Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7-8 | 9-10 | -->
Anul 2010
Anul 2009
CORNELIU LEU ADRESEAZĂ O SCRISOARE DESCHISĂ DOMNULUI PREŞEDINTE AL U.D.M.R. MARKO BELA
Ce va fi în trei ani? de Andrei Marga
PROTEST de Dwight Luchian Patton
A.S.L. – FAŢĂ CU ADEVĂRUL MORŢII...! - de Adrian BOTEZ
DESPRE ROSTUL ROMÂNIEI de Bradut Florescu
Noua generatie de intelectuali din România de Dan Ungureanu
ÎN CONTRAST CU CELE DE MAI SUS, SISTEMUL DE INVATAMANT FINLANDEZ
Profeţiile lui Gupta Swami despre România
I.L. CARAGIALE „Moftul artificial”
BUCEGII ASCUND INTRĂRILE UNOR TRASEE SECRETE DACICE
CINE ŞI DE CE a inlăturat moartea lui Decebal de pe Columna Traiană?
Podul lui Traian ? Mă îndoiesc !
Arheometria şi moştenirea culturală a României
DESPRE CODEX RAHONHZY SI CERCETARILE VIORICĂI MIHAI-ENĂCIUC
ADRESE INTERNET PRIVIND ISTORIA DACILOR
ROMÂNII ION ŞI VASILE CU VÂRSTELE ÎNTRE 30 ŞI 40.000 DE ANI AŞTEAPTĂ CA MINISTERUL CULTURII SĂ SE PRONUNŢE - prin internet din surse- Nida Turbatu ,Mircea Bunea
asdasdf
Psalmii lui Stefan Augustin Doinaş în traducerea franceză a lui Constantin Frosin
hus
Recenzii, articole şi interviuri de Adriana SAVU, Laurenţiu BĂDICIOIU, Elisabeta POP, Al.Florin TENE, Ionel NECULA, Ionuţ CARAGEA, Melania CUC, Ioan IVĂNESCU, Dan LUPESCU, Eugen EVU, Ion SEGARCEANU, Nicholas BUDA, Loredana IONAŞ, Victoria MILESCU, Remus FOLTOŞ, Adrian BOTEZ, Jean-Paul GAVARD-PERRET , despre: Corneliu LEU, Nadegè Ragaru & Antonela Capelle-Pogăcean, Eugen DORCESCU, Adrian BOTEZ, Carmen DOREAL, Dorina ŞIŞU, Theodor ARDELEAN, Valentin BALUŢOIU, Paşcu BALACI, Dumitru DRAICA, Paul POLIDOR, Ionuâ CARAGEA, Florin AGAFIŢEI, Stefan DORU DANCUS, Mirela CADAR, Constantin FROSIN.- PARTEA I
PARTEA II
PARTEA III
PARTEA IV
PARTEA V
RELATIVITATEA SUCCESULUI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de Al. Florin ŢENE
Din publicaţii recente: Patru turnători de lux, Obiectivul "Tudorache", Criticul Iorgulescu a turnat
Un temeinic studiu despre avangarda în literatura română: Ion Pachia TATOMIRESCU „Întâiul dadaism...”
Din floclorul internetului -prima parte
Din folclorul internetului - partea a 2-a
Rubrici de Ionuţ Caragea, Ioan Lila, Elisabeta Iosif- partea I
Rubrici de Ionu' Caragea, Ioan Lila, Elisabeta Iosif- partea II
Dex Online
Actualitatea literară, culturală şi editorială


         UN INTERVIU CU CORNELIU LEU
            DESPRE DOUĂ ROMANE
          DIN SERIA SA DE „DEFINITIVE”


                                 
     
                                                                                                                                                                  
                                                                                                                                     de Adriana SAVU

A.S.    în vitrina librăriei noastre electronice www.corectbooks.com au apărut recent două romane din seria dumneavoastră de opere definitive. Unul este forma „ne varietur” a romanului cunoscut din tirajele anterioare „PRETUL DRAGOSTEI, AL CREDINŢEI SI AL URII”. Ce vă  mai amintiţi de contextul în care l-aţi scris?
 
