Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Anul 2009
CE MAI ÎNSEAMNĂ, AZI, SĂ FII „PREŞEDINTE”, RESPECTIV „CETĂŢEAN” AL ROMÂNIEI...?! de Adrian Botez
FONDATORUL „STRATFOR” despre ROMÂNIA, interviu cu George Friedman
Proiectul Blue Beam (Raza Albastră) şi „salvarea” Noii Ordini Mondiale
Două articole despre Roşia Montană de Dr. Gh Funar şi Ion Longin Popescu
Un parlamentar român despre şeful delegaţiei FMI pentru România
Articol Eugen Evu
În loc de concluzii: Opinii din noua generaţie
Articole de Mircea Bunea, Gavril Cornuţiu,Viorel Roman, Demi Perparim, Cristian Neagu - partea I
Articole de Mircea Bunea, Gavril Cornuţiu, Demi Perparim, Cristian Neagu - partea II
Articole de Mircea Bunea, Gavril Cornuţiu, Demi Perparim, Cristian Neagu - partea III
Secretele din Bucegi” – un documentar al sitului „Colecţionarul”
Traducerile în franceză ale lui Constantin Frosin, din versuri de: - Vasile Voiculescu - Ion Pillat - Marin Sorescu - Ileana Malancioiu - Nicolae Labiş - Magda Isanos - Stefan Augustin Doinaş
DIMITRIE GRAMA - Poezia ca (un) ritual de depoetizare
Recenzii şi prezentări de Adrian Botez, Al.FlorinŢene, Dan Lupescu, Melania Cuc, Eugen Dorceascu - Despre Eugen Evu, Stefan Doru Dancuş, Melania Cuc, Mihai Marcu, Aurel Petrescu, Ion Barb, Slavomir Almăjan, Valentina Becart - partea I
Partea II
partea III
- partea IV
Cu prilejul apariţiei seriei complete in trei volume difuzate de librăria electronică www.corectbooks.com
partea II
partea III
partea IV
partea V
Păstorel Teodoreanu pe internet
partea II
Parodii literare sau parodia guvernării rubrici de Elisabeta Iosif, Ionuţ Caragea, Ioan Lilă
partea II
partea III
Consideraţiuni în proză din folclorul internetului
partea IV
From The London Times: A Well - Planned Retirement UN PERFECT EXEMPLU DE DESCENTRALIZARE
 Rubrica lui Ionuţ Caragea

http://www.youtube.com/watch?v=Trdz32w8NLg
 
Va salut dragi colegi.
 
Aceste este cadoul meu de sarbatori pentru voi.
 
La multi Ani!
 
Ionut Caragea

        


Rubrica Elisabetei IOSIF:

