Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7-8 | 9-10 | -->
Anul 2010
Anul 2009
Corneliu LEU: FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ
Cultura de criză de Adrian Alui Gheorghe
MARI SCRIITORI AI UNEI GENERAŢII CE NU TREBUIE UITATĂ - Două studii de Ion Pachia Tatomirescu
PROFESORUL DE LA „SORBONA” TITUS BĂRBULESCU, O BIOGRAFIE ROMÂNEASCĂ ŞI O BIBLIOGRAFIE A LITERATURII EXILULUI ROMÂNESC Horia Stamatu ,Testamentul lui Eugen Ionesco
ZOE DUMITRESCU BUSULENGA: Insemnari la senectute
VASILE VOICULESCU ÎN ROMANELE DOCUMENTARE ALE LUI FLORENTIN POPESCU
UN POET LA DUNĂRE CU TREI SECOLE DUPĂ OVIDIU
Comorile romanesti de la Viena
Napoleon SAVESCU: CUIUL DACIC
Zamolxe din Dacia - schiţă biografică de Octavian Sărbătoare
Urme aproape româneşti în Elveţia
Viorel ROMAN : Negustorii de popoare
Constantin FROSIN prezintă în traducere franceză: POÉSIES D’ADRIAN BOTEZ
Tudor Nedelcea şi Gheorghe Pârja - DOUĂ PORTRETE DE CĂRTURARI ZUGRĂVITE DE DAN LUPESCU
Ambiţie şi performanţă la Mizil – de Lucia OLARU NENATI
Recenzii de Magdalena Albu, Al. Florin Ţene, Melania Cuc, D. Sauca, Duşsn Baiki, Ion Dumitru, referitoare la Marcu Botzan, Biblioteca română din Freiburg, Proiectul Banaticus, Nicolae Gudea, Suzana Deac, Ligza Diaconescu, Toader T. Ungureanu.
Versuri de Nicolae NICOARĂ-HORIA, Ioan LILĂ, Melania CUC, Adrian BOTEZ, George BACIU - Partea I
Partea II
Partea III
Din folclorul internetului – partea I
Partea II - Cugetările lui Mark Twain
Rege Francez din genealogia lui Stefan Cel Mare
Cugetările lui Brâncuşi
Din folclorul internetului – partea a II-a
Din folclorul internerului -partea II (b)
Cântece dăruite de Familia Aznavour
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI
 Consiliul National de Securitate al Drumurilor a efectuat testari multiple ale unui nou design privind centura de siguranta.
Rezultatele demonstreaza ca numarul accidentelor este redus cu mai mult de 45% atunci cand centura de siguranta este instalata corespunzator.
 
Instalarea corecta a acesteia poate fi vizualizata alăturat .

 
 

Glume grafice cu câini


 



 

 