C. L.   Prin 1970 am participat cu satisfacţie la spargerea molohului de dictatură literară şi artistică ESPLA – Editura de Stat pentru Literatură şi Artă. Din aceasta şi Editura Tineretului care dominau greoi, au apărut vreo şapte, plus altele în provincie. Satisfacţia, însă, a durat puţin pentru ca marile colecţii de clasici şi de literaturi atractive care aduceau tiraje mari au revenit altora. Punându-se problema rentabilităţii şi autogestiunii, Mircea Sântimbreanu şi Aurel Martin huzureau la „Albatros” si „Minerva” în vreme ce eu, la „Editura Eminescu” pierdeam  la cărţi de poezie, falimentam la cele de critică şi abia ieşeam la vopsea cu câteva romane. Am inventat „Colectia Romanul de Dragoste” care, vreme de un deceniu a depăşit 150.000 de exemplare pe titlu, în vreme ce comerciala colecţie poliţistă „Aventura” se situa cu cel mai mare tiraj de până atunci: 112.000.
    Dragostea triumfa, deci, în faţa altor teme literare! Din păcate, nu pentru mult timp. Pentru că, exact când eu scriam romanul „Preţul dragostei, al credinţei şi al urii” spre a-l publica în colecţia de care eram atât de legat, cenzura a constatat că ea punea accentul pe ataşamentul sentimental, în loc să pună accentul pe ataşamentul politic. Iar noul director, servil sau de conivenţă cu politrucii, a desfiinţat-o.  Norocul meu că am încredinţat cartea lui Marin Preda pe care-l legănau pe atunci vorbele Apostolului, despre care a scris mai târziu: „Dacă dragoste nu e, nimic nu e”. Şi mi-a publicat romanul la „Cartea românească”.
    Norocul meu; fiindcă alte cărţi la modă atunci, în care nu e dragoste, se dovedesc acum a  nu fi nimic.



A.S.    „ ROMA-TERMINI” este, în schimb, un roman nou şi prin datarea acţiunii în plină contemporaneitate şi prin faptul că intră inedit direct ăn seria de „Definitive”. Ce reprezintă pentru dvs. acest nou roman?
C.L.     Chiar dacă nu mă încântă lucrul acesta, este, într-adevăr - şi prin chinurile îngândurării personajului principal şi prin ceea ce generează emoţional ca artă a genului, un roman de senectute. Deci o meditaţie tardivă din care se întrevede uneori sentimentul implacabilului şi a lipsei de timp pentru alte rezolvări decât cele dure şi categorice ale vieţii pe care n-ai avut curajul să o recunoşti astfel când ai fi putut tu schimba câte ceva. E romanul vârstei la care am ajuns şi al nostalgiilor faţă de celelalte vârste pe lângă care am trecut. Dar, exact cum personajul meu are un alter ego tânăr, prin care îşi vede şi rechizitoriul pentru ceea ce n-a făcut , dar şi speranţele de continuitate a ceea ce a încercat să facă (sau ar fi putut să facă) în viaţa asta, şi cartea, ca atare, în construcţia ei romanescă  ce ambiţionează spre originalitate, vine atât cu experienţa mea de a scrie proză, cât şi cu ambiţia de a nu renunţa la căutarea de nou şi de modernizare pe care o are întotdeauna inovaţia artistică în toate obsesiile ei. Obsesii cu care impulsionează exprimarea prin forme noi, prin viziuni inedite, prin formule novatoare în comunicarea cu cititorul.  

A.S.     Ce sentimente v-au însoţit pe parcursul scrierii lui şi, de ce nu, atunci când l-aţi finalizat?  