          TRADIŢII  ŞI  OBICEIURI DE  CRĂCIUN LA MĂRGINIMEA SIBIULUI


În decembrie, luna unor importante manifestări tradiţionale, prilejuite de sărbătorile sfinte ale Crăciunului, se declanşează încă din prima săptămână evenimente ce adună populaţia majoritar românească  din localităţile de la poalele munţilor Cindrelului, Cibinului şi Lotrului la sărbătoare cu străvechiul port popular, elegant, brodat, în alb – negru   pentru a desfăşura prin cânt şi dans datini străvechi.  Din 6 decembrie 2010 şi până în 7 ianuarie 2011 tradiţia e respectată atât de copii cât şi de tineri sau vârstnici. Cetele de copii colindă, se constituie cetele de juni, se dansează, se organizează concerte, se interpretează scenete ale crailor -  vestind naşterea Domnului.
„Ar trebui să vezi cândva Gura Rîului, ca să înţelegi ce-nseamnă colţ de rai cu străveche tradiţie în cultura românească” spunea Lucian Blaga.
Organizând alături de săteni asemenea manifestări tradiţionale, Simina Câmpean din Gura Rîului îmi vorbea despre feciorii pe care i-am văzut dansând cu clopurile împodobite cu rozete de păun, cum s-au întâlnit să depună  „arvuna” şi să se înscrie în ceată pentru a aduna bucatele cu  „chelteu”  în ajunul  Crăciunului. Vor intra în biserică în ziua de Crăciun fără ornamentele de pe cap fiind prezenţi la concertele de colinde iar  a doua zi vor dansa în faţa bisericii, împodobiţi , ca de sărbătoare.
„Îmbracă-te româneşte”
Nici nu se puteau altfel desfăşura aceste evenimente decât în port popular şi la Sălişte cu petreceri asemănătoare şi cu întâlniri ale cetelor de juni. Profesorul Viorel Dumitru Păiş mi-a povestit despre implicarea copiilor în spectacolele ce vestesc naşterea Domnului. I-am  văzut  cu pălării şi costume pline de fundiţe colorate, recitând textele lungi din sceneta irozilor, craii fiind alături de cetele de juni  şi în dans tradiţional. Totul culminează în 28 decembrie cu întâlnirea tuturor junilor din Mărginimea Sibiului, eveniment despre care ne-a împărtăşit  amănunte primarul oraşului Sălişte, dr. Teodor -Dumitru Banciu, care consideră încheierea sărbătorii cu Hora Unirii din Piaţa Junilor , drept „Milcovul din Transilvania”.
În  toate aceste ample acţiuni   se implică şi Asociaţia Judeţeană de Turism. Adela Albu mi-a vorbit despre importanţa  acestei perioade prin păstrarea tradiţiilor iar acestui eveniment la care vin  junii  din  toate localităţile Mărginimii Sibiului i se acordă o atenţie deosebită. Despre întâlnirea din Piaţa Junilor din Sălişte ar trebui să le ascultăm si pe alte reprezentante ale Asociaţiei Judeţene de Turism, Simina Manea şi  Anca Mirela Seuşan, implicate cultural în acest areal pe care locuitorii îl denumesc  generic  „Comoara de la poalele Carpaţilor”.
„Sălişte este salonul Ardealului” – Octavian Goga
Considerată şi „capitala culturală a Mărginimii Sibiului”, Sălişte are un primar care doreşte să şi investească în cultură nu numai să se conserve patrimoniul, „iar pe timp de criză  trebuie să ai bani pentru promovare, să vii cu produse turistice noi. Zona „Mărginimea Sibiului”  trebuie să aibă specificul ei. Să nu uităm mâncărurile tradiţionale, gătite în aer liber, ca ciobanii iar copiii să poarte obligatoriu la ora de muzică costume populare”. De aceea, preşedintele Asociaţiei Oraşelor din România , dr. ec. Teodor-Dumitru Banciu s-a gândit la un brand al oraşului său, Sălişte, la o strategie  până în 2020 cu adăugarea unor aspecte din conjunctura europeană.  
Săliştenii s-au adăpat întotdeauna la  izvoarele perenităţii noastre şi au dezlegat demult  taina veşniciei româneşti. Chiar şi prin acest important amănunt: păstrarea tradiţiilor. Şi acum , ca întotdeauna colindele fac parte din fondul sfânt ancestral iar colindatul începe ca şi alta dată cu notabilităţile aşezării: primar, notar, preot, învăţător şi continuă la fiecare casă, mulţumindu-se gazdei pentru cinstire: „Şi s-o sculat jupânul gazdă de-aseară, de-alaltăseară /Mai vârtos de azi dimineaţă/ Cu-un colac de grâu curat/ Cu o coastă de godinac/ Cu o bute de vin bun/Cu cercurile de alun/ Da vinu-i bun/ Şi cu o comoară de 300 de arginţi/ Ca feciorii satului să-i mulţumească”. Iar junii răspund în cor/ Foarte mulţumim”.
Colindele  vorbesc şi azi despre bogăţia gospodăriei, despre vrednicia flăcăilor şi frumuseţea fetelor şi despre înţelepciunea oamenilor din acest colţ de rai românesc aflat între legendă şi istorie. Cel ce a fost „satul fetelor frumoase şi al ţăranilor cu biblioteci”, Sălişte, localitatea care a dăruit ţării  12 academicieni, ne  invită şi astăzi la „Întâlnirea jocurilor” din 28 decembrie, întâmpinându-ne cu cântec, dans şi port popular  „La porţile Mărginimii”.

 
Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971