Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Anul 2009
CE MAI ÎNSEAMNĂ, AZI, SĂ FII „PREŞEDINTE”, RESPECTIV „CETĂŢEAN” AL ROMÂNIEI...?! de Adrian Botez
FONDATORUL „STRATFOR” despre ROMÂNIA, interviu cu George Friedman
Proiectul Blue Beam (Raza Albastră) şi „salvarea” Noii Ordini Mondiale
Două articole despre Roşia Montană de Dr. Gh Funar şi Ion Longin Popescu
Un parlamentar român despre şeful delegaţiei FMI pentru România
Articol Eugen Evu
În loc de concluzii: Opinii din noua generaţie
Articole de Mircea Bunea, Gavril Cornuţiu,Viorel Roman, Demi Perparim, Cristian Neagu - partea I
Articole de Mircea Bunea, Gavril Cornuţiu, Demi Perparim, Cristian Neagu - partea II
Articole de Mircea Bunea, Gavril Cornuţiu, Demi Perparim, Cristian Neagu - partea III
Secretele din Bucegi” – un documentar al sitului „Colecţionarul”
Traducerile în franceză ale lui Constantin Frosin, din versuri de: - Vasile Voiculescu - Ion Pillat - Marin Sorescu - Ileana Malancioiu - Nicolae Labiş - Magda Isanos - Stefan Augustin Doinaş
DIMITRIE GRAMA - Poezia ca (un) ritual de depoetizare
Recenzii şi prezentări de Adrian Botez, Al.FlorinŢene, Dan Lupescu, Melania Cuc, Eugen Dorceascu - Despre Eugen Evu, Stefan Doru Dancuş, Melania Cuc, Mihai Marcu, Aurel Petrescu, Ion Barb, Slavomir Almăjan, Valentina Becart - partea I
Partea II
partea III
- partea IV
Cu prilejul apariţiei seriei complete in trei volume difuzate de librăria electronică www.corectbooks.com
partea II
partea III
partea IV
partea V
Păstorel Teodoreanu pe internet
partea II
Parodii literare sau parodia guvernării rubrici de Elisabeta Iosif, Ionuţ Caragea, Ioan Lilă
partea II
partea III
Consideraţiuni în proză din folclorul internetului
partea IV
From The London Times: A Well - Planned Retirement UN PERFECT EXEMPLU DE DESCENTRALIZARE
 - continuare -

              Corespondenţă de la Chişinău (II)
                           (din ciclul „Tiraspuleanca)