C.L.     Dacă ar fi să vorbesc despre fluidul cu care am încercat să încarc (sau, pe care am încercat să-l descarc) în paginile acestei cărţi, trebuie să recunosc faptul că în el se amestecă – amestec de trăiri şi sentimente, de renunţări şi aspiraţii, de îndrăzneli şi temeri, de regrete şi speranţe, ca şi în chinurile vieţii noastre – lucruri paradoxale. Se amestecă meditaţiile sumbre sau nemulţumite ale senectuţii cu îndrăznelile – nesupusele şi iconoclastele îndrăzneli tinereşti provocatoare nu numai de nostalgie, ci şi de o anumită speranţă; ca o supapă a trecerii prin lumea aceasta. Adică, dacă e să luăm titlul de pe copertă care e categoric: „termini!”, vom vedea cum din interiorul paginilor se desprinde îndrăzneaţa nostalgie prin care, uneori, acest „categoric” reuşeşte a fi măcar înmuiat ca sens, dacă nu depăşit.

A.S.      Vorbiţi-ne puţin despre integrala „Opere definitive”, pe care vizitatorii librăriei noastre digitale au văzut-o menţionată pe coperta unora dintre scrierile dvs.   
C.L.      Acestea sunt cărţile pe care le-am scris în decursul timpului şi care, acum, se aşează în ordine lor firească, nu crono-logic, ci logic, sau după logica ce m-a condus în pledoaria literară a vieţii mele. Adică, pe categorii de idei, aşezate astfel odată cu transcrierea lor ca „opere definitive”. Formulare în legătură cu care precizez că nu este vorba de vreo pretenţie academistă, ci doar de consemnarea faptului că eu, autorul, nu voi mai avea când să revin asupra lor. Aceste „definitive” se înşiruie în cicluri: Cel al romanelor istorice, care m-au pasionat întreaga viaţă, cel al publicisticii, care m-a preocupat până la sublimarea ei în încercări de teoretizare şi eseistică sau al pamfletului politic ajuns până la metode şi soluţii politologice, cel al dramaturgiei de teatru şi de film, precum şi cel mai întins ca număr de cărţi, cel al istoriei contemporane. Acest ciclu l-am numit al  „Blestemelor contemporane”.

A.S.       Ce îşi propune Corneliu Leu cu noul ciclu „Blesteme contemporane” şi câte părţi va avea el?
C.L.      Pentru că blestemele contemporane despre care am apucat să scriu sunt diverse, m-am văzut în faţa faptului împlinit că se compune din mai multe părţi.  Adică trei, pe trei direcţii. Unele sunt blestemele din care am ieşit sau, cel puţin, sper să se fi întâmplat asta odată cu anul 1989; istoria contemporană din aceste cărţi am numit-o „Blestemul cu conducători iubiţi”. Urmează apoi „Purgatoriul blestemelor” care încearcă să surprindă istoria aşa zisei noastre tranziţii, de la aspectele grave, până la cele care merită să le faci onoarea ironiei. Iar a treia direcţie, cea a izbirii noastre cu capul greu de tot ce idealizam în lumea liberă la care tânjeam, a ajuns, în rima consonanţei cu celelalte, să se cheme „Blestemul ca libertate”.

A.S.       Ce aţi dorit să le „transmiteţi” celor care vor citi Roma-Termini?

C.L.       Păstrând accentele unei aventuroase proze fantastice prin interferarea spaţiilor psihologice şi descifrând în evoluţia personajelor brutalizate prin diktat geopolitic temeiurile unei grave meditaţii contemporane, cartea pune în evidenţă umorul trist, cu discrete nuanţe de sarcasm, al contrastului dintre cele fireşti ale omenirii şi artificialul clădit strâmb prin vanităţi politice. Personajul principal, care pare un învingător în marile medii financiare, este învins de un copil vagabond ce reprezintă propria lui tinereţe, sugerând momentul de dramatice regrete în care ajungem toţi, de la regele Lear încoace.

