Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Anul 2009
Jumulirea contribuabilului român
Cunoscuta „scrisoare către ţara sa” a regizorului Alexandru Tocilescu
Adrian Alui Gheorghe, Bedros Horasanghian şi şi Monica Sumalan în trei însemnate reviste culturale
„Actualitatea românească” – articole de prof. dr. Adrian BOTEZ - Partea I
„Actualitatea românească” – articole de prof. dr. Adrian BOTEZ - Partea II
Criza educaţiei, criza mass-mediei, criza din Basarabia – văzute de Magdalena Albu şi Vasile Şoimaru
În loc de concluzii: Mircea Eliade - "Pilotii orbi", articol publicat in ziarul Vremea, 1937
Ziua românilor de pretutindeni şi daruri de binecuvântare
Despre problema identitară de Gavril Cornuţiu
Despre numele de etnie, extrase din articole de Ion Abrudan şi I.D. Sârbu Partea I
Despre numele de etnie, extrase din articole de Ion Abrudan şi I.D. Sârbu Partea II
Versuri de LUCIAN BLAGA în traducerea lui Constantin FROSIN
Articole de Adrian Sturdza, Georgeta Resteman, Al. Fl. Ţene, Adrian Botez, Gheorghe Istrate, George Anca, Loredana Ionas, Constantin Ciubotaru, Dan Lupescu Despre: Incriminarea comunismului, Cenaclul „Lucian Blaga”, Un premiu de excelenţă „B. Fundoianu”, Marea enciclopedie a spiritualităţii româneşti, Educaţia permanentă, Remember: Gabriel Stănescu şi Ştefan Ioanid. Colocviile de marţi, Oradea interbelică, Roşiri de Vede contemporan - Partea I
Partea II
Partea III
Partea IV
Partea V
MARE CREATOR DE LIMBĂ, MIHAIL SADOVEANU A CREAT ŞI MALEFICE CONFUZII – corespondenţă între Corneliu LEU şi Dimitrie GRAMA
Avem un laureat al Premiului Nobel român, care a fost traitor în România, documentare prezentate de George ROCA
Mirodan şi cafeneaua de la nr. 88, de Roni Căciularu
o bogată selecţie de anecdote mai noi sau mai vechi (partea I) -
Partea II
Rubrici de Elisabeta Iosif, Ionuţ Caragea, Ioan Lilă
O bogată selecţie de anecdote mai noi sau mai vechi(partea a II-a)
O bogată selecţie de anecdote mai noi sau mai vechi(partea a II-a)- continuare
O bogată selecţie de anecdote mai noi sau mai vechi(partea a II-a)- continuare
         Partea V

                                              ROŞIORII DE VEDE, BÂLCIUL ANUAL,
                           CRIZA, CULTURA ŞI MILENIUL TREI
Motto:
“Fac pe internet  o revistă la Dallas şi mă gândesc
 cu drag la cei care mai sunt interesaţi de literatură.
Constat că urbea Roşiorii de Vede se vede şi se aude până la Sydney via Dallas”. Asta da... vuvuzea culturală!
(Un prieten australian de origine română, George Roca).
Aflând că trăiesc la Roşiori, în Câmpia Burnasului, cineva pretins exeget, a întrebat în ce parte a Africii se mai află şi ţărişoara asta, cumva, pe la Tropice? Nu, amice! Burnasul este o parte din Câmpia Română! Iar Roşioriul este fericitul oraş aflat la 100 de km de Bucureşti, Craiova şi Piteşti, exact în centrul Bărăganului, la 50 km de Dunăre. Cam pe unde au fost Codrii Deliormanului.
Drumul comercial care leagă Sudul Europei, Turcia şi Grecia de Nordul ei, trece prin Roşiori, de aceea aici are loc  târgul anual, numit şi Bâlci, al doilea ca mărime în Sud. Ultima antologie (Rodul Câmpiei, 2009) alcătuită de subsemnatul consemna 7 prozatori, 9 eseişti şi publicişti (4 membri U.S.R), 6 istorici, un folclorist, un scenarist, matematicieni, fizicieni cu cărţi sau culegeri de probleme, 6 artişti plastici, (pictori cu expoziţii în ţară şi lume), un ceramist, un sculptor (2 membri U.A.P.).