—Alio... Mă simţi?... După miros, da. Că tari-mi placi mii căsmieticile. Odicolon!... Odicolon rusesc: când te-mparfumezi o dată, puţi tătă viaţa! Dar nu numai odicolon; avem şi alte căsmietice. Ni căsmietizăm ca să intrăm în Evropa: Zicem că vrem pace şi facem Cecenia... Zicem că vrem economie de piaţă şi facem mafia... Zicem că e democraţie şi facem o straşnaia dictatura!... Am cea mai bună reţetă: „Democraţia Jirinovski". Patent KGB!... Luaţi creion şi hârtie şi notaţi reţeta: Pui în tigaie un nebun care strigă „libertarte" şi nişte soldaţi care ocupă tot. Presari mătreaţă din barba lui Marx, stropeşti cu capitalism criticat de Lenin, baţi bine, ca la sovietskaia miliţia, porneşti un foc iute sol-aer-sol. Şi serveşti în sânge, cu afganistane!
Aşa că am luat reţeta şi am venit la Chişinău. Cu ce mă ocup? Le predau cursuri cum să se predea. Da, eu ocup la universitate cursul de recunoştinţă veşnică: „Vecinaia blagodarnosti". Adică predau modul cum o ţară se declară liberă să fie ocupată de cei care au eliberat-o. Cu patru capitole:
1)    a elibera pentru a ocupa; 2) a te ocupa cu eliberarea care ocupă; 3) a fi ocupat prin ocupaţia eliberatorilor şi 4) a elibera de ocupaţiile lor pe cei care-i ocupi.
    Predau acest curs la parlamentarii care se predau. Ştiţi şi voi; aveţi experienţa din 1944!... Când ne-au ocupat împreună şi ne-au eliberat separat!
Canecino separat! Cum a spus încă înainte de a o trece în constituţie, în limba română, unui ziarist japonez care vorbea ruseşte, samuraiul Snegur, făcând judo cu istoria: „ Că nu vede nici o posibilitate de unificare a românilor"... Ei, ce vrei: dacă nu vede omul, nu vede!... Parcă toţi trebuie să vadă ce e de văzut?! Mai văd unii şi  ce le arată alţii!... Că una e să auzi şi alta să vezi!... Se poate să auzi pe româneşte - că acum am pus limba la constituţie - dar să vezi pe ruseşte, dacă înţelegi constituţia pi limba ta, aia secretă, învăţată la serviciul secret unde faci servici. Sau la plural: servicii altora!
Limba nu vede, dar se aude; limba nu aude, dar se aude; aşa că nu-i tot una ce auzi cu ce vezi. Şi nici ce vezi, cu ce vrei să se facă auzit!... Că el vede cum tânjesc românii după neamul lor, dar zice să facem relaţii ca-ntre Statele Unite şi Canada. Că asemănările dintre noi sunt ca dintre americani şi canadieni!... Care asemănări? Canadienii şi americanii au aceeaşi bogăţie, noi aceeaşi sărăcie!... Canadienii şi americanii au avut pieile roşii, noi am avut armatele roşii. Canadienii au frunza de la pom, noi suntem în pom. Pe ei îi desparte Niagara, pe noi ne desparte politica rusească!... Aşa că poat' să ningă, poat' să plouă, dacă Snegur are canadiană nouă, o să avem relaţii ca-ntre americani, că acuma nu mai avem graniţe lingvistice, dar, aşa cum spune un vechi proverb de la găgăuzii din Toronto: hiecari pasări pi limba ei chiere!... Dar, dacă pasărea are orbu găinilor, atunci nu vede!... Nu vede nici o posibilitate de unificare a canadienilor cu românii şi, mai degrabă a americanilor cu românii decât a românilor cu românii.
Asta nu vede el, nu vede nici Lucinski şi nici alţi canadieni de la Chişinău, care se trag din tribul pieilor foarte roşii. Aşa că, până una-alta, de peste Prut, eu vă transmit tradiţionalul salut: ou-oa, ou-oa, ou-oa, ou- oa, ou-oa-oaoa! (chiuie ca indienii).
Scuzaţi...M-am bătut cu palma peste gură, ca indienii de la noi din bătătură, fiindcă-mi vine să vă spun o poveste canadiană. Au avut canadienii-ăia de peste Prut, pardon: Niagara, un prim ministru frumos, necăsătorit, care a făcut amor secret cu o rusoiaică de la cominform şi şi-a dezamăgit alegătoarele. Iar ele nu mai votau, dar îi cântau, nu ştiu dacă pi franţuzeşti sau pi englezeşti, dar îi cântau:
Îţi aminteşti di zilili aceli,
Când te numeai sau Roman sau Sangheli:
Vota cu tini, sedusă, orice lele.
Sperând c-aduci unire, nu belele!
Dar tu le-ai neglijat,
De graniţi ai uitat,
Şi-n loc să fie trecători,
Ai pus poduri de flori!
Dar tu le-a neglijat
De graniţi ai uitat.
Şi-ai vrut să-neci două surori
Punând poduri de fiori!...
Când tu purtai costum la patru ace,
Parizerul costa doar două sute;
Alegătoarele sperau că le vei... face
Reducere la porc şi la cornute.
Dar tu le-ai neglijat,
De maică-ta-i uitat.
Voiai doar funcţii şi averi,
Stărnindu-i pe mineri.
Dar tu le-ai înşelat,
Pe tac-to l-ai trădat.
Ai cochetat cu ceialalţi
Si ai uitat de fraţi...
De ce-aţi trădat voi zilele acele
Şi aţi făcut spre alţii temenele?
Că nu voiau nici Kentul, nici valuta,
Votându-vă frumoasa, ca şi sluta!
Acum v-aţi răsuflat,
Votanţii v-au zburat
Vă ştie bine orice lele
Cât sunteţi de belele…
Ah, visurile mele!
Nu vreau bărbaţi frumoşi,
Perfizi şi mincinoşi.
Câştig eu singură valută
Şi Kent; că nu sunt slută!
 
                DIN CARTEA A DOUA :

                   Cimiliturile tranziţiei
                         sau Perioada cinică




            CRONICA POLITICĂ
            A ANILOR 1998 - 2004




1998
în emisiuni radio si în publicatiile « Ordinea » , « Azi », « Albina româneasca »,
odată cu căderea guvernului Ciorbea,
se continuă  Cabaretul Politic prin rubrica <Pseudodeclaraţii de cabaret politic>:



VICTOR CIORBEA: Au fost 15 luni în care n-am avut o zi timp ca să guvernez: Cinci luni a durat până s-au împărţit posturile în algoritm, următoarele cinci luni ne-am făcut planul de guvernare, iar apoi a izbucnit criza care a durat ultimele cinci luni!

