Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7-8 | 9-10 | -->
Anul 2010
Anul 2009
Un portret
Fragmente din Asfinţit de Europă…”
Fragmente din „Scaunul singurătăţii
Fragmente din „Frumoşii nebuni…”
Final informal despre un prieten informal
Starea naţiunii fără starea de sănătate - Articole de Prof. Dr. Sarafoleanu, Magdalena Albu,Lucian Avramescu
Viermuiala, de Gavril Cornuţiu
Două articole despre „Calul troian la Roşia Montană
Chilipirgiii şi fraierii, de Adrian Botez
Meritele prin care s-a ridicat Ludovic Spiess, de Mircea Bunea
Spicuiri din texte noi şi vechi, de George Roca
COPII NOŞTRI MAI ŞI GÂNDESC: PREMIANTE DIN VASLUI DESPRE MODUL CUM ÎŞI VĂD PROPRIA ŢARĂ
Constantin Frosin prezintă în limba franceză „Eminesciana-Dintre sute de catarge”
ULTIMA ORĂ: Apariţia unei cărţi care aruncă o altă lumină asupra istoriei noastre de după cel de al doilea război mondial
RECENZII SI PREZENTĂRI DE Sergiu GĂBUREAC, Ciprian CERHAT, Stelian GOMBOŞ, Elena M. CÎMPAN, Ioan LILĂ, Al. Florin ŢENE, Const. T. PPOPESCU, Carmen MUSAT-COMAN, Adrian BOTEZ, Angela FURTUNĂ, Antonia BODEA. DESPRE: Voluntariatul în biblioteci, revista „NOI, NU”, Ovidiu HURDUZEU, Mircea PLATON, Melania CUC, Baki YMERI, George ROCA, Aurel-Avram STĂNESCU, Ion POPESCU-BRĂDICENI, Nicolae COSTEA-TELEAJEN, Ştefan Doru DĂNCUŞ, Amita BHOSE, Dan SANDU, Rodica LĂZĂRESCU, Viorel SAVIN, Ionuţ CARAGEA, Al. Florin ŢENE- PARTEA I
PARTEA II
PARTEA III
PARTEA IV
Corneliu LEU: CU MULŢUMIRI ŞI RECUNOŞTINŢĂ confraţilor care ne-au citit - articolele scrise în răstimpul dintre cele două apariţii şi ecourile lor primite de la Dimitrie Grama, Prof.dr. Ioan Alexandru, Stelian Cinca, Ecaterina Climpean, Florian Bichir, Dan Lupescu, Lucian Oprea, Constantin Lupeanu, Teodor Damian, Mircea Bunea, Magdalena Albu, Melania Cuc, Ioan Lilă, Viorel Băetu, George Roca, Lucian Hetco, M.N.Rusu, Alexandru Cetăţeanu, Virgil Coman -PARTEA I
PARTEA II
PARTEA III
Comentarii şi ecouri la aceste articole
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI - Partea întâi
Din folclorul internetului Partea întâi - continuare
Fine dell primo tempo din folclorul internetului
PASO DOBLE rubrica lui Ioan LILA
Rubrica lui Ionuţ CARAGEA
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI -Partea II
Din folclorul inbternetului - continuare partea II
                                                   Calul troian la Roşia Montană
             (Scrisoare deschisă  adresată guvernului României
                    de un grup de profesori universitari )


Bătălia pentru salvarea Roşiei Montane este parte a războiului pentru salvarea aurului românesc. Am pierdut petrolul şi multe altele, nu vom accepta să pierdem şi aurul.

Vom demonstra aici că  RMGC este un adevarat “cal troian” la Roşia Montană, pentru că a reuşit să impună  interesele unei firme private străine (Gabriel)  în dauna intereselor statului român,  a interesului naţional.

1. Interesul naţional

Constituţia vorbeşte despre interesul naţional în Art. 135, iar în Art. 136 spune că aurul nu poate fi înstrăinat:

Constituţia, Art. 135:
(2) “Statul trebuie să asigure:…
b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară;…
d) exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional;
e) refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic;…
g) aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanţă cu obiectivele Uniunii Europene”.

Constituţia, Art. 136:
(3) “Bogăţiile de interes public ale subsolului, … fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.”
(4) “Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică.”

Să observăm că interesul naţional nu este definit, nici în Constituţie nici în Legile minelor postdecembriste,  nr. 61/1998 sau nr. 85/2003. Iar  formularea cu inalienabilitatea bogăţiilor subsolului este vagă.