Replica la Bâlciul sau Târgul anual a fost Zilele Municipiului Roşiorii de Vede aflate la a zecea ediţie. (ce-i drept cu unele elemente de bâlci politic şi social-uman ocazional!) Dar domină Cultura în acest oraş atestat de 625 ani şi sărbătorit anul acesta. Iar o dovadă a prezentei ediţii a fost aniversarea unui deceniu de la înfiinţarea Asociaţiei Culturale „Mileniul 3”. Cele două activităţi s-au împletit armonios încât se poate afirma că am avut parte de un eveniment cultural deosebit. Emblematic sau nu, cu siguranţă că fără nici o intenţie la situaţia de criză în care suntem aceste „Zile” au debutat cu „O istorie a trădării la români”! (vol.II), de Gh. Vlad. Concomitent s-a deschis o expoziţie de pictură şi grafică a viitorilor artişti (Îndrumător, Ion Mitroi) Oraş de negustori, deci lansarea unei monografii de profil: cartea “Camera de Comerţ, Industrie  şi Agricultură a judeţului teleorman, Paul Şchiopu.
În ultima vreme se vorbeşte tot mai des şi mai mult de Sindromul lui Ulysse. Şi din oraşul nostru au luat drumul străinătăţii  mulţi oameni. Legată de aceste evenimente este poeta şi artistul plastic Eugenia Dumitriu pe care subsemnatul am întâlnit-o la Madrid, cu ocazia lansării romanului Los securistas fueron extraterrestres (Ed. NIRAM ART, 2010) şi care şi-a manifestat dorinţa de a deschide şi o expoziţie în oraşul natal, după ce a expus în Spania, Franţa, Italia, Portugalia şi alte ţări. Doamna director Constanţa Ciubuc a fost de accord şi aşa se face că pe 6 sept. 2010 la Centrul Cultural Roşiorii de Vede (Da avem şi o sală de expoziţie datorată fostului primar Daniel Fierăscu) s-a vernisat expoziţia Emisfera imortalităţii. Sculptorul Doru Drăguşin a punctat câteva aspecte despre drama artiştilor care s-au autoexilat. C.T.C s-a făcut purtătorul de cuvânt al pictorilor Teo Şerbănescu şi D.Ciocan-Sin, prezentându-le opiniile despre arta pictorului E. Dumitriu. Am audiat şi o impresionantă mărturie de credinţă lecturată de nora artistei (Monica Mitroi), căci, din motive care nu-şi au loc în acest material autoarea n-a putut fi prezentă la un vis de 6 ani! Altă lansare de carte, pe teme de ecologie: Vecini cu abisul, de Petre Bozdoc şi Gabriela Bozdoc Drăguşin.
Aminteam că anul acesta oraşul îşi aniversează cei 625 de ani de atestare: S-a prezentat Placheta omagială 1385-2010, prilej pentru care s-au făcut mai multe invitaţii. Au răspuns acad. Dan Berindei, Cetăţean de Onoare al oraşului şi prof. Dinu Zamfirescu sub genericul „Întâlnirea cu istoria”, prezentator şi autorul plachetei prof. Argentin Porumbeanu. În acest cadru festiv s-au înmânat şi „Cerificatele de absolvire  elevilor de la Cursul de jurnalism” (Îndrumători: Liviu Comşia şi Aurelia Bărbuţ).
La Muzeul orăşenesc Petre Voivozeanu acelaşi eveniment a fost susţinut de un simpozion cu următoarele comunicări: „Roşiori, mărturii istorice despre viaţa şi activitatea locuitorilor, prof. Angela Săndulescu, Tradiţii şi obiceiuri ale roşiorenilor, prof. Gh Vlad şi Contribuţia locuitorilor din Roşiorii de Vede la dezvoltarea economico-socială a României, Prof. Victor Osăceanu. Ne simţim obligaţi să amintim şi Pelerinajul cu icoana făcătoare de minuni a Naşterii Maicii Domnului şi alte spectacole desfăşurate la Târgul anual, de unde n-a lipsit de acum banalul foc de artificii…
Literatura şi-a avut un loc important în acest florilegiu de acţiuni. Marţea sunt trei ceasuri rele, se spune. Marţi 7 sept., a.c au fost patru ceasuri bune! Primul s-a desfăşurat în Sala de marmură a Casei Orăşeneşti de Culură, care, cum rar se întâmplă la un astfel de eveniment a fost arhiplină. Îmi iau permisiunea să afirm că Liviu Comşia este mentorul spiritual al scriitorilor din Roşiori şi nu numai. Cunoscutul exeget, lector universitar, redactorul şef al revistei „Astra” şi apoi al „Foii pentru minte, inimă şi literatură”, din Braşov a fost adus de soartă la Roşiorii de Vede, unde conduce publicaţia „Drum”. Prezent în „Mendra” şi „Caligraf”, din Teleorman, dar şi în alte reviste ca: „Oglinda literară”, Focşani, „Cetatea literară”, Cluj, „Dealul Melcilor”, Braşov, „Dor de dor”, Călăraşi, „Poesis”, Satu Mare, „Fereastra”, Mizil, „Sud”, Bolintin din Vale.