EMIL CONSTANTINESCU: }n contextul în care Clinton era acuzat de agresiune sexuală, nu-mi puteam permite să-l agresez tocmai pe Ciorbea!… Aşa că am ezitat până m-a ajuns virusul de la gripa lui Ielţîn, l-am contaminat pe Ciorbea şi l-am vaccinat în locul lui pe Radu Vasile. Vedeţi vreo politică mai înţeleaptă în contextul unei asemenea epidemii de veleitari?!… Să zică mersi cei care ni l-au ales pe Ciorbea prin calculator că n-a produs un virus mai mare, care crea o criză, nu ca asta, ci de proportiile Sida!

RADU VASILE: Nu pot încă să mă aşez în fotoliul de prim ministru. Are înfiptă în el dantura lui Ciorbea care a ţinut cât a putut iar, după Braşov, s-au mai înţepenit încă doi dinţi galbeni. Voi da o ordonanţă de urgenţă ca fotoliul primului ministru să fie de unică folosinţă, sau dotat cu prezervativ.

ION CARAMITRU: Eu sunt actor şi ştiu că-n spatele meu e un regizor care trage sforile. Până la apariţia listei noului Guvern am aceeaşi Dilemă ca şi Pleşu şi repet din nou în Hamlet: <A fi sau a nu fi ministru al culturii?!>…

*


apoi titulatura rubricii se completează: <Pseudodeclaraţii şi alte întâmplări de cabaret politic>:

•    Emil Constantinescu se tratează. A luat gripa de la Ielţîn, l-a strănutat pe Ciorbea şi, împotriva răcelii unor politicieni, a înghiţit un hap cu Radu Vasile.
•    Dacă  Ion Iliescu declară acum că are o impresie bună despre Radu Vasile, de ce l-a exclus din UTC?… Aici nu mai e vorba despre politica schimbării, ci de schimbarea politicii.
•    Cu un ministru Ungur la Sănătate, Funar intră în spital, iar C.V>Tudor nu se mai vindecă de naţionalism.
•    Partizanii lui Petre Roman au pretins ministere economice. şi au tot dreptul, pentru că au demonstrat în 1990 cum se poate distruge economia.
•    E evident faptul că <Alternativa României> nu poate avea decât un singur ministru de vreme ce nu oferă nici o alternativă.
•    E nedrept ca Ministerul Turismului să-l ia democraţii. Ei sunt statici, iar aici e vorba de călătorii. N-ar fi mai indicat un ţărănist care e şi pe ducă şi gata pentru marea călătorie?
•    Fiindcă nu a fost bun la un minister, Ulm Spineanu a fost propus de partidul său la două.
•    Cu propria-i experienţă de preşedinte al unei Comisii care n-a făcut nimic, domnul |epelea îl susţine pe Victor Ciorbea. Argumentul academicianului fără operă, urmaş al cabinetului doi: < Mai bine un primar prost decât nişte alegeri costisitoare>. Cu un asemenea susţinător, se poate spune că Ciorbea a… înţepelit-o.
•    Ion Caramitru a fost numit din nou la Cultură. Pesemne pentru a i se putea aproba demisia pe care şi-a dat-o acum patru luni.
•    Traian Băsescu a mai fost de trei ori ministru… şi tot nu s-a-nvăţat minte!
•    De data aceasta ne va mai putea spune <aici sunt banii dumneavoastră>, doar aratându-ne spre buzunarele colegilor lui de Cabinet.
•    La Ministerul Apărării: ba Biuc, ba Dudu Ionescu.
•    Dacă Blandiana strâmbă din nas la noul demers politic, Alianţa Civică se dovedeşte a fi inconvenientul Convenţiei.
•    Sigur pe fotoliul său de la Ministerul Agriculturii, Dinu Gavrilescu tocmai făcea o vizită de lucru constatând succesele IAS-urilor pe care le-a falimentat. Si s-a trezit fără fotoliu, tot aşa cum i-a lăsat pe ţărani fără recoltă.
•    }n ziua desemnării noului guvern, arheologii ieşeni au descoperit o nouă prioritate românească: Falsificări de bani pe vremea lui Dabija-Vodă. Pesemne că, datorită acestei tradiţii, liberalii s-au zbătut să-l pună pe Cataramă  la Finanţe.
•    Ar fi câştigat, însă, Dăianu fiindcă se presupune că descoperirea ieşeană este cu mult antedatată. Ea nu are legătură cu Eustratie Dabija-voievod ci, cel mult cu Ion Iliescu-prim secretar fiind turnată din metal descoperit de Emil Constantinescu-geolog.
•    şi, fiindcă tot este vorba de domnitori: Schimbarea premierilor, bucuria… lui Silviu Brucan care îl laudă <la sânge> pe Radu Vasile.
•    Îl laudă, fiindcă a recunoscut perfid faptul că primul ministru conduce guvernul. Săracul Ciorbea, în obedienţa sa, credea cu tărie că această funcţie o are FMI-ul, şi tot a fost debarcat!
•    Schemă de parvenire politică:
Te lansezi făcând gură la sindicate. Treci apoi la un partid care te-nvaţă cum ţii în ea ciolanul. Schimbi uşor macazul schimbând discursul despre protecţia socială în cel despre protecţia americană prin NATO. Te faci palid ca să n-ai culoare politică şi să poţi trece uşor de la un partid la altul… Dar, ai grijă: }n final, îţi închei cariera politică la ţărănişti, că ăştia au mai mulţi membri în bulevarde şi statui decât în viaţă.
-    Victor Athanasie Stănculescu şi Gheorghe Chiţac   au compărut în faţa tribunalului militar.
Problema e cum  se salvează amândoi cu o singură cizmă de gips.

