Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7-8 | 9-10 | -->
Anul 2010
Anul 2009
Articole de Mircea BUNEA, Magdalena ALBU, Adrian BOTEZ, Ştefan DORU DĂNCUŞ,Octavian LUPU,Ion MĂLDĂRESCU, DAN GHEORGHE- Partea I
Partea II
Partea III
Partea IV
Partea V
NOI PAŞI ÎNTRU LEGIFERAREA ZILEI LIMBII ROMANE- partea I
- Partea II
Partea III
Partea IV
Partea V
Constantin Lupeanu la 70 de ani
Constantin Lupeanu la 70 de ani - partea II
Traducerile lui Eugen Dorcescu- Rosa lentini ,,Tsunami si Alte Poeme"
OPINIILE SI APELURILE LUI DIMITRIE GRAMA
ACTUALITATEA CULTURALĂ, LITERARĂ ŞI ARTISTICĂ- ARTICOLE DE Dan LUPESCU,Ion PATRASCU, AL.TOMESCU, DragosPREDA, Ionut CARAGEA, Al.Fl.TENE, Ioana STUPARU, Melania CUC, Dorin MUSTATA; DESPRE: Alexandru NEMOIANU, Cezar IVĂNESCU, Fl. SMARANDACHE, Romul MUNTEANU, Iulia BOSTAN, Kula Ilinca, Mihai ANDRONESCU, Valentin MARICA, Viorela CODREANU, Al. Florin TENE
Partea II
Partea III
Partea IV
Corneliu LEU - PROCURORUL DIN X…-o novelă românească şi contimporană- Partea I
- Corneliu LEU - partea II
Din Folclorul Internetului - Texte de la: Elisabeta Iosif, Alina Iuga, Dan Lupescu, Ion Lila, Corneliu Berbente, Sergiu Găbureac, Ionut Caragea, Gheorghe Manea, Mircea Bunea, Alexandru Cetățeanu, Nicu Vintilă-Sigibida,Niculae George Dragulanescu,Vasile Bocai
Partea II
Partea III
Partea IV
Partea V
Partea VI
Paso Doble - rubrica Ioan Lilă; Rubrica Ionuţ Caragea
continuare VIII
 Iată expunerea de motive şi proiectul de Lege:



Pentru a da localităţilor, comunităţilor şi instituţiilor culturale centrale, locale sau obşteşti posibilitatea de a începe de pe acum pregătirile, publicăm mai jos documentul inţial al propunerii din anul 2008, precum şi o bibliografie a tuturor materialelor existente în colecţia revistei şi în meniurile portalului nostru:

TOŢI ROMÂNII SUNT CHEMAŢI A SĂRBĂTORI
 LAOLALTĂ CU FRAŢII LOR DIN BASARABIA
ZIUA LIMBII ROMÂNE
 FĂCÂND DIN ACEASTA O SĂRBĂTOARE NAŢIONALĂ

