Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7-8 | 9-10 | -->
Anul 2010
Anul 2009
CORNELIU LEU ADRESEAZĂ O SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI PREŞEDINTE AL U.D.M.R. MARKO BELA
Ce va fi în trei ani? de Andrei Marga
PROTEST de Dwight Luchian Patton
A.S.L. – FAŢĂ CU ADEVĂRUL MORŢII...! - de Adrian BOTEZ
DESPRE ROSTUL ROMÂNIEI de Bradut Florescu
Noua generatie de intelectuali din România de Dan Ungureanu
ÎN CONTRAST CU CELE DE MAI SUS, SISTEMUL DE INVATAMANT FINLANDEZ
Profeţiile lui Gupta Swami despre România
I.L. CARAGIALE „Moftul artificial”
BUCEGII ASCUND INTRĂRILE UNOR TRASEE SECRETE DACICE
CINE ŞI DE CE a inlăturat moartea lui Decebal de pe Columna Traiană?
Podul lui Traian ? Mă îndoiesc !
Arheometria şi moştenirea culturală a României
DESPRE CODEX RAHONHZY SI CERCETARILE VIORICĂI MIHAI-ENĂCIUC
ADRESE INTERNET PRIVIND ISTORIA DACILOR
ROMÂNII ION ŞI VASILE CU VÂRSTELE ÎNTRE 30 ŞI 40.000 DE ANI AŞTEAPTĂ CA MINISTERUL CULTURII SĂ SE PRONUNŢE - prin internet din surse- Nida Turbatu ,Mircea Bunea
asdasdf
Psalmii lui Stefan Augustin Doinaş în traducerea franceză a lui Constantin Frosin
hus
Recenzii, articole şi interviuri de Adriana SAVU, Laurenţiu BĂDICIOIU, Elisabeta POP, Al.Florin TENE, Ionel NECULA, Ionuţ CARAGEA, Melania CUC, Ioan IVĂNESCU, Dan LUPESCU, Eugen EVU, Ion SEGARCEANU, Nicholas BUDA, Loredana IONAŞ, Victoria MILESCU, Remus FOLTOŞ, Adrian BOTEZ, Jean-Paul GAVARD-PERRET , despre: Corneliu LEU, Nadegè Ragaru & Antonela Capelle-Pogăcean, Eugen DORCESCU, Adrian BOTEZ, Carmen DOREAL, Dorina ŞIŞU, Theodor ARDELEAN, Valentin BALUŢOIU, Paşcu BALACI, Dumitru DRAICA, Paul POLIDOR, Ionuâ CARAGEA, Florin AGAFIŢEI, Stefan DORU DANCUS, Mirela CADAR, Constantin FROSIN.- PARTEA I
PARTEA II
PARTEA III
PARTEA IV
PARTEA V
RELATIVITATEA SUCCESULUI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de Al. Florin ŢENE
Din publicaţii recente: Patru turnători de lux, Obiectivul "Tudorache", Criticul Iorgulescu a turnat
Un temeinic studiu despre avangarda în literatura română: Ion Pachia TATOMIRESCU „Întâiul dadaism...”
Din floclorul internetului -prima parte
Din folclorul internetului - partea a 2-a
Rubrici de Ionuţ Caragea, Ioan Lila, Elisabeta Iosif- partea I
Rubrici de Ionu' Caragea, Ioan Lila, Elisabeta Iosif- partea II
Dex Online
 PASO DOBLE - rubrica lui Ioan LILĂ