Dialog politic:
-    Bine, domnule Diaconescu, iar l-aţi propus ministru pe ăsta care s-a dovedit incapabil?!
-    Dom’le, nu se există! Omul s-a dovedit incapabil la un minister; acum noi l-am propus la altul.

*



•    Pe vremuri, mutându-se  unu-n locul altuia un regimet de infanterie cu unul de roşiori, se crează blocaj CFR: Trec trei trenuri suplimentare-n sus şi trei în jos, iar cursele normale sunt decalate. Tot văzând garniturile cu soldaţi care-i întârzie trenul său, un cetăţean exclamă:< Ce tâmpiţi! }n loc de şase garnituri de tren puneau într-un vagon uniformele de la unii, într-altul de la alţii şi nu ne mai încurcau nouă circulaţia>!
•    Tot aşa cu domnii Radu Vasile şi Paul Thompson: Vasile vine de la Washington cu promisiuni pentru un nou acord stand-by cu FMI, iar Paul Thompson vine la bucureşti oprind şi ratele pe care le mai avem de luat la cel vechi. Drumurile îi omoară.
•    În cadrul Comisiei de }nvăţământ, un deputat UDMR i-a trântgit adevăru-n faţă domnului Diaconescu: < Singura dumneavoastră realizare – le-a spus parlamentarul UDMR – este faptul că ne aveţi pe noi la guvernare>. Iar ţărăniştii care credeau că singura lor realizare este eşecul Ciorbea, au răsuflat uşuraţi că mai au una.
•    Fericiţi bucureştenii că li s-au stabilit alegeri în prag de iarnă: Au şi început să aibă căldură şi servicii publice mai bune. Pentru că, după alegeri, slabă nădejde să mai beneficieze de aşa ceva, vor trebui să provoace cât mai multe tururi de scrutin.
•    Domnul Radu Berceanu  se miră cum, ieftinirea energiei cu 23% nu se regăseşte în ieftinirea mărfurilor. Păi, cu experienţa de a se fura o economie întreagă, ce, e greu să ciordeşti un pârlit de procent de 23%?!
•    Cu cât produce mai mulţi milionari, cu atât Bacăul ajunge la o foame ca-n Coreea. De asta, unora le-a venit ideea să ridice o statuie a lui Ceauşescu în stil Kim Ir Sen, lansând romanţa: <Tu te-ai trecut, dar foamea nu ne trece>…
•    Deputaţii PDSR se declară nemulţumiţi de mâncarea de la restaurantul Camerei. Vor pesemne să spună că domnul Iliescu gătea mai bine, sau domnul Năstase tăia porţiile mai generos?
•    Ca dovadă a marii dorinţe guvernamentale de Reformă, după ce s-a dovedit zelos în reforma învăţământului, domnului Andrei Marga i se cere demisia. Dacă tăceai, filosof rămâneai!
•    Imposibilele băltoace de pe străzi sunt numite în politicosul limbaj edilitar: < ridicarea apei peste pragul de atenţie>. Ei bine, nici nu s-a ales noul Primar general şi două sute dintre străzile bucureştilor au intrat la apă peste pragul de atenţie.