În schimb, Legea minelor din 4 iulie 1924 (la care  face referire  Constituţia din 1923),  o bijuterie a  Coroanei României interbelice, era o lege a interesului naţional:

Legea minelor din 1924, Art. 32:
„Concesiunile  (de exploatare n.n.)  se acordă numai întreprinderilor constituite ca societăţi anonime miniere române ....
  Capitalul societăţii va trebui să fie suficient pentru exploatarea  concesiunii.
...”

Legea minelor din 1924, Art. 33.
“La consituirea societăţilor anonime române, statutele vor trebui să respecte următoarele principii:
a)    Actiunile vor fi nominative şi de valoare nominală maximă de 500 lei; ele nu vor putea fi transmise decât cu autorizarea consiliului de administraţie. Între români această autorizare nu este necesară.
b)    Numărul voturilor fiecărui acţionar va fi limitat;
c)     La sporiri de capital, numai 70% din spor  se va da vechilor acţionari; echivalentul salariului pe un an, însă cel mult până la 10% se va rezerva funcţionarilor şi lucrătorilor întreprinderii în aceleaşi condiţiuni ca şi vechilor acţionari; restul va fi distribuit la acţionarii noui, dându-se preferinţă subscriitorilor cu sume mici. Subscripţiunile vor fi publice;
d)    Capitalul deţinut de cetăţenii români în societate trebuie să reprezinte cel puţin 60% din capitalul social. Pentru întreprinderile existente, cari în decurs de 10 ani dela promulgarea legii se obligă a se naţionaliza, procentul capitalului românesc se reduce la 55%;
e)    Două treimi dintre membrii consiliului de administraţie, ai comitetului de direcţie şi dintre censori, precum şi preşedintele consiliului de administraţie, vor fi cetăţeni români.
........... “
Legea minelor din 1924, Art. 87.
“Exploatatorii de platină şi aur sunt obligaţi să predea Statului, prin oficiul respectiv de cumpărare, tot metalul obţinut.
  Nimeni, afară de Stat, n’are dreptul să cumpere sau să-şi apropieze în nici un mod aceste metale obţinute din exploatare....”

Apreciem că autorităţile   încalcă   Constituţia  prin promovarea
acestui  Proiect.


2.   Care Gabriel  ?
La 4.09.1995, a fost încheiat un contract de cooperare între
- Regia Autonomă a Cuprului Deva  (actuala Minvest Deva)  şi
- o companie iniţială a lui V.F. Timiş, al cărei nume nu-l ştim,
 ca avanpremieră a constituirii unei societăţi mixte.

În 28.05.1996,  V. Frank  Timiş, cetăţean australian de origină română,    fondează
              compania britanică  Gabriel Resources Limited,  

cu sediul în Channel Islands, Marea Britanie, Oak Walk St. Peter, Jersey, înmatriculată în Registrul societăţilor cu nr. 65278/28.05.1996,
numită mai departe “Gabriel Jersey”.   

Tot în 28.05.1996, tot Timiş fondează
                 compania canadiană  Gabriel Resources Ltd.,

cu sediul în Canada, Vancouver, British Columbia, Suite 1001-543 Granville Street, (denumită în continuare  „Gabriel”)- simbol GBU pe bursa din Vancouver, anume:
compania Starx Resources Ltd., reactivată, încorporează compania „Gabriel Jersey”;  compania părinte, Starx Resources Ltd.,  a fost rebotezată  „Gabriel Resources Ltd.” (adică „Gabriel”) .

Pe 11 aprilie 1997, Gabriel a  scos 15.000.000 acţiuni  pentru achiziţionarea tuturor acţiunilor lui Gabriel Jersey. Ca rezultat, acţionarii lui Gabriel Jersey care şi-au vândut  acţiunile au  devenit acţionarii majoritari ai lui Gabriel. Această tranzacţie,  prin care   controlul companiei părinte (Gabriel)  trece la acţionarii subsidiarei (Gabriel  Jersey)  este contabilizată    ca o  preluare inversă (Reverse Takeover).  

Deci,  Gabriel  (Canada) , cotată la bursa din Vancouver, are ca subsidiară pe Gabriel Jersey (Marea Britanie).

Gabriel mai are  şi subsidiarele:
- Gabriel Resources (Barbados) Ltd. (din 2001) 100%,
- Gabriel Resources (Netherlands) Ltd. (din 2001) 100%,
- Rom AUR SRL  (din 2006) 100%,
- Gabriel Finance SA (din 2006) 99,7%.

