Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7-8 | 9-10 | -->
Anul 2010
Anul 2009
Articole de Mircea BUNEA, Magdalena ALBU, Adrian BOTEZ, Ştefan DORU DĂNCUŞ,Octavian LUPU,Ion MĂLDĂRESCU, DAN GHEORGHE- Partea I
Partea II
Partea III
Partea IV
Partea V
NOI PAŞI ÎNTRU LEGIFERAREA ZILEI LIMBII ROMANE- partea I
- Partea II
Partea III
Partea IV
Partea V
Constantin Lupeanu la 70 de ani
Constantin Lupeanu la 70 de ani - partea II
Traducerile lui Eugen Dorcescu- Rosa lentini ,,Tsunami si Alte Poeme"
OPINIILE SI APELURILE LUI DIMITRIE GRAMA
ACTUALITATEA CULTURALĂ, LITERARĂ ŞI ARTISTICĂ- ARTICOLE DE Dan LUPESCU,Ion PATRASCU, AL.TOMESCU, DragosPREDA, Ionut CARAGEA, Al.Fl.TENE, Ioana STUPARU, Melania CUC, Dorin MUSTATA; DESPRE: Alexandru NEMOIANU, Cezar IVĂNESCU, Fl. SMARANDACHE, Romul MUNTEANU, Iulia BOSTAN, Kula Ilinca, Mihai ANDRONESCU, Valentin MARICA, Viorela CODREANU, Al. Florin TENE
Partea II
Partea III
Partea IV
Corneliu LEU - PROCURORUL DIN X…-o novelă românească şi contimporană- Partea I
- Corneliu LEU - partea II
Din Folclorul Internetului - Texte de la: Elisabeta Iosif, Alina Iuga, Dan Lupescu, Ion Lila, Corneliu Berbente, Sergiu Găbureac, Ionut Caragea, Gheorghe Manea, Mircea Bunea, Alexandru Cetățeanu, Nicu Vintilă-Sigibida,Niculae George Dragulanescu,Vasile Bocai
Partea II
Partea III
Partea IV
Partea V
Partea VI
Paso Doble - rubrica Ioan Lilă; Rubrica Ionuţ Caragea
continuare VIII
 ...dar, pentru că am pomenit şi despre optimism,
Încheiem aceasta pagina cu un reportaj
publicat de DAN GHEORGHE in „România Liberă”

                   SE ÎNTÂMPLĂ ASTĂZI ÎN...
                                                       comuna Limba, judeţul Alba