SCRISOARE DE LA UN CITITOR

Domnule autor, ştiţi că altă distracţie n-am decât televizorul, pe acesta utilizându-l şi pentru cultura mea generală pe care mi-o completez cu Madona, Silviu Brucan şi alte vedete în toaletele lor. Dar, pesemne pentru că se adeverşte şi asupra intelectului meu adevărul că prea multă cultură strică, vreau să mă declar indignat faţă de toţi cei care au umplut emisiunile de televiziune cu <multiculturalul>. Păi, una e, domnule, să-mi faci cultură dându-mi un film  ca <Aroma de cafea>  sau Emanuelle, ori punând un politolog, profesor universitar să-mi vorbească despre sexul oral al lui Clinton, iar alta e să mi-o bagi cu forţa sub formă de multicultură, cum fac aceşti politicieni care n-au nici măcar una, darămite mai multe!
Multicultura-n sus, multicultura-n jos!… UDMR-ul ăsta a ajuns ca o oală sub presiune  din care ţâşneşte multicultura până peste graniţă; guvernul e ca o găleată în care se strânge numai multicultura  îngroşată cu corupţie; pe domnul Diaconescu l-a născut mama lui multicultural; coaliţia guvernamentală e ca o farfurie cu bombonele de colivă multiculturală. Adică: s-a spart farfuria, se împrăştie şi bombonelele!…
Bombardat de pretenţii multiculturale, de explicaţii multiculturale, de şmenuri şi mişculaţii multiculturale, nu mai pricepeam nimic până când a venit un domn deputat cu accent multicultural care mi-a spus că Schiller e pseudonimul  german sub care a scris Petofi, iar amândoi la un loc sunt pseudonimul cu care semnează domnul Constantinescu cererea de intrare în Europa. Că domnu Constantinescu nu mai vrea să semneze pe faţă, cum a semnat când a spus că, dacă-l alegem, el îi cedează tronul lui Mihai, dar apoi s-a răsgândit şi i l-a cedat lui Mihai doar pe Radu Duda, nu ştiu dacă tot pe juma’ de normă cum era la teatrul din Iaşi că, pe vremea aia, avea cine să-i suporte cealaltă jumătate pe când, acum, jumătatea lui rămâne doar Margareta care, evident, e multiculturală.
Mă iertaţi, dar oamenii ăştia mi-au zăpăcit de tot cultura pe care mi-o făceam la televizor urmărind raporturile lui Marko Bela cu Vadim sau ale lui Clinton cu Monica, raporturi în care se folosesc anumite arme mai mult ca o ameninţare de suprafaţă, fără să se ţină seama de profunzimile culturale. }n cultura mea modestă căpătată astfel, eu mi-am spus că, dacă udemeriştilor nu le convine multiculturalul din exprimarea domnului Diaconescu şi pleacă de la guvernare, scăpăm de ei ca Clinton de acuzaţii, apărat de gura lumii cu gura propriei lui neveste care e avocat.
Dar ei procedează ca Monica şi se ţin scai de convenţie ca aia de trabuc, acuzându-l pe domnul Diaconescu de faptul că s-a folosit de ei declarându-le amor şi lăsându-i apoi cu multiculturalul gol.
Cred, însă, că nu vor reuşi cu un asemenea guvern. {sta nu-i nici măcar un guvern cultural; darămite multicultural! şi, pe deasupra, confundă Reforma cu reformaţii. Au greşit adresa. {ştia care nu ştiu nici măcar ce-i aia <cultural>, au nevoie de încă o lecţie a profesorului Brucan ca să-nţeleagă cum se penetrează culturile. Mai ales că multe dintre ele pot fi şi scrise, nu numai orale.
*