  Primul Raport anual al lui Gabriel este  pe anul 1997  ([1997 AR]),  pentru perioada  28.05.1996  – 31 dec. 1996  şi întreg anul 1997. Urmează rapoartele anuale pe anii 1998 – 2009,  pentru 2010  existând deocamdată doar rapoarte trimestriale.  Rapoartele anuale au fost o excelentă sursă de documentare pentru noi, în absenţa oricăror informaţii furnizate de ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale).  Compania  Gabriel are directori şi officers, astfel:  
- 1997  President and CEO G.E. (Tim) Wood  (5 directori  şi 6 officers),
- 1998   Dr. Peter J. Guest  (5 directori  şi 6 officers),
- 1999 V. Frank Timiş (5 directori  si  7 officers),
- 2000  Clifford J. Davies (6 directori şi  8 officers),
- 2001  Clifford J. Davies  (8 directori (din care Ovidiu Tender)  şi 6 officers),
- 2002  Oyvind Hushovd (6 directori  ( Ovidiu Tender) şi 6 officers),
- 2003  Oyvind Hushovd  (7 direcori (Ovidiu Tender) şi 7 officers),
- 2004  Oyvind Hushovd  (6 directori  şi 7 officers),
- 2005  Alan R. Hill (8 directori  şi 5 officers),
- 2006  Alan R. Hill (8 directori  şi 6 officers),
- 2007 Alan R. Hill (8 directori  şi 5 officers),
- 2008 Alan R. Hill (13 directori  şi 5 officers),
- 2009 Keith Hulley  (10 directori  şi 2 officers),
- 2010 Jonathan Henry.

V. Frank Timiş a părăsit  compania Gabriel în 2003. Încă din 2005,  nici o persoană din vechiul board din 1997 nu mai era la Gabriel.  Şi-au luat banii şi au plecat.

3. Autorul proiectului
Autorul  proiectului  minier este  societatea  mixtă  Roşia Montana Gold Corporation (RMGC), a cărei istorie pe scurt este următoarea.
La 7 iunie 1997,   a fost înfiinţată societatea  mixtă  Euro Gold
 (actuala RMGC)   ([1997 AR], pag. 18) – iniţial între:
-    Gabriel Jersey  65 % (capitalizarea iniţială de 357.000 USD),
-    actuala Minvest Deva  (Statul român) 33,8 %,
-    3 acţionari minoritari privaţi  cu câte 1,2 %.
Se spune că Gabriel  (Jersey) poate mări participarea sa până la maximum 80%  !
([1997 AR], pag. 1:”Gabriel is able to increase its interest to a maximum of 80% in each joint venture company through further capital contributions”.)
În 1999,  participarea lui Gabriel (Jersey)  a crescut de la 65%  la  80%, în urma elaborării unui studiu de pre-fezabilitate ([1999 AR], pag. 2);
 Minvest Deva deţine 19,31%,  iar cele  3 firme private câte 0,23%.
În 2000, are loc divizarea lui Gabriel în două companii:
-    Gabriel (care are, prin subsidiara RMGC,  proiectele  Roşia Montană  (exploatare) şi Bucium (explorare))  şi    
-    European Goldfields (care are,  prin subsidiara Deva Gold, înfiinţată tot în 1997, proiectele Certej-Săcărâmb, Zlatna-Hanes, Bolcana  (exploatare) şi Băiţa-Crăciuneşti (explorare). Azi mai este  activ doar Certej).

În decembrie 2004, are loc o mărire de capital la RMGC. Gabriel a împrumutat 971.000 USD lui Minvest şi celor 3 companii private – cei patru acţionari minoritari  ai RMGC - pentru a-şi achita contribuţia la mărirea de capital a RMGC, urmând a returna banii  lui Gabriel când vor primi dividende  ( [2007 AR], pag. 24).

În timpul anului 2009, Gabriel a cumpărat acţiunile a  doi din cei trei acţionari minoritari privaţi. Astfel, în 2010:
-    Gabriel Jersey           deţine 80,46 %,
-    Minvest Deva  deţine 19,31% şi
-    o firmă privată  deţine 0,23 % ([2009 GFS]=Gabriel Resources Ltd. Consolidated Financial Statements for 2008, 2009, pag. 13) .
Se spune că Gabriel  (Jersey) poate mări participarea sa până la 100%  !
(2009 Financial Report, pag. 43: “... Gabriel holds the pre-emptive right to acquire the 19.54% (2008 – 20%) minority interest”.)