Nu ştiu cine este Ion Ardeleanu, cel care a creat revista „Banat”. Cu un alt termen, ar fi trebuit să-i spun, ca pe frontispiciul revistei, „fondatorul”, dar nu-mi place această aşchie de „dator” din cuvînt. Era Ion Ardelean „dator” culturii romane cu aceasta revistă ? Cum să nu-mi pun această întrebare, cînd în Romania au înflorit atîtea grădini ale raiului literar ? În (i)epoca de aur calp erau numai cîteva, răspîndite nu pe judeţe (ale sărmanilor), ci pe regiuni. Director: Iosif Crăciunescu. Dorin Murariu: redactor şef. Revistă densă, cu multe pagini bune de critică literară, şi nu făcută de oricine, ci de Eugen Dorcescu, poet notabil, de Ela Iakab  (care are simţul detaliului), de Dorin Murariu – „Sorin Titel sau redescoperirea provinciei”); apoi, „Jurnal Canadian” (Veronica Balaj); mai citez aici din poetul Raul Roşca: „în ultima ploaie, noi, ciuperci / grăim vise de noapte în umbra serii” – versuri de o profunzime lirică desăvîrşită. Ar mai fi multe lucrări bune de citat, dar nu mi-am propus aici să analizez revista, nu mă pricep, aşa că mi-a rămas numai bucuria de a semnala o revistă bine gîndită. Şi au şi cu ce s-o facă!

Mecanismul alegerii era foarte ingenis, ba chiar simplu: înaintea alegerilor de la cel de-a nu ştiu cîtelea congres, în fabrici şi uzine se organizau întruniri politice, că doar de-aia era partidul conducător; se începea cu secţiile din fabrici; maistrul le propunea muncitorilor din secţia lui să fie el alesul ce va reprezenta la nivel de fabrică voinţa clasei muncitoare. Care muncitor se putea opune ? Maiştrii se întruneau la nivel de fabrică şi îl propuneau pe director să îi reprezinte. Directorii îl propuneau pe ministrul de ramură. Ministrii îl alegeau să-i reprezinte pe secretarii de partid din judeţe. Şi secretarii de partid îl alegeau pe Ceauşescu! Schemă perversă şi mai macabră nu există ! Punct !

„Vatra veche”, februarie 2011. Excelent interviul cu Ioana Crăciunescu.

„umbra ta e un copac, / cu ramuri de ceară, / cu frunze luminînd, / în care mă îmbrac” Ce versuri ! (Nicolae Băciuţ, „Poemul Phenix”) „Poemul Phenix este, în cele din urmă, Poemul Băciuţ” – zice, cu intuiţie, Elena M. Cîmpan.


Omagiul nebuniei de a fi!

24 februarie 2011
France

E-o nebunie de a fi
În apa zilei zi de zi
Cînd pasărea cu pene mov
Zace apatică-n alcov
Şi, totuşi, ea îşi are locul
Ades bătut şi de norocul
De-a nu fi unduioasă-gri
În nopţile deja tîrzii
Şi-i cu atît mai împlinită
În ceasul reavăn de ispită
Zglobie şi aromitoare
Din creştet pînă la picioare

Proiectul N.A.S.A."Blue Beam". Simularea holografica a venirii "Salvatorului" Noii Ordini Mondiale
Proiectul Blue Beam (Raza Albastră) intenţionează simularea venirii lui Iisus pentru a manipula oamenii şi a distruge credinţa şi religiile. Oferim câteva citate: "Vom avea un guvern mondial, fie că vă place, fie că nu. Singura întrebare este dacă el va fi creat prin cucerire sau prin consimţământ."
Am citit cu mare interes acest articol, pentru că, frica de tot felul de comploturi, puse la cale de oculta mondială, a devenit un subiect bătut şi răzbătut mai peste tot. Articolul este semnat de Dr.Eng.Neculai Gradinaru Senior Research Institute of Solid Mechanics of Romanian Academy. Eu nu pun la îndoială seriozitatea domnului doctor, pentru că acesta s-a documentat minuţios, mergînd pînă la detalii. Iată o frază tulburătoare: „...procesul de implantare al microcipurilor la nivelul populaţiei va  fi realizat, astfel încât oamenii vor putea fi uşor împinşi la un val de sinucideri, violenţe şi nebunie.” Cine pune la cale un asemenea complot ? CIA, serviciile secrete, marile aglomerări monetare, luate în stăpînire de cîteva familii multimiliardare, despre care se mai zice că ele conduc, fac şi dreg. Concluzia este că viitorul umanităţii va fi sumbru, oamenii vor deveni nişte umbre lipsite de discernămînt. Bun ! Şi ce este de făcut, pentru că nu ni se spun toate astea degeaba, ci cu scopul de a ne putea apăra integritatea de fiinţe gînditoare. Iată ce susţine domnul doctor: „Pare un tablou sumbru şi înfricoşător. Poate că acesta este şi scopul pentru care astfel de dezvăluiri sunt lăsate să apară. Cunoscând ceea ce ni se pregăteşte, putem lua însă măsurile necesare pentru a nu se ajunge acolo. Dezvoltarea discernământului, conştiinţa de sine, cultivarea rezonanţei cu aspectele benefice, divine, rugăciunea, postul,  trairea autentica  in Hristos sub ascultarea unui duhovnic anihilează aceste influenţe malefice.”
    Cine, m-am întrebat eu, are intereseul să ne asigure că numai biserica, duhovnicul, Iisus etc... Sau, cine se luptă să nu-şi piardă slujbele de duminică ?...
Dacă  trebuie să luptăm împotriva maleficului cu  găletuşa de apă sfiinţită şi cu rugăciunea...