•    Dintre toţi prim-miniştrii pe care i-am avut din 1989, străinii îi spun domnului Radu Vasile la modul cel mai verde nemulţumirile privind guvernul României. Oare pentru că li se pare cel mai credibil, sau cel mai credul?
•    Dar, până la urmă, şi bucureştenii absenteişti de la vot, tot dumnealui i-au spus-o. Vorba ceea: Ciorbea face şi Radu păţeşte ruşinea!
•    La rându-i, domnul prim-ministru le-a scris o scrisoare parlamentarilor din propriu-i partid, spunându-le verde că nu-l ajută. Urmează ca parlamentarii PN|CD să dea acum vina. Pe cine? Poate pe alegători, că i-au votat!
•    <Legislaţie neclară, birocraţie, colaboratori autohtoni nesiguri>. – Vai ce realist au apreciat investitorii germani relaţiile cu România!
•    S-au pus în vânzare ţigările de pe Otopeni. După cât au fost de mediatizate, ar putea să le dea mai ieftin.
•    Fostul ministru al educaţiei a fost singurul parlamentar care a votat alături de UDMR-işti în problema Universităţii multinaţionale. }nseamnă că nu prea are <educaţie naţională>.
•    Dar, fiindcă n-a  mers cu universitatea, domnul Tokay, ministrul pentru naţionalităţi, vine cu o nouă propunere: }n anumite zone să se înveţe limba şi obiceiurile minorităţii majoritare. Deci, legea s-ar formula astfel: <}n zonele unde minoritarii sunt majoritari, majoritarii minoritari le vor învăţa limba şi oboceiurile>… Nu se precizează dacă şi oboceiurile urâte.
•    Pesemne  că Preşedintele Constantinescu nu se consideră a face parte din clasa politică pentru a nu i se pretinde răspundere faţă de actele ei.
•    <Suntem într-al doisprezecilea ceas!> - De mii de ore tot auzim constatarea asta.
•    <Să mă pici cu ceară> - a devenit o expresie minoră pentru politicienii noştri, de vreme ce ei rămân insensibili la oameni care-şi dau foc.
•    Strategia desfăşurată de Comisia anticorupţie a avut atât de mult succes încât, cu entuziasm, se fac şi alte comisii: <contra sărăciei>, <contra spălării banilor>. Desigur, de pe acum se scontează aceleaşi rezultate.
•    Dar, ca-n vorba aceea cu îngropatul problemei, Preşedintelui Constantinescu îi plac comisiile. < Contra sărăciei>, mă rog! Pesemne că-i vorba de <contra sărăciei personale> . Dar <contra spălării banilor> înseamnă, oare, voinţa neclintită de a-i lăsa murdari?
•    Dacă este vorba de favorizarea favoriţilor, atunci căderea lui Sorin Dimitriu, băiatul care ne vindea totul pe bani şi mai spălaţi şi mai nespălaţi, ce este: Un succes al lui Radu Vasile, sau un eşec al lui Emil Constantinescu?!
•    - Lăsaţi-mă, domnilor, cu vorbe din astea grave – ar spune Ministrul Agriculturii – ce, aţi vrea să însămânţăm în apă, sau în aer?!… De mii de ani, de când se practică, agricultura e… la pământ!
•    Din pricina cui nu se face Reforma?
Avem până acum  trei vinovaţi. Sorin Dimitriu zice: Guvernul; Radu Vasile zice: Parlamentul; Ion Diaconescu zice: comuniştii… Dacă procedăm la eliminarea celor trei factori defavorizanţi, cu cine mai rămân partidele politice?
•    Care-o fi oare formaţiunea politică ce a promis la alegeri <Marea Privatizare>?!… Au trecut cel puţin două sute de zile de când nu mai ştim.
•    Se ceartă PD-ul cu PN|CD-ul şi, uite-aşa, liberalii mai pun mâna pe un minister!
•    Se ceartă pentru un barem de 50 de hectare şi, astfel, n-au reuşit să-i pună în posesie nici măcar pe cei cu câteva hectare.
•    Laptele natural e prea scump, laptele praf face bacterii… Cu coşniţa goală, nu ne rămâne decât să le spunem ceva despre… laptele mamei lor!
•    Tocmai când s-a aprobat şi la noi Viagra, laboranţii care o fabrică au intrat în grevă cerând mărirea salariilor. Motivul e clar vânzarea produsului în România, unde valoarea produsului ar trebui plătită şi pentru impotenţa politică.
•    Azerbaidjanul preferă Turcia pentru tranzitul petrolului caspic.  Făcându-şi atâtea vise în materie, cred că domnul Constantinescu  ar trebui să treacă la mahomedanism.
•    România e ţara cu cei mai puţini investitori străini. Dar nu-i nimic: şi pe aceştia, guvernarea a reuşit să-i dezamăgească!