În decembrie 2009,  are loc o nouă  mărire de capital la RMGC.
Gabriel a mai  împrumutat 40 milioane USD lui Minvest (19,31%)  şi companiei private (0,23%) – cei doi acţionari minoritari ai RMGC -  pentru a-şi  achita  partea care le revine din mărirea de capital a RMGC, urmând a returna împrumutul când RMGC va da dividende ( [2009 GFS], pag. 13, 16).

            Ce procent mai deţine  azi de fapt Minvest, adica Statul român ?
Aproape 0%  !!!
(Anume 0,6%,  potrivit  unui articol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediţia din 18.01.2010.)

4. Care proiect ?
S-a plecat  în 1995, de la un proiect  doar de explorări în iazul de decantare de lângă Gura Roşiei (0,54 g Au/tonă, 6,23 milioane tone)  şi,  prin „rostogolire”,  s-a  ajuns  la proiectul RMGC din 2004.

Trecând  prin:
-    În 2001, se conturează proiectul cu 4 mine (Cetate,  Cârnic, Orlea şi Jig-Văidoaia), cu 13 milioane tone minereu anual.

-    În  septembrie 2002, se lansează documentul „Descrierea proiectului” (DP), de 54 pag.,  o dată cu prima cerere de obţinere a acordului de mediu. Perimetrul  avea 4282 ha.  EIA trebuia depus în ianuarie 2003, construcţia era planificată să înceapă în septembrie 2003.  În luna mai 2003, au loc protestele Academiei Române, ale Grupului din A.S.E., ale Bisericii Ortodoxe etc.  Documentul este retras în mare taină în iunie 2003.

-    În decembrie 2004, se lansează documentul “Memoriul de prezentare a proiectului” (MMP), de 202 pag, o dată cu cea de a doua cerere de obţinere a acordului de mediu. Perimetrul  avea 2388 ha. EIA este depus în 2006. În sept. 2007,  procedura  de obţinere a acordului de mediu este blocată de Ministerul Mediului, din cauza anulării în instanţă a certificatului de urbanism. În sept. 2010, se reia procedura, după obţinerea unui nou certificat de urbanism.

În decembrie 2008, este anulat definitiv în justiţie certificatul de descărcare arheologică pentru masivul Cârnic, iar în octombrie 2010, Cârnicul este repus pe Lista monumentelor istorice. Deci, RMGC ar trebui să modifice proiectul său cu 4 mine într-unul cu 3 mine şi procedura de obţinere a acordului de mediu  ar trebui să fie  reluată de la zero.

Dar RMGC a făcut cerere pentru o nouă descărcare de sarcină  arheologică  pentru Cârnic şi procedura de  obţinere a acordului de mediu continuă, ilegal, spunem noi !

Rezumatul afacerii Roşia Montană este următorul:

Dăm:
    - resurse minerale:
- Aur           313 t (circa 10 mil. uncii)
- Argint    1.483 t
                  -   metale rare

 - patrimoniu vechi de 2000 ani

-    dezvoltare durabilă

Luăm:

    - substanţe  periculoase         1.581.760 t
 (din care  cianură de sodiu        192.000 t  )   

     - dezastru durabil.

5. De ce acest proiect ?
- Are România nevoie de aur ?  Banca Naţională zice că nu are.
- Există un studiu de oportunitate efectuat de către ANRM care să menţioneze motivele de ordin economic, financiar, social şi de mediu care să justifice acordarea lui  RMGC a concesiunii de explorare şi apoi de exploatare, cum cere Legea 219 din 25 noiembrie 1998 privind regimul concesiunilor, la Art. 7 ?  Nu credem că există.
- Are lumea nevoie de aur ?  Studiul prezentat de  Ad-Astra (Asociaţie a oamenilor de ştiinţă români din întreaga lume www.ad-astra.ro) spune că nu are. Redăm în acest sens  mai jos fragmente din documentul Poziţia Ad Astra privind proiectul RMGC de exploatare a aurului de la Roşia Montană, elaborat la 15 mai 2010 :
 Considerăm că nu există nici o justificare bazată pe necesităţi sociale generale pentru deschiderea de noi exploatări de aur, singura motivaţie fiind interesul pur speculativ al beneficiarilor imediaţi  ai acestora. În sprijinul acestei opinii, facem observaţia că producţia globală de aur este de aproximativ 2600 tone pe an. Consumul industrial este sub 400 tone pe an. http://www.galmarley.com/FAQs_pages/production_consumption_faqs.htm
 n rest, aurul este folosit doar în scopuri speculative, preţul de piaţă (datorită tezaurizării în diverse feluri, inclusiv în bijuterii) fiind de câteva ori mai mare decât cel de producţie (adică 500 USD costul de producţie pe uncie faţă de 1160 USD costul de piaţă) http://www.commodityonline.com/news/Average-gold-production-cost-likely-to-be-$400-500-24530-3-1.html

