC AMARNIC CEI CARE CRED CĂ A PUTUT SĂ NE SCOATĂ ÎN STRADĂ DEMITEREA UNUI DEMNITAR; NE-A SCOS IN STRADĂ FAPTUL CĂ NU AU FOST DEMIŞI TOŢI!...
Reacţii la apeluri
Partea a doua ROMÂNI, AVEM O MARE PROBLEMĂ ! Articole de Sergiu Gabureac, Magdalena Albu, Ion Florin Florescu, Mihai Antoci, Traian Dungaciu, Marin Marian Bălaşa, Nicky Florescu ,Iulian Tănăsescu
ROMÂNI AVEM O MARE PROBLEMA!- CONTINUARE
PARTEA A TREIA: ŞI, IATĂ CE SE PETRECE ÎN LUME ÎN ACESTE ZILE-Alvin Toffler : Ce ne asteapta īn urmatorii 40 de ani, Viorel Roman-Editorialul lui Dwight Luchian Patton
ÎN ÎNCHEIERE REVENIM LA CONDIŢIA NOASTRĂ, „LOCALĂ”...: Articole de Horaţiu PEPINE şi Adrian BOTEZ
BISERICA DIN ETER Corneliu LEU către Dimitrie GRAMA
Dialoguri - continuare
PERIOADA POSTDECEMBRISTA ÎN FAPTELE EI SIMPLE Lunile şi anii denumiţi la fel de fals, de unii „postrevoluţionari” iar de alţii „ai tranziţiei”, văzuţi în lumina lor reală prin jurnale scriitoriceşti: -Darie NOVĂCEANU.
Nicolae Dan Fruntelată
Actualitatea culturală, literară şi artistică Studii de Titus FILIPAŞ, Dan LUPESCU, Adrian Dinu RACHIERU Eugen EVU, Adrian BOTEZ, Despre: Camil PETRESCU, Nicolae Dan FRUNTELATĂ, Gheorghe TOMOZEI, Ion PACHIA TATOMIRESCU;
Actualitatea culturală - continuare
Actualitatea culturală- literară şi artistică - continuare II
ORAŞUL MIZIL GAZDĂ A UNOR MANIFESTĂRI CULTURALE DE ŢINUTĂ ŞI LOCALITATE CU AUTORI VALOROŞI„ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL” – UN FESTIVAL-CONCURS CARE A CĂPĂTAT BUNĂ TRADIŢIE VERSURI, PROZĂ ŞI STUDII DE Emil PROŞCAN, Adina MANDALAC, Ion BUSUIOC, Bogdan-Costin GEORGESCU
- Emil Proşcan
Adina Mandalac
Adina Mandalac - continuare
Ion Busuioc - Fabule
Premianţi
Premianti- continuare
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI
Din folclorul internetului -continuare
Din folclorul internetului - partea III, Rubrica lui Ioan Lilă
Din folclorul intzernetului - ultima ora
ORAŞUL MIZIL  GAZDĂ A UNOR MANIFESTĂRI CULTURALE DE ŢINUTĂ ŞI LOCALITATE CU  AUTORI VALOROŞI






  


    