 
Autorul romanului Învinşii (Premiat de US Braşov pentru roman de debut), Cartea  Scriitori din Roşiori”, o sinteză-exegeză a ceea ce este viaţa literară a acestui oraş, urmat de romanul Frica, un cutremurător document literar a ceea ce au fost cu adevărat comuniştii şi Revolta de la Braşov . A fost lansat volumul de proză scurtă Deruta. Comentarii: Iulian Chivu, C.T. Ciubotaru, Iulian Bitoleanu şi dintre invitaţi Gh. Andrei Neagu („Oglinda literară”, Focşani), Virgil Diaconu („Cafeneaua literară”, Piteşti).
Orele 17, după cum arată şi programul:
Seară de poezie: Mileniul 3, 10 ani de activitate culturală.
Lansare de carte: Suflete casante, autor, C.T. Ciubotaru.
Recital de  muzică şi poezie.
Locul: Biserica Sfântul Ioan Boptezătorul.
Asociaţia Culturală „Mileniul 3”
Normal ar fi fost ca la acest moment aniversar să ne bucurăm de prezenţa autorităţilor. N-am avut această cinste, nici unul dintre cei care ar fi trebuit să reprezinte oraşul nu şi-a făcut timp să ne salute. Şi ni s-a spus de la început că nu sunt bani pentru noi. Deci am fost sponsorizaţi cu ZERO lei, sumă din care, de ici de colo am  servit şi pe invitaţii noştri, pe care îmi face bucuria să-i prezint:
Ionela Flood, s-a declarat „Soră geamănă” cu milenarii în dragostea pentru frumosul realizat prin metaforă. Vine din Londra ca să vadă ce fac milenarii şi să ne ureze: „Gândul bun şi aripile îngerilor să fie tot timpul deasupra noastră în drumul către lumina din noi!” autoarea unei antologii Generaţia Mileniuluii III”, doctorandă ASE, fondatoare şi preşedinte  al Asociaţiei Info-Manager şi al societăţii Românca, (Marea Britanie, 2005)  şi vicepreşedinte al Ligii Culturale pentru Unitatea  Spirituală a Românilor de Pretutindeni (2006) şi altele.
Ştiaţi că există o metaforă numită „Ţărmurile iubirii”? Că pentru noi aceasta începe în Londra, pe malurile Tamisei şi că a ajuns pe cele ale Vedei din Teleorman? Că despre această carte 58 de iubitori de poezie de la Basarabia noastră cu Mihai Cimpoi, la ce-a mai rămas din Bucovina de dincolo, Vasile Tărâţeanu la cei mai cei poeţi români, englezi, dar şi din Spania au avut numai cuvinte de laudă? Că din Sydney, George Roca ne-a urat succes? Că am avut onoarea să-i avem preezenţi la aceste manifestări pe domnii Gh. A. Neagu, Focşani, Lautenţiu Măgureanu, poet, Focşani. Virgil Diaconu, Piteşti, Gigi Smarandache şi Vali Ciurea, fotoreporter şi ziarist, din Slatina.
Mihaela Dordea, critic dramatic şi scriitor, Bucureşti. Sorin Arbănaş, poet, membrul Mileniului 3, din Roşiori,  căruia anul trecut i-am lansat o carte tot aici, în curtea bisericii. Traducătorul Stelian Ciampuru, din Alexandria.
Nu exagerez deloc dacă afirm că sufleteşte şi-au manifestat dorinţa de a fi alături şi alţi membri ai asociaţiei noastre din alte localităţi, începând cu Madridul, Marin Traşcă, Tudor Şerbănescu şi Grupul Niram (Romeo Niram, Ariadna Petri, Fabianni Belemuski, Antonio Calderon de Jesus, Constantin Popa, Maricica Manciuc,  Al. Toma şi alţi români ajunşi în ţara lui Don Quijote!