PROPUNERE PRIVIND SĂRBĂTORIREA LIMBII ROMÂNE

Vom intra în curând în cel de al douãzecilea an de când fraţii noştri din Basarabia aniverseazã evenimentele din acea varã fierbinte a lui 1989 când cãrturari şi vorbitori ai limbii române s-au ridicat laolaltã la Chişinãu cerând recunoaşterea acesteia ca limbã de stat  şi trecerea la alfabetul firesc al scrierii cu caractere latine. An de an, ei considerã aceasta cea mai însemnatã sãrbãtoare a afirmãrii lor moderne, iar ecoul ei, fiind vorba de limba noastrã comunã, se întinde  mereu în þarã şi în comunitãţile românilor de pretutindeni.
Anul trecut, un eveniment asemãnãtor a avut loc la românii din Valea Timocului, una dintre încã nedreptãţitele enclave româneşti care, venind sã-şi afirme limba strãmoşeascã, a dat avânt şi mişcãrii de afirmare culturalã a ultimelor comunitãţi de români care nu au fãcut încã un asemenea pas, atrãgându-ne în acelaşi timp atenţia şi nouã, celor din þara ce constituie miezul şi locul permanent de regenerare, lãrgire şi modernizare a acestei culturi strãvechi pe pãmântul european.
Într-un asemenea context, revista noastrã a lansat pentru prima datã ideea extinderii sãrbãtorii limbii române la toţi cei care o vorbesc, iar cea de a opta ediţie a Consfãturii Naţionale a Intelectualilor de la Sate, dezbãtând aspectele acestei sãrbãtori în context istoric, a demonstrat cã actul afirmãrii independenţei, în primul rând prin limba naţionalã, a statului fraţilor noştri de peste Prut, face parte din contextul larg al tuturor evenimentelor de pe parcursul anului 1989, ca an al prãbuşirii definitive a dictaturii comuniste şi al afirmãrii româneşti în omenirea modernã şi-n lumea ei democraticã.
Din acest motiv, chemarea noastrã de a stabili la sfârşitul lunii august o zi a sãrbãtorii limbii române aşezând-o pe aceasta în contextul tuturor celorlalte sãrbãtoriri care evocã eliberarea întru democraţie a românilor, aseamãnã anul 1989 în întregul lui, cu anul 1848 care, având manifestãri deosebite în Principatele Române de atunci, pornind la date diferite mişcãri de emancipare în toate provinciile istorice româneşti, se confirmã istoriceşte, prin adunarea într-un singur context a tuturor acestor date şi manifestãri, ca an al pornirii marilor mişcãri naţionale care au urcat din treaptã în treaptã pânã la realizarea Statului Unitar Român.
  La fel cu însemnãtatea anului 1848 pentru istoria româneascã a urmãtoarelor douã secole, anul 1989 a culminat cu evenimentele eliberãrii noastre din Decembrie, tocmai pentru cã a fost pe tot parcursul sãu un an frãmântat de mişcãri de emancipare româneascã manifestate în diverse moduri. El meritã o notare specialã şi, prin stabilirea conjugãrii mai multor aniversãri, printre care cea propusã de noi sãrbãtorind cu toţii ZIUA LIMBII ROMÂNE, îi vom acorda întreaga însemnãtate, ca un prag de conştiinţã româneascã ce vine a se afirma  în faţa chemãrilor de iluminare democraticã ale secolului al douãzecişiunulea.
Pentru cã, atunci când vorbim despre anul 1989, am neglija un aspect esential al osmozei noastre nationale întru aspiraţii democratice dacã ne-am referi numai la  acele zile de decembrie de nemaipomenitã însemnãtate. Pentru definirea momentului istoric trebuie precizate elementele unui dramatism mult mai amplu, mult mai cuprinzãtor ca teritoriu şi ca simţire naţionalã, subliniind faptul cã tensiunea unei asemenea trãiri de mult mocninde începuse sã se generalizeze cu o iarnã înainte, unii dintre noi stând în frig şi obligaţi sã citeascã în ziare lecţii despre alimentaţia raţionalã fiindcã tiranul înnebunise pânã la a-i mustra pe români cã mãnâncã, în vreme ce alţii, stând tot la cozile comunismului inconştient la îndatorirea elmentarã de aprovizionare a populaţiei, nici mãcar  nu puteau citi minciunile propagandistice într-un ziar în limba lor, sau cu alfabetul lor. Într-un asemenea mod, chiar de comunicare peste graniţi, se producea o nemulţumire generalã şi, în felul acesta, întristãtor şi mocnind peste tot, se producea osmoza nemulţumirii naţionale premergând evenimentele anului 1989. Care primea un timid ajutor dinafarã, aşa cum venise prin operaţiunea „Villages roumaines”, dar se manifesta prin vãdite convulsii în þarã, în satele demolate, în ecourile revoltei de la Braşov sau aşa cum a fost protestul spontan din faţa demolãrii mãnãstirii Sfânta Vineri  şi circulaţia organizatã a listei de semnãturi care cereau pãstrarea monumentelor de cult.
 Pentru ca, deodatã, în ciuda forţelor mari desfãşurate de securitate - şi represiv, prin accentuarea aproape teroristã a supravegherii dinãuntru, a goanei dupã informatori şi a repartizãrii fãţişe de „sectoristi ai securitãţii” în toate instituţiile şi întreprinderile – dar şi diversionist prin infiltrarea de cârtiţe în diasporã, în ciuda unei nemaiîntâlnite întãriri piramidale a puterii poliţieneşti din ţarã, s-a întâmplat minunea: Printr-un por românesc dinafara sferei acestei puteri, atrãgându-şi opresiunea de la o altã poliţie, se sparge membrana ce realiza doar înceata osmozã, iar dorinţa de afirmare naţionalã, de eliberare mãcar moralã a tuturor românilor, izbucneşte la Chişinãu în varã, prin adevãrate lupte de stradã pentru obţinerea dreptului la ceea ce are mai etnic un popor: Limba maternã.
 Osmoza, funcţionând ca o reacţie la departajãrile şi delimitãrile artificiale, a devenit atunci realã circulaţie de sentimente româneşti oriunde inima devenirii noastre pompa acelaşi sânge. Iar, de atunci, acel 29 - 31 August 1989 care s-a încununat cu  Ziua Limbii Române, ziua recunoaşterii ei oficiale ca limbã a încã patru milioane de români, se înscrie în istoria anului revoluţionar la fel de evident ca şi marile noastre zile din 17 – 23 Decembrie... Sãrbãtoare de suflet nu numai a fraţilor noştri basarabeni, Ziua Limbii Române trebuie aşadar sã devinã o sãrbãtoare în toate colţurile României şi în toate colţurile româneşti din lume. Ea face parte din istoria îndelungatei noastre lupte de emancipare şi, alãturi de Decembrie, ca şi de alte momente ale rezistenţei, ea va reflecta lumini de referinţã atunci când vom ajunge sã înscriem fenomenul românesc al anului 1989, la fel cum îl avem înscris, de mai multe generaţii de istorici, pe cel al anului 1848.
 Pentru aceasta, Mişcarea pentru Progresul Satului Românesc, propune ca cea de a noua ediţie a Consfatuirii Naţionale a Intelectualilor de la Sate sã se desfãşoare în ultimele trei zile ale lunii august 2008, devenind un simpozion de evocare şi studiu a datelor istorice de afirmare naţionalã din anul 1989 şi stabilind, prin aceasta, data exactã la care sã se definitiveze trecerea în calendar a Zilei Limbii Române, ca sãrbãtoare naţionalã a românilor de pretutindeni.

BIBLIOGRAFIE INTERNET
cu extrase şi texte de folosit la manifestările
Sărbătorii Limbii Române precum şi
în seminariile sau simpozioanele pregătitoare

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971