  
 -„ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL” – UN FESTIVAL-CONCURS CARE A CĂPĂTAT BUNĂ TRADIŢIE

                             O zi solemnă... sub zodia lui Caragiale
                   29 ianuarie 2012



Liceul Teoretic “Grigore Tocilescu”a găzduit duminică, 29.01.2012, festivitatea de premiere a Festivalului Internaţional de Poezie şi Epigramă “Romeo şi Julieta la Mizil”, ediţia a V-a.
Directorul liceului, prof. Victor Minea şi prof. Laurenţiu Bădicioiu, coordonatorul proiectului “Romeo şi Julieta la Mizil”, au deschis festivalul.
Invitatul de onoare al acestei ediţii a fost domnul acad.prof.univ.dr. Solomon Marcus.
Au fost prezenţi în Sala de festivităţi a liceului : prof.univ.dr.Ştefan Cazimir, prof. univ.dr. Radu Gologan, preşedinte al Societăţii de Ştiinţe Matematice, Corneliu Leu, Sorin Roşca Stănescu împreună cu soţia, lect.univ.dr.George Stanca, George Corbu, prof.dr. Doru Dumitrescu, prof.univ.dr. Alexandru Şonea, prof.univ.dr. Lazăr Avram, prof.Nicolae Angelescu, fost inspector general, Costin Diaconescu, secretar al Societăţii de Geografie din România, prof. Christian Crăciun, prozator, Serghei Bucur.
Au fost prezenţi inspectori, foşti inspectori, directori de şcoli, profesori : Tudor Iancu, Sorin Bucur, Mihai Morar, Petre Năchilă, Cezar Stoica, Ion Mihai, Oană Tudorel, Gabriela Despan, Marian Irimela, Olimpia Popescu, Constantin Goga, Emilian Diaconescu.
Foarte mulţi epigramişti din ţară şi din Republica Moldova au participat la acest eveniment : Elis Râpeanu, Florina Dinescu, Efim Tarlapan, Lică Pavel, Corneliu Zeană, Ion Morar, Dan Norea, Laurenţiu Ghiţă, Vasile Larco, Gheorghe Bălăceanu, Ştefan Al.Saşa, Gheorghe Gurău. A mai fost prezentă Tamara Cerbuşca, din partea Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din Republica Moldova.
Presa locală a fost reprezentată prin Lucian Mănăilescu, redactor şef la publicaţia culturală Fereastra, Gabi Negoiţă şi Cristina Colţ, de la Poştalionul.
Partenerul mass media al festivalului a fost Radio România Actualităţi, postul public naţional dedicând un duplex evenimentului,  Mizil-Bucureşti, în cadrul emisiunii Maratonul de duminică, al cărei coordonator este Alexandru Rusu. La emisiune au participat dl. George Corbu, preşedintele UER şi profesorii Victor Minea şi Laurenţiu Bădicioiu, primul fiind directorul şcolii.
Din juriu au fost prezenţi la Mizil : George Stanca, George Corbu, Ioan Toderaşcu, Corneliu Leu, Emil Proşcan, Victoria Milescu, Ion Busuioc. Daniel Cristea Enache şi Corneliu Berbente au lipsit din motive personale iar Constantin Titus Vâjeu nu a mai putut fi contactat.
Premiile au fost înmânate, la Poezie, de George Stanca şi Emil Proşcan iar la Epigramă de George Corbu şi Doru Dumitrescu.