A.S.       Când vor fi gata următoarele părţi din ciclul „Blesteme contemporane”?
C.L.       Părţile sunt gata de mult. Roma-Termini, cartea pe care o lansăm astăzi, se înscrie în această ultimă parte a „Blestemelor contemporane”. Deocamdată atât, ca să nu ocupăm aici mai mult spaţiu decât cartea pe care o lansăm. Cu prilejul apariţiei unora dintre cele care urmează a căpăta forma definitivă, vom înşira titlurile care compun fiecare din aceste părţi.






 AMPLOAREA UNEI MANIFESTĂRI-SIMBOL
DEVENITĂ TRADIŢIONALĂ LA MIZIL


Duminică, 30.01.2011, la Mizil, în Liceul Teoretic “Grigore Tocilescu”, au avut loc Sărbătoarea liceului, ed. a V-a, şi premierea Festivalului Internaţional de Poezie şi Epigrame “Romeo şi Julieta la Mizil”, ediţia a IV-a. Prof. Victor Minea, directorul instituţiei menţionate şi prof. Laurenţiu Bădicioiu, coordonatorul proiectului cultural “Romeo şi Julieta la Mizil”, au deschis festivalul. La acest eveniment au fost prezenţi, printre alţii : Mircea Ionescu-Quintus, Ştefan Cazimir, Corneliu Leu, Dan Lupescu, Corneliu Berbente, Sorin Roşca Stănescu, Mircea Dinescu, Nicolae Dragoş, George Stanca, Lucia Olaru-Nenati, Aurel Antonie, George Corbu, Elis Râpeanu, Efim Tarlapan, Emil Proşcan, Doru Dumitrescu, Gheorghe Borovină, Nicolae Angelescu, Matei Gheorghe. Premiile au fost oferite de Nicolae Dragoş, Corneliu Berbente, Gheorghe Borovină şi Emil Proşcan. Corneliu Leu a făcut o evaluare a calităţii producţiei umoristice a festivalului, în raport cu valorile afirmate la ediţiile precedente. Nicolae Dragoş şi primarul Mizilului, Emil Proşcan, au evidenţiat nivelul ridicat a multor texte lirice. S-au înscris 314 concurenţi din toate judeţele, 237 la Poezie şi 77 la Epigrame. Pe lângă articipanţii din ţară au concurat autori din: Belgia, Brazilia, Spania, Italia, Franţa, Germania, Rep. Modova, Siria, Macedonia, Albania, Canada, SUA .

Premiile au fost acordate astfel:
POEZIE

Marele Premiu "George Ranetti":
Victoria Milescu din Bucureşti şi Liviu Ofileanu din Hunedoara
Premiul "Grigore Tocilescu":
Liliana Filişan - Constanţa
Premiul Agatha Bacovia:
Raluca Dumitran – Câmpina şi Maria Postu - Bucureşti

Menţiuni:
Gheorghe Bâlici – Chişinău; Oana Zahiu – Ploieşti; Valeriu Mititelu – Brăila; Loredana Dănilă – Slobozia; Floarea Dan – Bucureşti; Alexandru Gheţie – Piteşti; Mihaela Luncă – Galda de Jos, Alba Iulia; Alexandăr Stoikovici – Timişoara; Vasile Vajoga – Iaşi
Roxana Băltaru – Suceava; Maria Cucu – Câmpulung Moldovenesc; Theodor Damian – Woodside, New York , USA, Maria Ion – Craiova; Ariadna Petri – Ploieşti; Lică Pavel – Bucureşti, Ana Maria Zlavog – Brăila; Cristian Petru Bălan – Sycamore Drive, New Jersey , USA; Ioan Barb – Călan, Hunedoara; Aida Hancer – Bucureşti; Marilena Apostu – Galaţi; Constantin Badea – Bucureşti; Alexa Bale – Şişeşti; Maramureş; Magda Botezat – Oradea, Bihor; Cezar Ciobâcă – Botoşani; Ciumărnean Carmen – Zalău; Sălaj
Simona Crăciunescu – Vatra Dornei; Suceava, Ion Moraru – Galaţi; George Chiriac – Oneşti; Bacău, Mahmoud Djamal – Rakka, Siria; Eugenia Dumitriu – Campo Real de Madrid; Spania, Florina Isache – Roşiorii de Vede, Teleorman; Alexandru Piscu – Parava; Bacău; Marina Popescu – Bucureşti; Iulian Radu – Baba Ana, Prahova; Corina Stoean – Cazaşu, Brăila.