PE DEASUPRA

joi, 24 februarie 2011
Vichy, France

Pe deasupra fiinţei mele de ţărînă
Trec păsări sublime ca nişte driade
Trupuri învăluite în atîtea mistere
Cîte mintea mea nici nu poate să rabde

Pe sub finnţa mea se strecoară
Roadele pămîntului sfîşiat de ploi
Nu pot fi cuprinse în cuvinte
Sentimentele spălate-n noroi

Pe lîngă fiinţa mea trec epocile docile
Aservite ideii de eternitate
Auzi cum latră cîinii la lună
Sastisiţi de atîta voluptate

Şi pe de dincolo de fiinţa mea
Se spulberă imperiile toate
Nu mai ramîne din ele decît un semn
Scrijelit doar atît cît se poate

Şi ocolindu-mă, nedîndu-mi nici un semn,
Diamantele se amestecă în ţărînă
Semn că ploaia ne biciueşte turbată
Însemn că nu mai avea ce să rămînă

Şi deodată trenul ne retează amintirile
Izbindu-ne din plin pe acele linii paralele
În care nu mai avem decît un timp de moarte
Între cele două emisfere

„Constelaţii diamantine”, anul 2, numărul 1 (5). Citez din poeta Doina Drăguţ: „alunecăm printre lucruri / nu avem loc / formele scapă // cu desăvîrşire / în mijlocul gîndurilor / nici un detaliu / nu este // întîmplător / nici nu este” („Nesemnificativ”) Pe lîngă faptul că simplitatea desăvîrşită a poemului (pentru că este un poem, nu o poezie), este de o profunzimea lirică tulburătoare, fina afirmaţie, „Nesemnificativ”, (titlul poemului) îi sporeşte acestuia „desăvîrşirea” !

Pertinentă analiza lui Emil Bucureşteanu: „Literatura senectuţii”. „Ca să scrii azi o carte la vîrsta de 60-70 de ani, sau mai mulţi, este un adevărat act de eroism. Afirmaţia se referă (...) la costurile unei asemenea întreprinderi.” Aici mă asociez şi eu cu Emil Bucureşteanu, pentru că, iată, împlinesc zilele astea 60 de ani. După 1989 am mai publicat un singur roman, „Parfumul păpuşilor de porţelan”, pe care l-am tipărit cu proprii mei bani, avînd însă şi şansa de a-l fi putut vinde. De cinci ani de cînd sînt în Franţa nu m-am mai încumetat să public vreun roman, deşi am continuat să scriu şi încă nu am de gînd să mă opresc.  Scriu chiar şi poezii, pe care le trimit prietenilor.
Continuăm discuţia peste zece ani !


CATRENE

joi 24 februarie 2011

Motto:

Iarba verde de acasă
Oare cine o s-o pască ?

UNU

Visez că sînt etern ca păpădia,
Ca fulgul de zăpadă înflorit
Într-o fereastră-n care s-a zidit
Un sentiment străvechi: melancolia!