O comunitate mică din judeţul Alba dovedeşte un spirit de organizare neobişnuit. Oamenii şi-au modernizat singuri localitatea, iar acum o întreţin din munca şi banii lor. Localnicii au hotărât ca pe teritoriul satului să nu existe nici o cârciumă.
Suntem în 2007. Turla bisericii din sat mai avea puţin şi cădea. Biserica are aproape 70 de ani. Sătenii au stabilit necesarul de materiale. Lemn, tablă, cuie. Şi-au împărţit responsabilităţile - cine aduce cuiele, tabla şi lemnul. Au strâns şi bani, pentru meşterii aduşi de la Recaş. Dar şi localnicii i-au ajutat. Câte o echipă în fiecare zi. S-a stabilit cine anume din sat face mâncare pentru muncitori. Lucrarea a ţinut din primăvară până-n toamnă. Turla a fost salvată. Un an mai târziu s-a pus şi acoperiş nou la biserică.
Tot în 2007, sătenii şi-au dat seama că era nevoie de o cale mai scurtă din vatra satului spre câmpul unde îşi au culturile. Drumul se opreşte într-o râpă. Nu era un podeţ acolo. Trebuia să ocoleşti trei kilometri, ca să ajungi la câmpul cu semănături. Până într-o zi, când sătenii s-au strâns şi s-au sfătuit. Facem podeţul. Zis şi făcut. De ce aveau nevoie? Două traverse din fier. Lemn, şuruburi, să prindă bucăţile din lemn de traverse. S-au strâns oamenii din sat, într-o zi de duminică. Luaseră deja traversele de la fostul CAP din zona lor. Şi într-o singură zi au construit podeţul. Lung de câţiva metri.
Taluzarea malului Mureşului
Terenul dinspre baltă. Cum se zice pe-aici. Aproape de malul Mureşului. Se ducea pământul la vale, punând în pericol culturile agricole. Altă şedinţă a sătenilor, în 2009. Ce facem? Cineva din sat cunoaşte pe unul care are o firmă cu utilaje de mare putere, special pentru astfel de lucrări. Au vorbit cu el. Şi el a venit cu utilajele. Sătenii au strâns bani pentru motorina consumată de utilaje. S-a taluzat terenul. Cu ocazia asta a fost nivelată şi o suprafaţă tocmai bună pentru un teren de fotbal. S-au pus şi două porţi.
Solidaritate pentru viaţă
O femeie din sat a trecut prin momente de viaţă şi de moarte. Avea mari probleme cu inima. Erau necesari bani pentru operaţie. Oamenii s-au mobilizat, după apelul făcut de preotul satului, Marius Piştănilă. În numai şapte zile au fost strânşi 2.500 de euro. În aprilie 2011. Femeia a intrat în operaţie, i s-au pus două stenturi. Acum e bine. Îşi vede de viaţa ei.
Vacanţă pentru copiii sărmani
Tot anul acesta - 11 copii din sat, din familii nevoiaşe, au fost trimişi în vacanţă. Pe banii sătenilor. Au pus oamenii mână de la mână şi copiii au plecat în tabără, timp de o săptămână, în Munţii Trascău.
Acestea sunt câteva exemple despre felul în care o comunitate mică din Transilvania înţelege să-şi rezolve de una singură problemele. E povestea satului Limba din judeţul Alba. Localitate cu 157 de familii, aflată la câţiva kilometri de Alba Iulia. Dar ţăranii de aici nu sunt uniţi la întâmplare. Şi-au făcut asociaţie. Cel mai important „capital" al acestui sat este munca în comun a locuitorilor săi. Asociaţia îşi trage numele de la numele satului - „Limbenii" - şi a fost înfiinţată în 2006.
Fără politică
S-au stabilit de la bun început câteva principii. În fiecare an se face câte o adunare generală, în luna februarie. Se prezintă lucrurile deja rezolvate în precedentul an şi apoi proiectele pentru anul următor. I-am întrebat de ce şi-au făcut asociaţia. Şi mi-au răspuns simplu - „pentru o viaţă mai bună". Aici mai e o vorbă - „să ne avem de neamuri". Adică oamenii să fie uniţi. Cu ocazia aceleiaşi adunări generale, se alege un preşedinte al asociaţiei. Mandatul său e pentru un an. El îşi face o echipă din patru consilieri. Echipa lui Dorin Bucur şi-a stabilit câteva obiective pentru anul 2011, cum ar fi lucrări de întreţinere la sistemul de canalizare al satului, curăţenie generală în cimitir şi construirea unui refugiu la una din staţiile de autobuz săteşti. Al doilea principiu spune că nimeni nu trebuie să facă politică. Cei din conducerea asociaţiei nu pot fi oameni politici şi nici nu au voie să facă lobby pentru un partid. Trebuie să fie doar gospodari. „Avem de rezolvat problemele noastre, pe care le rezolvăm cu munca noastră", mi se explică.
Strategia de dezvoltare a satului
Sătenii au şi o viziune de viitor asupra dezvoltării localităţii lor. Cu atât mai mult cu cât, potrivit statisticilor, trei sferturi din locuitorii satului Limba sunt tineri. Ei îşi câştigă pâinea mai puţin din agricultură, şi mai mult ca angajaţi pe la diverse firme din Alba Iulia. Dar se vede, după cum arată satul - case frumoase, îngrijite - că sunt oameni vrednici. Mi se arată un document intitulat „viziunea de dezvoltare a satului Limba". Textul începe cu următoarea frază - „vrem să lăsăm satul cât mai dezvoltat, pentru generaţiile viitoare". Ideea de bază înseamnă turismul. Fiecare gospodărie de aici are două corpuri de casă, după tradiţie. La stradă este „casa dinainte", cu una sau două camere. Cele mai frumoase şi mai spaţioase din acea gospodărie. Pentru oaspeţi. Gazdele stau într-un alt corp de casă, mai simplu şi mai ascuns, spre grădina de legume. „Casa dinainte" ar putea dobândi statut de pensiune. Asociaţia din satul Limba are deja un expert angajat în domeniul turismului, care să rezolve problema asta, din punct de vedere al actelor, pentru toţi oamenii din localitate care vor să aibă turişti la ei în casă. „Sunt foarte mulţi care vor asta", ne asigură Dorin Bucur.


 DISCLAIMER:
Toate părerile, punctele de vedere, afirmaţiile, atitudinile şi detaliile informative reprezintă angajarea fiecărui autor în parte. Portalul nostru nu îşi însuşeşte responsabilitatea pentru conţinutul articolelor publicate. Fiecare link şi articol pe care îl prezentăm are propriul copyright © şi răspundere personală pentru conţinut.
Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971