Un moment extraordinar de emoţionant, atât pentru gazde cât şi pentru „andrisant” a fost înmânarea Trofeului „Patriarhul festivalului” scriitorului Corneliu Leu. Acest trofeu a fost oferit pentru a răsplăti sprijinul cuasi-permanent acordat festivalului de către Corneliu Leu. Următorul trofeu de acest fel va mai fi acordat la ediţia a X-a.
A fost oferit, pentru prima oară, Trofeul „Julieta la Mizil” unei frumoase poete de numai 19 ani, Lazăr Denisa, din Buzău, care a participat la secţiunea Poezie.
Membri juriului au apreciat calitatea textelor trimise, atât la Poezie cât şi la Epigramă. Corneliu Leu a criticat nivelul scăzut al umorului din unele texte trimise spre jurizare la secţiunea Epigramă. George Stanca a mărturisit invitaţilor că a fost foarte impresionat de numeroase poezii cărora le-a dat nota maximă şi a anunţat că a realizat o Antologie pe care a intitulat-o spontan „Antologie de poezie pe NV”, făcând trimitere la faptul că juraţii nu au ştiut nimic despre identitatea concurenţilor. Emil Proşcan a apreciat calitatea textelor de la secţiunea Poezie şi a oferit publicului poezii sau fragmente care l-au impresionat. George Corbu a apreciat că festivalul de la Mizil este unul dintre primele festivaluri de acest fel din ţară. De asemenea, ca preşedinte al Uniunii Epigramiştilor din România, George Corbu a oferit Diploma de Membru de Onoare al UER pentru aportul remarcabil la promovarea epigramei româneşti domnilor Victor Minea, Laurenţiu Bădicioiu şi Emil Proşcan.
Victoria Milescu şi George Stanca au criticat participarea unor concurenţi cu texte deja publicate sau postate pe bloguri etc. Aceştia, descoperiţi graţie eforturilor deosebite făcute de Victoria Milescu, au fost depistaţi şi, conform regulamentului, au fost excluşi din festival.
S-au înscris, în total, 663 concurenţi la ambele secţiuni, Poezie şi Epigramă, 465 la Poezie, 132 la Epigramă şi 65 de copii între 10-12 ani, care nu au fost jurizaţi împreună cu adulţii şi care vor primi diplomă de participare.
La ediţia din 2007  au fost 37. Anul acesta participanţii au fost din: România, Belgia, Canada, Elveţia, Franţa, Germania, India, Irlanda, Italia, Republica Moldova, Ucraina, Spania, Siria, SUA.
Premiile au fost acordate astfel:
La secţiunea POEZIE:
Marele Premiu "George Ranetti":
Văsieş Oana, din Bistriţa Năsăud
Premiul "Grigore Tocilescu":
Ciumărnean Carmen, din Zalău
Premiul Agatha Bacovia:
Grosu Delia, din comuna Comişani, Dâmboviţa
Menţiuni:
Petre Violeta, Grosu Delia, Lăcătuş Andreea, Lăzărescu Marius, Lupu Cătălin, Lăcătuş Andreea, Lupu Cătălin, Vîju Cornelia, Hancer Aida, Lucaci Sorin, Mureşan Monica, Ologu Mihai, Lupaşcu Ana Maria, Bitere Silvia, Lazăr Denisa, Stan Denisa, Bivol Zina.
EPIGRAME
Marele Premiu "George Ranetti":
Constantinescu Nicuşor, Bucureşti
Premiul "Grigore Tocilescu":
Gheorghe Gurău, Galaţi
Premiul “Agatha Bacovia:
Vasile Vajoga, Iaşi