*

•    <Alternativa României> se vrea partid, dar are un <n> în plus. Pentru că, deocamdată, ea nu propune o alternare ci constată doar o alterare a Convenţiei Democratice.
•    Soluţia <aruncarea canapelei>: Primul-ministru amână pentru câteva săptămâni dezbaterea acelor propuneri legislative care au iscat discordie.
•    <N-am ce comenta mai mult decât că este un fel lipsit de logică de a face politică> - a afirmat domnul Diaconescu fără să spună dacă se referă la guvern, la partenerii de coaliţie sau la Domnia Sa însuşi.
•    Guvwernul a stabilit ca, la privatizarea din turism, pe lângă FPS să se implice şi ministerul Turismului. Deci: dpuă moaşe, doi naşi, două birocraţii şi, mai ales, două rânduri de şperţuieli.
•    Limbaj politic în continuarea <cretin-democraţiei>: <Nici guvernul lui peşte, nici guvernul Radu Vasile…> - zice Adrian Năstase.
•    Să nu-ţi creadă urechile: La Cotroceni bântuie fantoma lui împuşcatu care, prin glasul domnului Emil Constantinescu, ne dă sfaturi ca pentru pionierii ţării: <Să muncim, să fim cinstiţi, să ne iubim conducătorii>…
•    }nafară de faptul că populaţiei îi e lehamite şi foame, iar organismele internaţionale ne admonestează la fiecare pas, toate celelate merg la noi perfect.
•    Răzbunare chinezească: Cer profesorii lefuri mai mari, le pui impozite pe meditaţii.
•    P.D. declară că nu iese di coaliţie până în anul 2000… Dacă va mai avea din ce să iasă!
•    Victor Ciorbea  critică dur actuala guvernare că nu şi-a ţinut promisiunile făcute la instalare: Râde Ciorb… de oală spartă!
•    30 de chinezi s-au bătut  în Bucureşti cu săbii şi topoare, iar 22 de candicaţi s-au bătut cu buletine electorale lipsite de alegători care să le voteze. Deci, tot chinezii şi-au reglat mai bine conturile.
•    Cu doar 35% din voturi exprimate, despre alesul Capitalei nu se poate spune decât că  a obţinut vot de blam.
•    S-au închis 74 de mine şi cariere care consumau degeaba bani de la buget. Carierele politice sterpe, nu iau bani tot de acolo?!

•    Aflăm cu stupoare că primul ministru crede că ar avea nevoie de un vot de încredere ca să poată realiza Reforma. Greşeşte: Votul a fost şi până acum de încredere; neîcrederea provine din modul cum au luat ei în considerare acest vot.
•    şi tot prim-ministrul  declară sincer că guvernul său nu are destulă putere. Pentru ca, în totală logică de frazare să ne asigure că <asta nu-l va împiedica să facă ce vrea>.
•    Ce să-i faci: Nu poţi găsi preşedinţi fericiţi! – Ca să salveze Rusia, Ielţîn are la dispoziţie propria sa pneumonise. Al nostru, mai rău: Suferă de blocaj la reformă.
•    Banca Europeană de Investiţii dă 250 de milioane  dolari pentru autostrada Bucureşti-Constanţa. Să sperăm că autostrada nu va avea prea multe buzunare.
•    <Viaţa de vis a îngerilor> este titlul unui film premiat la Cannes. Nu e nici o aluzie la traiul nostru lipsit de cele materiale.
•    Statistică: Din 30%, cât se prevedea să ajungă privatizarea în masă, am realizat 5,6%. }nseamnă că 24,4% sunt doar poveşti pentru adormit copiii. Numai că e greu de adormit  un copil care plânge de foame când făina se scumpeşte cu 40%. }n schimb inflaţia va creşte cu 25%. Asta pentru că guvernatorul Băncii Naţionale afirmă că investitorii se simt atraşi până la 30% inflaţie. Ca şi cum inflaţia ar fi nişte sâni atrăgători.
•    Guvernul emană zilele acestea un program anticriză. Dacă, despre emanaţi, am mai învăţat ceva în anii aceştia, ştim prea puţine despre anticriză. Ceea ce ne face să bănuim că guvernul o confundă cu un antinevralgic. Adică ne dă hapul.
•    Iar dilema este: Criza vine fiindcă nu se face Reforma, sau reforma  nu se face fiindcă vine Criza?!
•    Palatul Victoria către Palatul Cotroceni: <Miniştrii cer Preşedintelui stabilirea credibilităţii procesului de Reformă>. Adică, vor credibilitate, nu Reformă.
•    S-a terminat greva parlamentară, opoziţia revine în fotolii dar vrea garanţii. Ce garanţii? Ea, când era la putere, <ocrotea> proprietatea, dar nu o <garanta>.
•    <}n anii 1991-1996 am mâncat din rezerve; apoi ne-am împrumutat; acum vindem mobila din casă> - a descris plastic şi cu talent domnul Mugur Isărescu situaţia românilor. Dar de la a descrie la a soluţiona: Ehe!
•    După ce, cu propriile sale mâini, i-a dat jos pantalonii, Victor Ciorbea spune că partidul său <e într-o situaţie ruşinoasă>.
•    Dilema Cataramă: Guvernul nu este capabil să aplice măsurile de Reformă necesare. Dar nici el nu-i capabil să reformeze guvernul.
•    Alianţa Civică cere politicienilor să iasă din egoism şi din nepăsare… şi, să intre în ce?!
•    Domnul Ionescu-Quintus nu-şi permite să se laude. El nu vrea guvernarea fiindcă ar avea ceva de făcut, ci afirmă răspicat:<nu vom ieşi din guvernare, fiindcă nu ştim cine ne va lua locul!>
•    <Suntem ameninţaţi să guvernăm împreună cu Iliescu şi cu România Mare> - avertizează domnul Diaconescu. Sau, poate că visează mălai…