Prin aceste particularităţi aurul este diferit de resurse cum ar fi litiul (necesar acumulatorilor), platina şi paladium-ul (necesare catalizatorilor), şi altele, care sunt într-adevăr deficitare şi în lipsa cărora industrii importante sunt împiedicate să se dezvolte. Pentru acele resurse, dar nu pentru aur, poate fi mai justificată asumarea unor riscuri de mediu.
Pe scară mondială statele deţin peste 25000 de tone de aur, suficient industriei pentru peste 60 de ani la ritmul de consum actual, chiar dacă nu s-ar recupera nimic din aurul folosit industrial (însă gradul de recuperare este de aproape 100%) şi chiar dacă toate exploatările ar înceta acum (deşi ele depăşesc cu mult nevoile).  http://en.wikipedia.org/wiki/Gold_reserve “
- Atunci de ce se face acest proiect  (ca şi toate  celelalte proiecte  din patrulaterul aurului) ?  Pentru ceva investiţii şi  circa 200 de locuri de muncă nu merită să dăm aurul şi să luăm  la schimb cianurile.

6.  Criza mondială
Criza mondială  actuală este departe de a se fi terminat ! O dovadă  este şi  creşterea extraordinară  recentă a  preţului aurului.
Nu poate fi total exclusă  revenirea la etalonul aur  (a se vedea recente declaraţii ale  unor oficialităţi  din domeniul finanţelor mondiale).
Trebuie  avută în vedere şi  eventualitatea în care  dolarii şi euro din rezerva BNR nu ar mai valora mare  lucru.  Într-un astfel de scenariu,  rezervele potenţiale de la Roşia Montană  ar căpăta nu doar importanţă economică, ci şi una  strategică. Deci ele nu trebuie înstrăinate !
Dacă aurul ar reveni la nivel internaţional ca  mijloc de schimb/etalon,  România ar  căpăta o   poziţie privilegiată în  comparaţie cu ţările ce nu dispun de astfel de rezerve. Prezentăm  3 analize  în acest sens:
 - Analiza 1 – făcută în articolul  De ce aurul rămâne cea mai bună monedă   
de Cristian Păun,  în 1.06.2010: http://cristianpaun.finantare.ro/2010/06/01/de-ce-aurul-ramane-cea-mai-buna-moneda/
“…Aurul (dar şi celelalte metale cum ar fi argintul sau cuprul) s-ar consacra rapid şi din nou ca mijloc de schimb, eliminând banii creaţi pe promisiuni deşarte. …”
- Analiza 2  -  făcută în  articolul  Salvarea investitorilor e în aur  
 de Nelson D. Schwartz şi Graham Bowley, 2010, The Newyork Times:
“...Pe 8 noiembrie, preşedintele  Băncii Mondiale, Robert B. Zoellick, i-a surprins pe experţi  când a sugerat ca preţul aurului să fie considerat un etalon financiar, răsturnând 40 de ani  de folosire a monedelor de hârtie pentru a stoca valoare în sistemul monetar internaţional…”
Analiza 3 “”Lacrimile soarelui “ ( denumirea antica a aurului-n.n. )si relaţia lor cu lumea”, de Tom Brady, decembrie  2010, The Newyork Times:
 “Lăsaţi-i pe economişti să se mire: etalonul clasic de aur, acela care era folosit din 1980 până în 1914 – de el are lumea nevoie acum. Prin utilitatea, economia şi eleganţa lui, n-a existat niciodată vreun sistem monetar care să-l egaleze”,

7. Mecanismul calului troian
RMGC are deci două „roţi”, inegale: „roata mică”,  Minvest (33,8%),  fără bani, şi  „roata mare”, Gabriel Jersey (65%),  tot fără bani, dar cu un părinte, Gabriel, care  face rost  de bani prin fluturarea asocierii cu statul român şi a aurului de la Roşia Montană la bursa din Vancouver.  
Astfel, printr-o campanie agresivă şi mici acţiuni locale la Roşia Montană, promovate cu sârg  de media românească avidă de bani, Gabriel a obţinut următoarele sume  de bani (CAD = dolari canadieni)  prin emisiunea de acţiuni la bursă (conform Rapoartelor sale anuale):