Canada: poetul George Filip. Şi românii: N. Darabănţ, Braşov, Alex. Cutieru, Siliştea Gumeşti, Nicoleta Milea, Alexandria, Ion Georgescu, Tufeni, Vasile Corneliu, Caracal, Florea Miu, Craiova, C.Carbarău, Bolintin, C. Blănaru, Iaşi, V. Delceanu Salcia, Teleorman, precum şi alţi prieteni care ne-au publicat grupaje sau pagini din creaţiile noastre. ( Emilian Marcu, Iaşi, Mircea Dinutz, Focşani, Ştefan Dinică, Alba Iulia,  Toma Marin, Călăraşi, Lucian Mănăilescu, Mizil, Stan V. Cristea, Alexandria).
Ne-a surprins plăcut că de la Biblioteca judeţeană „Marin Preda” a participat metodista, d-na Nicoleta Alexa. Presa locală a fost prezentă prin: Aurelia Bărbuş, (Drum) Ion Bădoi (Opinia Teleormăneană), Gabriel Argeşeanu, (Gazeta de Teleorman), Teodora Ciofalcă (Media Sud). Gata, că mai sunt şi alţii care ne agreează, dar pare a laudă… Am mulţumit preotului paroh Emilian Trică, preoţilor Adrian Trandafir, Emilian Cârnaru şi Gigel Băltoiul pentru minunata găzduire şi „omenirea” care ştiam că îi aşteaptă pe musafiri.
Asociaţia Culturală Mileniul 3 la 10 ani !
Oare  ce ar trebui să spunem după un deceniu de strădanii, de griji, dar şi de realizări? După cum vedeţi ne-a luat destul timp ca să-i prezentăm pe toţi oaspeţii, aşa că vom comprima cele multe dintre cele dorite să vi le aducem la cunoştinţă. Mai întâi trebuia să se numească „Drum”, după publicaţia omonimă pe care majoritarea dintre viitorii noştri membri au reuşit s-o editeze într-o nouă serie. N-a fost să fie. Primul sediu a fost într-o gunoierniţă, unde înainte şi azi se păstrează tomberoanele. A fost „donaţia” puterii din 2000, pentru Mileniul 3, Asociaţie Culturală, pentru Partidul Pensionarilor şi CAR cadre didactice, după cum se vede, cele trei categorii atât de preţuite de toate puterile politice: Oamenii de cultură, pensionarii şi cadrele didactice!
Am voiajat de la Biblioteca orăşenească la cea a Liceului Economic la Casa de Cultură, ca după patru ani să ni se dea sediul de azi, dar nu şi combustibil pentru încălzire. L-am adus de la casele noastre până acum doi ani, când „bolnavi de literatură şi cultură” fiind, am fost trataţi cu căldură în sala de aşteptare a Cabinetului particular al medicilor Veronica şi Viorel Dinu, cărora le mulţumim şi pe această cale. Ne-am constituit în această asociaţie cu gând să facem ce se poate pentru viaţa culturală a oraşului şi judeţului şi …
  
Ce am făcut, voi încerca să telegrafiez.
Prima realizare: Ne-am întâlnit în fiecare joi, cei care au dorit, care au putut să ne informăm şi să plănuim ce s-ar putea face. Am realizat două antologii literare cu creaţiile noastre: Nepoţii lui Moromete. 13 scriitori din Teleorman, prefaţă Horia Gârbea, Editor, Marin Codreanu. Poezie, proză, eseuri, exegeze. Ed. Muzeul Literaturii Române, Buc., 2003. Rodul Câmpiei, alcătuită de C.T. Ciubotaru şi Liviu Comşia. Cuprinde: poezie, proză, eseistică, publicistică, istorie, matematică, fizică, religie, film, artă plastică etnologie, practic tot ce a apărut în volume în 2006. (Ca şi prima antologie a avut o perioadă de…gestaţie de trei ani). Am participat efectiv  la peste 85 de lansări de carte. Am iniţiat o coleţie de carte „Mileniul 3-RO”, sub egida căreia au apărut 23 de cărţi ale milenarilor, la 12 subsemnatul am scris pre sau postfeţe.