*

O delegaţie de oameni de afaceri germani a venit în România spre a antama colaborări, dar nu a putut fi primită de primul ministru. Crede, pesemne, că are destui nemţi?!
•    Mari cheltuieli pentru sărbătorirea Zilei Naţionale: Chelului îi trebuie paradă de mărgăritar.
•    }n legătură cu forţele armate care au defilat, se pune întrebarea către cine  au vrut să demonstreze ele: Către ţară apărând guvernul, sau către guvern, apărând biata populaţie?
•    Toată presa consemnează că, anul acesta, de Ziua Naţională, Preşedintele a fost foarte scump la vorbă. Pentru a compensa modul cum, în ultimii ani, a fost scump la fapte.
•    Ce-nseamnă să vrei să faci campanie electorală cu orice preţ!… Unii membri ai coaliţiei spun că guvernul e făcut din nespecialişti. Adică din ei.
•    Unul dintre sloganele electorale ale lui Viorel Lis a fost <să continuăm ce-am început împreună>. şi uite că, chiar neales, el se ţine de cuvânt cu gropile, ghiaţa şi înzăpezirile. Cine-şi rupe azi picioarele, continuă ce-a început cu domnul Lis.
•    <Jos mafia şi corupţia; opriţi genocidul împotriva intelectualităţii> - sunt lozincile marilor manifestări greviste de la Chişinău. Ca dovadă că soarta românului e aceeaşi pretutindeni.
•    După ce că ne-a lăsat cu troienele necurăţate, lis se-ntoarce din China ca Ceauşescu: Vrea să realizeze contractul cu <compania gdermană REBU>. }ntr-adevăr, germanii aceştia bruneţi nu prea-şi fac datoria. Dacă i-a ales după propria-i culoare!
•    În sfârşit, suntem printre ultimii şi în statisticile sănătăţii; Din 35 de ţări europene monitorizate, suntem pe locul 30. De la coadă, bine-nţeles.
•    Dar suntem printre primii la contrabanda cu ţigări. Românul Gh. Dascălu a realizat performanţa: cea mai mare contrabandă, implicând cel mai mic stat: Liechtenstein.
•    Faţă de vizita în România a lui Demirel, domnul Constantinescu a aplicat proverbul: <interesul poartă fesul>.
•    Ciudat mai e românukl: Nu fabrică utilajul pe care CNN îl acuză că l-ar negocia cu Irakul, dar politicienii lui se grăbesc să recunoască vina.
•    Devenind proverbial cu răgazurile pe care le cere, Radu Vasile e în postura soţului care promite: <Mai dă-mi iubito un răgaz/ şi-ţi fac din lampă aragaz!>…
•    Dacă Ministrul Reformei a trecut la Agricultură, Ministrul Apărării girează Reforma, iar Ministrul Agriculturii a zburat. Înseamnă că-l pune la Aviaţie?
•    Pe toate posturile tv. Preşedintele constantinescu a spus cu mesaj leninist: <Conducătorii trebuie să-şi ia rolul în serios>. Pesemne că s-a gândit la conducătorii acestor posturi.
•    Parada militară de 1 decembrie a inclus o fanfară franţuzească şi un detaşament turcesc. Pesemne că istorica Zoe petre  a confundat Ziua Naţională cu Războiul Crimeii.
•    Spicuim din transmisia evenimentului: La cuvântarea coerentă a domnului Diaconescu, SRI a depus o coroană de flori.
•    Imediat ce a făcut contract cu Romtelecom, societatea grecească OTE şi-a pierdut prin demisie directorul general. Alo, stăm bine: gata, i-am şi molipsit! – spun gurile rele obişnuite să forţeze mâna directorilor pentru a se înscrie în PN|CD.
•    Cea mai mare tradiţie la noi: zilele libere. De asta, pentru Ziua Naţională, s-a dat şi una înainte: Ca să se obişnuiască românul.
•    Ce lucrătură rapidă, dom’le! L-au scos pe Dinu Gavrilescu înainte de a apuca să spună că mai are nevoie de şase luni!

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971