Anul    Număr de acţiuni                      Valoare  (CAD)      Net anual (CAD)
            (Common shares
           issued and outstanding)                    (Amount)
1996           1.040.478                                         21.816                   21.816
1997          23.868.335                                   6.517.857              6.496.041
1998          33.856.335                                 13.411.705              6.893.848
1999          54.007.828                                 27.056.405            13.644.700
2000          75.544.661                                 44.811.032            17.754.627
2001          95.310.954                                 91.241.471            46.430.439
2002        114.561.845                               155.365.993            64.124.522
2003        130.792.305                               201.099.150            45.733.157
2004        146.412.866                               227.157.729            26.058.579
2005        177.073.836                               284.986.949            57.829.220
2006        210.891.000                               385.444.000          100.457.000
2007        254.898.000                               558.277.000          172.833.000
2008        255.449.000                               560.052.000              1.775.000
2009        339.200.000                               733.481.000          173.429.000
2010        348.183.000                               761.943.000            28.462.000

Gabriel a câştigat deci,  în toată această perioadă, circa 750 milioane  USD, prin fluturarea aurului de la Roşia Montană.  A fost astfel capabil să facă finanţarea iniţială în RMGC (şi Deva Gold)  în 1997 şi apoi să tot mărească  “roata mare” (la 80%, apoi la  80,41%,  apoi la practic 99,17%).

“Roata mică”, Minvest (adică statul român) nu a câştigat nimic din  “afacere” (deşi poate  unele persoane au câştigat !). Ba mai mult,  statul a pierdut (ajungând  la 19,31% si apoi la practic 0,6%) şi va pierde în continuare. Astfel, ANRM (statul român)   reuşeşte prin RMGC  să impună  interesele unei firme private străine (Gabriel) în dauna  interesului naţional !
 
Gabriel, pentru a-şi câştiga susţinători,  se laudă că  a investit în România 400 milioane USD (fără  a furniza o listă a investiţiilor făcute).  Dar nu spune de unde  a avut aceşti bani,  nu spune că i-a câştigat de pe urma Roşiei Montane. Suma vehiculată  ni se pare oricum  o exagerare grosolană, dacă ne uităm în Rapoartele anuale (a se vedea analiza noastră mai jos, la Observaţii).   Restul  de bani a fost cheltuit de Gabriel pentru lefuri bune pentru directori şi officers,  de exemplu,  compania fiind astfel an de an în pierdere.  

Observaţii.
Costurile de explorare şi dezvoltare (exprimate în  dolari canadieni = CAD), conform rapoartelor anuale ale lui Gabriel,  au fost următoarele:

Anul       Costuri de           Costuri de                    Total                   Observaţii
               explorare            dezvoltare     
                     (1)                     (2)                       (3) = (1) + (2)
1996          318.175              791.091                 1.109.266               + Bucium
1997          569.005           2.136.378                 2.705.383               + Bucium
1998       2.926.324           3.245.105                 6.171.429               + Bucium
1999       1.632.059           5.469.843                 7.101.902               + Bucium
2000       6.636.140           7.725.466               14.361.606               + Bucium
2001          370.489           9.552.254                 9.922.743
2002              -                 32.031.282               32.031.282
2003       1.502.596         52.114.621               53.617.217
2004          721.884         30.984.995               31.706.879
2005          790.069         14.572.300               15.362.369
2006          898.000         58.024.000               58.922.000
2007          702.000         96.192.000               96.894.000
2008          675.000         66.760.000               67.435.000
2009       1.016.000         33.314.000               34.330.000
2010          846.000         40.402.000               41.248.000
Total    19.603.741       453.315.335             472.919.076              CAD

unde Costuri de dezvoltare (development costs)  constau în: Geosciences and technical consulting; Samplers, miners and surveying; Metallurgical testing; Project management and overhead (engineering); Travel; Feasibility study; Depreciation; Development; Amortization; Community development; Permitting; Finance and administration; Legal.
De exemplu, în anul 2010, investiţiile (Investing activities) au fost următoarele (conform raportului pe ultimul trimestru al anului 2010):