DOI

Cunoaşterea prin simţuri ar fi desăvîrşită
De n-am cădea adesea în ispită,
Atraşi de vagi iluzii monstruoase
Care ne adîncesc plăcerea-n oase.

TREI

Tu zici că mă iubeşti şi-aştepţi să-ţi dau
Dovada că sînt fericit, femeie,
Cum numai zeii-n visul lor erau
Incendiaţi de dulcea ta scînteie.

PATRU

Eu nu vreau să descopăr vreun adevăr amar,
Pentru că doar minciuna-i grandioasă –
Ea e ca valul spart în estuar,
Ca visul în grădina-ţi mătăsoasă.

CINCI

Să pui în patru versuri sfiiciunea,
Acea duioasă ştiinţă de-a iubi -
Cînd doar fiind sihastru rugăciunea
Îţi dă speranţa c-ai putea să fi !

ŞASE

Şi, totuşi, n-am ştiut că nemurirea
E ca un joc de zaruri norocoase
Şi mi-am pierdut în drumul meu menirea
În văile cu şlefuite coapse.

ŞAPTE

Din miezul tău de floare
Am vrut să gust şi eu
Bondarii pe cărare
Trudeau şi ei din greu!

OPT

Doar valurile rup din malurile-albastre
Cu o înverşunare care mă ameţeşte
În cerurile limpezi timpul roade din astre
Şi-n iarba-ntunecată plînge de dor un peşte

NOUĂ

În decalogul fiinţei mele zace
Un strop din universul infantil
Care cu-adevărat ades mă face
Să ard în veci pe rug ca un fitil

ZECE

Catren, ca trenul mergi pe-acelaşi şine,
Bolborosind în cele patru zări,
Că tu operşti acolo unde-s gări,
Lăsînd în urmă valuri de suspine.

ARS POETICA

joi 24 februarie 2011
France

Încercînd s-arunc în aer Universul cu o floare
M-am trezit cuprins cu totul de-o ascetică mirare.
Peste stele ploua dulce cu arome de magnolii,
Iar în zilele senine cerul era ros de molii.

N-aveam nici un punct de care să-mi sprijin nesăbuinţa,
De-a mă mai juca de-a norii chinuind în van peniţa.
Floarea soarelui albastră devenea din clipă-n clipă -
Pasărea aia măiastră-şi ducea zborul sub aripă.

Şi eternitatea, blîndă, înflorea sub fusta verii,
Ce-şi rotea miezul fierbinte şi duios ca al muierii.
Şi s-a copt şi era dulce ca o pară parfumată,
Timpul mi-a-nflorit pe tîmple într-o clipă deşănţată.

Şi mi-am pus gîndurile toate într-o urnă princiară,
Buburuze de zăpadă am cules - cu iz de vară,
Şi am învăţat să scutur de omizi livada tristă,
Universul nu-i mai mare decît este o batistă.

Timpul vag se răsuceşte încercînd să se ascundă
În cosiţa unei fete, sub agrafe sau sub fundă,
Spaţiul dintre două mere este însă infinit -
Mi-au rămas numai dorinţa şi-amintirea c-am iubit.




 ÎN RUBRICA SELECŢIILOR SALE, ELISABETA IOSIF ÎNCEPE REPETÂND O GLUMĂ BUNĂ…

Scriitorul brazilian Fernandes Millor a lansat o dezbatere publică cu tema:
Care este diferenţa dintre "politician" şi "hoţ"?
Un anume răspuns i-a sărit în mod special în ochi.
"Diferenţa dintre un politician şi un hoţ este că pe primul îl aleg eu, în timp ce al doilea mă alege el pe mine. Am nimerit-o?".
Iar replica lui Millor fu doar: "Stimate domn, sunteţi un geniu. Sunteţi singurul care a reuşit să găsească o diferenţă între cei doi".

 

SPRE A INCHEIA CU SENTIMENTALA POVESTE PENTRU CARE  TREBUIE  SĂ APASAŢI MAI JOS
( Apăsaţi aici): „UN PAHAR CU LAPTE”
Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971