Menţiuni:
Janet Nică, Bârzu Vasile, Moldovan Constantin, Ion Roşioru, Ghiţă Laurenţiu, Lică Pavel, Panduru Marinică, Slavu Petronela Vali, Bălăceanu Gheorghe, Ilişiu Eugen, Ion Diviza, Ion Moraru, Iştoc Virgil, Manole Vasile, Ştefan Al.Saşa, Garda Petru, Râpeanu Elis, Sfichi Eugen, Bunduri Nae, Fârte Ioan, Martin Viorel, Miloş Petru, Zeană Corneliu, Ianuş Emil, Norea Dan, Hodaş Ioan, Riti Ionel, Ruse Ion, Bădărău George, Brumă Petru, Buzea Magdalena, Calotă Rodica, Larco Vasile, Petrone George.
Talentata Alexandrina Chelu, membră a Fundaţiei Cultural Muzicale Filarmonica Oradea, a interpretat câteva poeme muzicale, câteva în ebraică iar invitatul special, Mircea Vintilă, a susţinut un micro-recital. Publicul, atât de aproape de cel de pe scenă, datorită formei amfiteatrului, a fost foarte impresionat de frumuseţea melodiilor interpretate de extraordinarul şi mereu tânărul chitarist şi interpret.
Mai trebuie menţionat că gazdele au oferit în mape Diploma jubiliară tuturor participanţilor la festivitatea de premiere, festivalul ajungând la a V-a ediţie, dar şi Diploma Opera Omnia unui grup restrâns şi select de invitaţi. De asemenea s-au oferit şi plachete jubiliare.
Academicianul Eugen Simion a transmis organizatorilor un mesaj:
„Ca să dovedească faptul că Mizilul nu-i un târg oarecare, fără vocaţie intelectuală, şi ca să întărească intuiţia lui I.L. Caragiale cum că, aici, la marginea nordică a Câmpiei Române, spiritele au o imaginaţie bogată, Mizilul, zic, şi-a ales un primar-scriitor, scoate o revistă literară, organizează anual festivaluri literare şi, iată, acum, îşi consolidează reputaţia artistică printr-un concurs de epigrame la care participă, dacă înţeleg bine, creatori de peste tot. Mi se pare o iniţiativă de mare ispravă. Felicit pe toţi care se gândesc (şi gândesc bine) că, oricât de săraci am fi şi oricât de obosiţi am fi de o tranziţie fără sfârşit şi de o criză care ne exasperează, cultura ne dă curaj şi simţul creaţiei ne dă insomnia.[...]
Regret că nu pot fi de faţă pentru a putea urmări duelurile Dvs. verbale şi să admir verva Dvs. ironică... Oricum, vă felicit pentru această iniţiativă care deschide anul literar I.L. Caragiale.”
Domnul prof.univ.ing. Corneliu Berbente a transmis organizatorilor un mesaj:
„Urările mele cele mai cordiale de sănătate şi realizări depline organizatorilor şi participantilor la “Concursul naţional de poezie, epigrame, calambururi “Romeo şi Julieta la Mizil”, aflat la a V-a ediţie.
Lumină în minte şi pace în inimi, tuturor!
Este reconfortant să vezi rezistând vremii şi dezvoltându-se o construcţie culturală pentru realizarea căreia şi-au dat mâna Liceul Teoretic “Grigore Tocilescu”, Inspectoratul Şcolar Prahova şi Primăria Mizil. Dar sufletul instituţiilor - şcoală, administraţie judeţeană şi locală- îl reprezintă peste tot, şi la Mizil mai mult decât aiurea, oamenii, nişte oameni harnici, cu orizont, cu bucuria de a munci, de a realiza ceva, în primul rând pentru ceilalalţi şi apoi pentru ei personal.
Am onoarea şi mândria de a fi primul câştigător al “Marelui Premiu “George Ranetti”- secţiunea epigrame, calambururi”, la Ediţia I-a a concursului, finalizată în ianuarie 2008.”
Vom reveni cu alocuţiunea domnului academician Solomon Marcus dedicată epigramei. De asemenea vom prezenta fragmente ale discursurile celorlalţi invitaţi şi părerile celor care au fost prezenţi la festivitatea de la Mizil.
Şi, în final, că să cităm din mapa festivalului, mapă înmânată tuturor participanţilor, „Pupat toţi piaţa endepandenţi. Până pe seară gazde renunţat orce pretenţie revandicare succes festival. Poftiţi la cârciumă!”
                                                                                                         