Salutări de la Abrud - de Csibi Barna

„- Draghe mamiche, se ştii că io estem sanatosul şi mai bucuros, fiinche lucrez impozit care, aicea la Abrud, beleşte la moţii, nu la secuii. Sunt bine, numai un ochi vinet am la mine, albastru, che am chezut pe scara in pumnul de la un coleguş. Es am şi nişte dungi pe gât, m-a strâns de la cravata. Şi mai am o mina in gips, che mi-am prins-o la uşa de la casa unde stau, care nu are geamuri.
In restul e pace şi securitate. Pace binecuvintate de Tokespiscop şi securitate binecuvintate de mitropolitul.
Motzii e buni cu mine, invatza la io romaneşte despre tine, mamike; şi invatza chintat. Am invaţat intii „bătuta” apoi imnul la ei „Treiasche duhul lui Iancu”. Greu învăţăture. Forte greu. Colegii de birou cere se ştiu la imn pe de rost, ziua şi noaptea ca pe Tatăl nostru. Nu ştiu cine e tatăl la ei, dar am inveţat la imn tot. O se îl chint şi la ţie chind ajung acase la Harghita…Dache mai ajung…
Am inveţat şi alt chintec, e obligatoriu dimineaţa aicea la ei, „Iancule mare”. Plecut la mine se chintem cu toţii la masa, chind bem palinka. Mult palinka bem noi. De prune. Şi io şi ei. Şi chintem şi inveţem romaneşte nu numai despre tine mamike ci si despre guvernul chind punem impozituş.
Şi mincare e buna la Abrud. Cu paprika şi noduri.
Mai ales che de trei zile poci minca mai uşor. Che nu mai am doi dinţi. I-am pierdut undeva. Chind am chezut pe scaun de la birou. Birou mic. Am martori, che mai ierau acolo Nelu, Avram, Todor, Mihai, Radu şi popa din Abrud. Care a citit din Biblia şi avea şi o luminare. Che era intuneric. Popa nu o dat. Nu, iel nu. Iel spunea la ei „nu la fatza che se vede; la oase”. Es am luat apoi scaunul in dintzi. Şi Toma era la birou şi avea un furciu la iel. Simpaticus ember. Ascuţit furciu. Il plimba pe la ochii la mine.
Bun popa asta cu io. Citit Biblia pentru mine. Chind am deschis ochii o zis che nu mai trebe la luminare. Dar nu o arunche, che cine ştie.
Draghe mama, in rest e bine.
M-am obişnuit aicea, cum zicea vecinul Onofrei, ca magarul. Nu ştiu al cui e magarul. „Apa, paie şi bataie”.
Mai am cinci luni şi jumetate şi vin acase pastramă, mamiko.
Repede trece.
Dupe ce am ieşit de la urgenţe a fost mai bine la mine. Nu dureau toate oasele. De la reumatism, zicea medicu. La munte e mai frig.
Treiasche Avram Iancu! (Aşe tre se strig de trei ori pe zi)
Avram Iancu prieten la mine e. Şi chintem preuna: „Iancule mare/ Bravule tare”…  Da: Tare!…  Ioi mamiche, tare doare şut cur dat la mine de Blejnar, trimis tocmai la Abrud cu „a” de la autonomie, ca la Bercea   Mondialu cu „c” de la claustrofobie. Şi nici sexul nu gaseşti se facem. Fiinche tote fetele zice la io, dache vreu amor, se fac cu autonomie.
Aşa che mergi mamiche la Constanţa, caute şi pentru familial nostru cumetrie /la Preşedinţie /se nu facem puşcherie!/Cum spune la poezie:
Ia-mi mamiko avocat,
Se me spele de pacat;
Ca la Bercea Mondialu
Să-mi ducă naşu ţucalu,
Să am pace şi onor
Ca şi Kelemen Hunor!

                                                                                        Pusilok,
                                                                         Barnavram Csibiancu”.

 ion andreita <ionandreitza@yahoo.com>
 Fw: Fwd: Fw: Scrisoarea lui Csibi Barna din Tara Motilor
To:
Date: Wednesday, March 23, 2011, 8:52 PM
----- Forwarded Message ----
 <ion.lazu@gmail.com>

Subject: Fwd: Fw: Scrisoarea lui Csibi Barna din Tara Motilor


 
 


Femeia in Istoria umanitatii (pe scurt)

1. Femeia nu mai accepta sa locuiasca in copac. Si plange. Barbatul descopera pestera.

2. In pestera e frig. Femeia plange. Barbatul descopera focul.

3. Copiii  tipa de foame. Femeia plange. Barbatul descopera toporul, arcul si bata si pleaca la vanatoare.

4. De la atata carne,    c opilul se imbolnaveste de scorbut si beri-beri. Femeia plange. Barbatul descopera agricultura.

5. Deoarece mamutul se lasa cu greu ucis,    b arbatul lipseste prea mult de acasa. Femeia plange.. Barbatul incepe sa creasca animale domestice: vaca, oaie, porc, gaina, etc.

6. Femeia s-a saturat de friptura facuta la tepusa cu garnitura de boabe verzi fierte mancata de pe o frunza. Si plange. Barbatul descopera olaritul..

7. In pestera e curent si umezeala si din cauza asta copiii racesc, fac pneumonie si mor. Femeia plange. Barbatul construieste mai intai un bordei apoi o casa din lemn si piatra.

8. A venit iarna si e frig. Femeia plange. Barbatul descopera ca pielea si blana animalelor moarte se poate prelucra si confectioneaza haine.

9. Hainele din piele precum si alea din blana put. Femeia plange. Barbatul descopera pe rand hainele din lana (care sunt aspre si zgarie - Femeia plange), hainele din in (care tot aspre sunt - Femeia suspina) si intr-un final hainele de matase (care par a fi multumitoare ??? Femeia zambeste ). Mai tarziu,     barbatul rezolva si problema mirosurilor emanate de pieile si blanurile mentionate mai sus.