Am avut relaţii de parteneriat cu Bibliotecile: „Marin Preda”, „Casa Corpului Didactic”, Alexandria, cu cele din Roşiori de la oraş şi liceee, cu şcoli ca Măldăieni, Troianu, Dobroteşti, Voluntari, Stejarul Liceul Economic, unde am sprijinit activitatea culturală, apariţia revistelor şcolare etc. Ne putem lăuda că am debutat 9 scriitori. Că am pus umărul la majoritatea acţiunilor culturale din oraş şi judeţ. Că acum am făcut „cadou” oraşului un concert de gală Dan Iordăchescu, un spectacol  de teatru modern susţinut de actorii Ioana Brătilă şi Andrei Bratu, regia Margit Olteanu. Cu un spectacol de muzică uşoară având ca solişti pe Maximilian şi Seabastian Muntean.
 
Ni s-a spus că „e cam lăudată activitatea milenarilor”. Trebuia să păstrăm un moment de reculegere pentru membri fondatori care nu mai sunt: Paul Amet şi Florin Troscot. Au fost prezentaţi ceilalţi membri fondatori: Mihai Athansaie Petrescu, G.Tutcălău, Gabi Argeşeanu şi cei mai activi membri din ultimii ani, cu menţiunea că Doamna Florina Isache a fost sufletul activităţilor din ultimii ani, secondată de  Dr. Viorel Dinu, prof. Ion Scarlat, Pictorul D. Ciocan, Liviu Nanu, pr. Vasile Berlic, ceramistul Ciprian Anghel, şi cei care vin din urmă, Valentin Şaptefraţi, Cristina Stănescu, Ion Mihăilă, Nicu Baldovin, Cristian Moraru.
 
Am publicat în mai toate revistele din ţară, am fost prezenţi la TVR şi la mai toate televiziunile locale. Am fost prezenţi la publicaţiile româneşti din lume prin Domniţa Neaga, Liviu Nanu, Mihai Petrescu, Gabi Argeşeanu şi C.T.Ciubotaru. Ne-am făcut prezenţa şi pe sticlă, la „Agonia ro”, la „RoLiteratura” şi la Radio Cultural România, unde am citit poezii şi proză.
Au citit poezii Florina Isache şi G. Tutcălău. Ne-au încântat cu muzică folk doi elevi de la Anastasescu: Mihai Răduţ şi Gabriel Ştefan şi un grup de eleve de la Liceul Economic ni l-a readus în suflet pe Eminescu prin romanţele cunoscute, sub îndrumarea prof. Geanina Voican.
Suflete casante, de C.T. Ciubotaru (Ed. Paralela 45, Piteşti, 2010), cu o prefaţă de Liviu Comşia. Ostilităţile au fost deschise de Liviu Comşia, care a subliniat ideea din prefaţă că „Omul vesel, pontagiu, ironistul şi imprevizibilul C.T.C. cu felul histrionic de a fi este un om trist, care-şi ascunde această stare sub… zâmbet, calambur, zeflemea, o mască pe care puţini i-au descifrat-o. Râsul din lacrimă al autorului ascunde un om literalmente tragic, el râde în timp ce lăcrimează. Este o carte scrisă în vârful degetelor, pentru a nu sparge acele suflete casante care-i sunt personajele romanului.
I. Bitoleanu: „După ce a reuşit să ne convingă că este un scriitor redutabil, care a fost tradus în spaniolă, această carte ni se pare cea mai realizată scriere a sa, căci aparentul profesor hâtru se dovedeşte un observator atent a unei umanităţi deformată de societate, Subtil sugerate de două planuri paralele, unul cel al naratorului, celălalt prezentat prin jurnal, situaţiile prezentate cu acribie, unde nu apar fisuri pe care memoria este imposibil să le reţină, asta demonstrează fără tăgadă că această carte este unul dintre romanele de sertar, aşa cum mărturiseşte şi autorul”.
Nu putem încheia această lungă şi importantă perioadă fără a mulţumi Consiliului municipal şi primarului Ion Nuţă, care au realizat un act reparator fiind primul oraş din România, după alte cinci metropole din lume, care i-au oferit baritonului Dan Iordăchescu diploma de Cetăţean de Onoare al oraşului Roşiorii de Vede.
 
Mă gândesc ce „cadou” să propun din partea milenarilor pentru anul viitor, pentru ca autorităţile să nu mai „uite” că milenari au stat în spatele multor activităţi din anii trecuţi, dar un amic, Florea Miu, se plângea că nu ştie ce să facă pentru a refuza onorurile oficialilor.. I-am spus că din acest punct de vedere sunt fericit: La noi doar defuncţii şi strainii se bucură de asta!
                                                                                                                  Constantin T. CIUBOTARU
 
Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971