                                                                                                                Prof. Laurenţiu BĂDICIOIU
                                                                                                                    membru de onoare al UER


      UN ACT CULTURAL CONSOLIDAT IN TRADIȚIE
 


Acum, după ce actul cultural al unor bărbaţi din Mizil, în civic spirit cărturăresc, s-a consolidat căpătând permanenţa tradiţiei şi stabilindu-şi sigla printre reputatele manifestări cu care societatea românească îşi consemnează puţinele benigne caracteristici contemporane, putem să stabilim şi meritele.
 Ele sunt, evident, ale celor doi profesori, unul director al liceului gazdă, celălalt al organizatorului şi coordonatorului „programului”, cum defineşte tern birocraţia de astăzi splendidul suflu de iniţiativă şi ctitorie culturală. Şi, pentru că vorbim de ctitorie, lor li se adaugă un al treilea nume, cel al primarului care, la mai puţin de 20.000 de locuitori pentru care este şi un bun administrator public, a fondat şi girează două festivaluri de talie natională, mai multe acţiuni şi publicaţii cetăţeneşti plus o revistă literară, o stagiune teatrală permanentă şi un mediu intelectual activ în comunicarea dintre generaţii.
 S-ar putea, deci să procedăm simplu, pomenind cele trei nume: Proşcan, Minea, Bădicioiu şi adresând firitiselile de cuviinţă.
 Dar nu cred că am face totul, pentru că am omite o semnificaţie de bază care subliniază acest eveniment apreciat la toate rangurile intelectuale care au ajuns să-l cunoască, drept un model.
 Semnificaţia aceasta am intuit-o de mai mulţi ani, fapt care m-a făcut să mă leg de iniţiatori împărtăşindu-le entuziasmul. Dar, de definit, ea mi s-a definit de abia acum, conducându-mă la următoarea formulare: „Legea unei societăţi moderne prevede multe instituţii de cultură şi învăţământ asigurându-le birocratic mai mari sau mai mici condiţii de activitate. În acest mod, ele funcţionează în orice localitate. Unele, însă, destul de puţine din păcate, îşi definesc personalitatea şi altfel, nu numai birocratic, ci căpătând activă prezenţă de ferment cultural  prin meritele angajaţilor lor care nu se mulţumesc numai cu condiţia de salariat. Aceştia sunt germenii reînfloririi noastre culturale”.
   Cu ce avem de a face în cazul de faţă? Cu un liceu dintr-un oraş mic, finanţat pentru a asigura însuşirea programei analitice respective de către tineretul şcolar. Atât se cere de la o asemenea instituţie care pune prestatori de servicii didactice la dispoziţia populaţiei contribuabile şi beneficiare. Asta, pentru ca să ne exprimăm în termenii reci, birocratici, care nu reflectă şi plusurile persoanei umane. Sunt mii de instituţii didactice în ţara asta care pot fi caracterizate astfel. Şi totuşi, acei „prestatori” fiind prin natura lor intelectuali români formaţi în spiritul iniţiativei culturale de propăşire naţională, au ştiut ca, de la pretenţiile guvernării faţă de liceul lor, să ridice ei înşişi stacheta: Au cultivat la elevi dragostea pentru activităţile culturale de dincolo de programa analitică, au cultivat la părinţi mândria de a se alătura actului de susţinere a unor iniţiative superioare  şi, astfel, dintr-un simplu liceu au făcut o instituţie de referinţă pentru întreaga viaţă cultural locală şi nu numai. Aşadar, sub egida unui om care a înţeles că „edil” înseamnă mai mult decât şef al administraţiei publice locale, prestatorii de servicii didactice şi-au pus şi ei în valoare vocaţia de cărturari ai locului, iar masa amorfă a populaţiei contribuabile a devenit societatea vie şi activă a sponsorilor, susţinătorilor şi degustătorilor actului cultural.
 Concluzia: Orânduirea ne pune la dispoziţie, mai bune sau mai proaste, scheme de organizare şi servicii către populaţie. Conştiinţa noastră activ-cetăţenească poate da acestora un conţinut nemaipomenit. Prin aceasta, instituţia organizată nu mai mult decât în cadrul necesar birocratic, îşi transformă numele în renume, căpătând personalitate distinctă prin superioritatea aspiraţiilor umane pe care le întruneşte. Pe lista sutelor şi sutelor de licee din ţară, liceul se denumeşte drept „Grigore Tocilescu din Mizil”. Pe harta culturală a ţării, numele lui defineşte fenomenul cultural din Mizil, ca stălp şi model pentru alte iniţiative care ridică localul la valoare de naţional.
 Intelectualii trebuie să se convingă că, în vreme ce birocraţia nu are decât obligaţia de a-şi face datoria,  o asemenea stare de emulaţie în afirmarea culturală, nu poate să vină decât de la ei.
                                                                                                           Corneliu LEU
 



                         DIN JURNALUL FOTO AL FESTIVALULUI

 
 
 



 
 
 
  
 
 
 


 
 
Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971