10. Diverse treburi lipsite de importanta cum ar fi protectia turmelor de animale si starpirea potentialilor pradatori tin    barbatul departe de casa. Femeia plange. Barbatul domesticeste cainele si pisica.

11. Femeia observa ca seamana prea mult cu semenele ei. Si incepe sa planga. Barbatul inventeaza fardurile si bijuteriile.

12. Femeia se plictiseste de atata stat in casa si vrea sa-si largeasca orizontul. Normal, incepe sa planga. Barbatul inventeaza roata, domesticeste calul si descopera barca pentru ca femeia e fragila si oboseste repede. In plus de asta nimeni n-ar vrea sa o auda iar plangand... peste ani...

13. Femeia simte nevoia de a "evada" din cotidian. Nu are timp, bani sau dispozitia pentru excursii in strainatate, cu prietenele s-ar plictisi, la TV nu e nimic de vazut, afara e vreme urata. Capac peste toate, ca de obicei,    barbatul nu e acasa si oricum nici el n-ar intelege mare lucru. Femeia ar avea asaaaaa ,  un fel de chef de a scrie ceva care sa-i aduca complimentele unor necunoscuti si sa fie o chestie care sa pastreze anonimatul si absolut totul trebuie sa fie sub control si??? Pentru a nu stiu cata oara in istorie, Femeia incepe sa planga. Barbatul inventeaza ! blog-ul.

Morala: Cand femeile plang, umanitatea evolueaza.

Alta morala : Fara femei am trai si acum in copac.
 



In Rai,


Dumnezeu sta de vorba cu cativa romani:
- Cum o duc moldovenii tai, Stefane?
- Rau, Doamne, rau...
- Cum asa?
- Pai jumatate sunt in Spania, jumatate in Rusia.
- Da' ardelenii tai, Iancule?
- Binisor  Doamne...
- I-auzi! Pai de ce?
- Jumatate sunt in Italia, jumatate sunt in Germania !
- Da' oltenii tai, Tudore?
- Foarte bine, Doamne!
- Bravo! Cum asa?
- Pai jumatate sunt in Timisoara, un sfert in Camera Deputatilor si restul in Senat!...


Moare un inginer si ajunge la Portile Raiului. Il cauta Sfantul Petru prin catastife, prin hartii, agende, caiete, da' nu-l gaseste defel, si atunci îi spune inginerului:
- Imi pare rau, nu esti pe lista, nu pot sa te las sa intri. Trebuie sa te duci in Iad.
Tipul, ce sa mai zica, se duce in Iad. Dar nu trece multa vreme, si inginerul, satul de mizeriile specifice Iadului, se pune pe treaba si incepe sa proiecteze diverse imbunatatiri.
Cu trecerea timpului, in Iad incep sa beneficieze de ISO 9000, SAP, control de fluxuri de cenusa, aer conditionat, cuptoare de smoala cu alimentare automata, closete cu auto-spalare,  comunicatii cu fibra optica,...etc.
   Intr-o buna zi, il suna Dumnezeu pe Satana la telefon si-l intreaba:
- Ei, si cum e pe la voi, cum merg lucrurile pe acolo jos?
Ii raspunde dracul:
- Suntem pe cale sa ne certificam ISO 9000, avem un sistem de control de flux al cenusii, aer conditionat, closete cu drenaj prin infrarosii, Internet la liber... Pana si eu am publicat prima versiune a paginii mele web.
La care Dumnezeu tuna prin telefon:
- Ceeeeeeee??? Vrei sa spui ca tii cumva acolo la tine vreun inginer???
Scaraotchi, cu tupeu, îi raspunde:
- Da! Da' de ce intrebi?
- Asa ceva nu se poate admite! Ce face un inginer in Iad? Locul lui nu este in Iad. Inginerii intotdeauna merg in Rai. Sa mi-l trimiti imediat, m-ai auzit?
- Nici sa nu visezi asa ceva, zice dracul. Inginerul va ramane cu mine pentru eternitate.
- Trimite-mi-l imediat sau... TE DAU IN JUDECATA!
La care Satana începe sa râda în hohote:
- Nu zau, chiar asa?  SI... DE UNDE O SA SCOTI TU UN AVOCAT?
 


 
 
Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971