EPIGRAME

Marele Premiu "George Ranetti":
Ioan Toderaşcu- Vaslui
Premiul "Grigore Tocilescu":
Laurenţiu Ghiţă- Bucureşti
Premiul Agatha Bacovia:
Constantin Iuraşcu - Iaşi  
Menţiuni:
Vasile Larco – Iaşi; Ştefan Alexandru- Al. Saşa – Câmpina; Nicolae Paul Mihail - Sinaia
Elis Râpeanu- Bucureşti; Slavu Petronela - Vulcan, Hunedoara; Corneliu Zeană – Bucureşti; Ion Ruse – Constanţa; Gheorghe Bălăceanu Iaşi; Petru Ioan Garda - Cluj
Ion Moraru – Galaţi; Vasile Vajoga- Iaşi; Janet Nică - Ostroveni, Dolj; Ionică Laurian - Boureni, Dolj; Viorel Martin – Bucureşti; Ion Munteanu - Şoimari, Prahova

Domnii Sorin Roşca Stănescu şi Corneliu Leu au prezentat sintetic portalul-librărie www.corectbooks.com . Publicului, alcătuit din oameni de cultură şi personalităţi culturale, i s-au demonstrat avantajele ce decurg prin editarea şi distribuirea de cărţi on-line. Prezentarea, susţinută tehnologic prin laptop, ecran şi proiector, s-a bucurat de un mare interes, autorii dându-şi seama de rapiditatea punerii în valoare a operelor lor, cititorii de aceeasi rapiditate a obţinerii informaţiei şi textelor, iar cadrele didactice de o cale eficientă pentru a stimula interesul tinerilor pentru lectură. Mircea Dinescu a vorbit despre cartea “Femeile din secolul trecut”, carte pe care o promovează în ţară prin “Caravana cu cântecele, versurile şi vinul lui Dinescu”.El a cântat melodii de pe un CD pe versuri din volum, puse pe muzică de autor. De asemenea a “servit” publicul cu vinul din producţia proprie cu ‘versuri pe sticlă’.  Mircea Ionescu Quintus, care a fost prezent şi la ediţia precedentă, a apreciat calitatea festivalului, a organizării şi a invitaţilor şi a oferit un “Memento Mihai Eminescu”.Corneliu Leu, prezent în juriu la toate ediţiile, a fost nominalizat de către organizatori “Patriarh al festivalului”. În ciuda faptului că autorităţile din ţară nu au dat atenţie faptului că marele Caragiale s-a născut în acestă zi, manifestarea de la Mizil a subliniat din plin evenimentul, personalitatea lui I.L.Caragiale fiind evocată de către prof. univ. dr. Ştefan Cazimir, care a impresionat auditoriul prin comicul serios care îi caracterizează orice intervenţie.A fost prezentă şi  o paradă de modă realizată de Cristiana Maria Purdescu ale cărei creaţii au fost purtate de elevele liceului. O scenetă, “Lecţia de literatură”, a fost jucată de elevii şcolii, sub îndrumarea prof. Luminiţa Burlacu care este si autoarea textului respectiv. Melodiile formaţiei “Trei parale” şi ale formaţiei “Select” din Bucureşti au însoţit bucuria spirituală a unei zile memorabile…

                                                                                  A consemnat prof. Laurenţiu Bădicioiu

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971