- Finance and administration………………………………8.889.000   CAD
- External communication………………………………..10.088.000
      (Media advertising )
- Legal …………………………………………………….6.021.000
      (Angajarea   new legal firm Tuca Zbarcea and Associates)
- Permitting………………………………………………..2.215.000
- Community development………………………………..5.384.000
      (to support the local community)
- Project management and engineering…………………...7.805.000
      (TAC process)
- Exploration Rosia Montana……………………………….846.000
- Exploration Bucium………………………………………..  –
- Exploration Baisoara ….………………………………..116.000
- Capitalized depreciation and disposals…………………(1.278.000)
- Stock based compensation……………………………   (2.668.000)
- Decrease (increase) in resettlement liabilities…………….756.000
 Total exploration and development expenditures       38.174.000   CAD

 Total investment in capital assets      ………………….3.665.000
  Total    investiţii                                                             41.839.000    CAD


Să observăm că investiţiile în explorare  în  perioada 1996-2010 sunt foarte mici (19.603.741 CAD) faţă de restul investiţiilor, iar că restul investiţiilor sunt numai parţial  făcute în România. Aşadar, suma vehiculată de RMGC (Gabriel) de 400 milioane USD investiţi în România este  o exagerare grosolană.

Să mai observăm că Gabriel  tot explorează de 14 ani la Roşia Montană, desi  explorarea, prin Legea Minelor 61/1998 sau 85/2003, poate să dureze maximum 5+3= 8 ani; să tot treacă timpul, dacă aduce bani grei.   De aceea a avut nevoie de o licenţă de exploatare (deşi nu a exploatat, ci a explorat), care se dă pentru 20 de ani, şi a primit-o de la statul roman ? Dar despre licenţă  şi despre  protejarea  companiei străine  de către statul român, în detrimentul statului,  adică al nostru tuturor, altă dată.

8. Gabriel nu are bani suficienţi  pentru a finanţa dezvoltarea Proiectului
La 31 decembrie 2009, Gabriel nu are bani suficienţi pentru a finanţa dezvoltarea Proiectului  şi de aceea va necesita finanţare adiţională, care dacă nu este obţinută, va avea ca efect reducerea activităţilor şi întârzieri ale proiectului (“As at December 31, 2009 the Company had no sources of operating cash flows and does not have sufficient cash to fund the development of  the Project   and  therefore will require additional funding which, if not raised, would result in the curtailment of activities and Project delays.”
(2009 Gabriel Resources Ltd. Consolidated Financial Statements for 2008, 2009, pag. 7).
La 31 decembrie 2010, Gabriel are resurse financiare suficiente să finanţeze activităţile sale curente de  obţinere  a permiselor, dar nu are resursele financiare  pentru a finaliza procesul de obţinere a permiselor, pentru a achiziţiona  toate  suprafeţele necesare, sau pentru a construi mina la Roşia Montană. (“While Gabriel has sufficient financial resources to fund its current permitting activities, it does not have the financial resources to complete the permitting process, acquire all necessary surface rights, or construct the mine at Rosia Montana.) (2010  Gabriel Quarterly Report,  pag. 26)
Să amintim aici că Normele  pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003 vorbesc la Art. 58 de “capacitatea financiară şi capacitatea tehnică” a ofertanţilor  la un concurs public de ofertă pentru concesionarea activităţilor de explorare, dar că Gabriel  a făcut explorare la Roşia Montană timp de 14 ani în urma aranjamentelor cu statul român, care nu a “observat” lipsa acestor capacităţi.
Să mai observăm că Legea minelor din 1924, la Art. 32, spunea clar: “Capitalul societăţii trebuie să fie suficient pentru exploatarea concesiunii.”
Dar proiectul poate să întârzie, nu este o problemă, că banii vin. Doar Roşia Montană piere încetul cu încetul, prin blocarea oricărei activităţi economice  în zonă, în aşteptarea lui “Făt Frumos” cu bani.
Să observăm  că Gabriel nu are bani să construiască mina (ultimul cost de construcţie, vehiculat  din 2008 încoace, este de 876 milioane USD, faţă de primul cost, vehiculat în 2001, de 253 milioane USD), dar are bani  să înceapă o ultimă campanie agresivă în media. Astfel,  Gabriel a făcut contract cu o firmă de comunicaţii  internaţională pe 3 ani:  1 martie 2009 – 29 februarie 2012,
- pentru  o taxă anuală   de 450.000 Euro şi
- o taxă de succes  de 800.000 Euro plătibilă la sfârşitul celor 3  ani dacă anumite criterii sunt îndeplinite.
Gabriel a plătit pentru 2009 suma de   375.000 Euro
(conform [2009 FQR], pag. 23, [2009 GFS], pag. 25).

9. Concluzii
Considerăm că asocierea  dintre  Minvest şi Gabriel Jersey  este  în detrimentul statului român, este  împotriva   interesului naţional. Statul a pornit la drum dezavantajat şi  va fi scos  complet din ecuaţie la Roşia Montană  (ca şi la Bucium şi Certej).
De aceea, recomandăm guvernului  dizolvarea de urgenţă a  RMGC (şi a Deva Gold) şi analizarea tuturor contractelor (licenţelor) încheiate în patrulaterul aurului de către  ANRM.

Bucureşti,
12 aprilie 2011                                        Grupul pentru Salvarea Roşiei Montane              
                                                                   din Academia de Studii Economice
                                                      
                                                                 Prof.univ.dr. Dorel Aileni              
                                                                  Prof.univ.dr. Florina Bran
                                                                 Prof.univ.dr. Nicolae Dardac
                                                                 Conf.univ.dr. Ildiko Ioan
                                                                 Prof.univ.dr. Afrodita Iorgulescu
                                                                 Lect.univ.dr. Ovidiu Maican
                                                                 Prof.univ.dr. Victor Manole
                                                                 Prof.univ.dr. Andreica Marin
                                                                 Prof.univ.dr. Bogdan Negrea
                                                                 Conf.univ.dr. Carmen Valentina Rădulescu                                                                               
                                                                 Prof.univ.dr. Emil Scarlat
                                                                 Prof.univ.dr. Alexandru Taşnadi

 

 

                                                                                                             
                                                                                                       From: Natalia Grosu

                                                                                                                                          Date: 2011/4/28
 


        De la KHANDAHAR la ROSIA MONTANA, intre SUA si RUSIA
 
 Intre CRIZA SI TERORISM, ROMANIA si AFGANISTAN sunt singurele puteri ale lumii in domeniul materialelor strategice !
 
AMERICA nu are zacaminte de URANIU.
 
Tot asa cum RUSIA nu detine zacaminte de WOLFRAM.

 Fara aceste doua elemente, SUA si RUSIA sunt ZERO ! Sunt niste neica-nimeni in materie de suprematie MILITARA.
 
 Wolframul, un metal mai scump decat aurul si mult mai pretios, greu de gasit, este foarte necesar in industria militara si spatiala, iar uraniul in industria nucleara.
 
 Primul se afla, in cantitati INEPUIZABILE si in starea cea mai pura (nemaifiind necesare procedee industriale costisitoare de decantare a lui) doar in ROMANIA. La ROSIA MONTANA !
 
Zbaterea de a pune gheara pe minele de aur de la Rosia Montana are acum o miza periculoasa, cu atat mai mult cu cat Exploziv-News si GIS-SSR o dezvaluie in premiera:
 
Zacaminte de wolfram, neexplorate niciodata, se gasesc insa, in cantitati uriase, si in muntii Retezat (zona Gugu-Sureanu, axa care le uneste trecand prin Varful Peleaga, ca punct de reper. Exact zona in care a cazut, in urma cu cateva luni, avionul militar israelian; posibil neintimplator in misiune in acea zona !) si, inainte de 1989, au fost pazite cu strasnicie, de catre DEPARTAMENTUL ZERO...
 
Cel care le-a detectat, extrasenzorial, era sa plateasca cu viata, in urma unui atentat psihotronic al rusilor, curajul de a dezvalui adevarul, in cadrul unor cursuri speciale, destinate profesionistilor din serviciile secrete militare ale Romaniei. Numele lui este Vasile RUDAN, cel care, dealtminteri, este si parintele legendarului Departament.
 

In aceeasi zi in care profesorul RUDAN era gasit aproape mort in apartamentul sau din Bucuresti (cu cateva zile inainte, el dezvaluise unor apropiati din SRI si DGIA ca fusese de doua ori amenintat cu moartea de un anume rus FONAREFF, fost ofiter KGB), generalul David H. Petraeus, comandantul fortelor americane din Afganistan, avea aproape aceeasi soarta cu a profesorului roman.
 
Generalului american i se intimpla  asta deoarece, intr-o conferinta de presa, scapase un alt adevar: motivul prezentei NATO in AFGANISTAN nu erau teroristii ?!!! ci uriasele zacaminte de URANIU pur !
      In Muntii Khwaja Rawash, situati la nord de Kabul, dar si in Koh Mir Daoud, langa Herat si Kharkiz, in provincia Khandahar, exista cele mai mari zacaminte de uraniu din lume, la fel cum, in materie de wolfram, Romania detine suprematia mondiala.
 

 

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971