Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Anul 2009
Jumulirea contribuabilului român
Cunoscuta „scrisoare către ţara sa” a regizorului Alexandru Tocilescu
Adrian Alui Gheorghe, Bedros Horasanghian şi şi Monica Sumalan în trei însemnate reviste culturale
„Actualitatea românească” – articole de prof. dr. Adrian BOTEZ - Partea I
„Actualitatea românească” – articole de prof. dr. Adrian BOTEZ - Partea II
Criza educaţiei, criza mass-mediei, criza din Basarabia – văzute de Magdalena Albu şi Vasile Şoimaru
În loc de concluzii: Mircea Eliade - "Pilotii orbi", articol publicat in ziarul Vremea, 1937
Ziua românilor de pretutindeni şi daruri de binecuvântare
Despre problema identitară de Gavril Cornuţiu
Despre numele de etnie, extrase din articole de Ion Abrudan şi I.D. Sârbu Partea I
Despre numele de etnie, extrase din articole de Ion Abrudan şi I.D. Sârbu Partea II
Versuri de LUCIAN BLAGA în traducerea lui Constantin FROSIN
Articole de Adrian Sturdza, Georgeta Resteman, Al. Fl. Ţene, Adrian Botez, Gheorghe Istrate, George Anca, Loredana Ionas, Constantin Ciubotaru, Dan Lupescu Despre: Incriminarea comunismului, Cenaclul „Lucian Blaga”, Un premiu de excelenţă „B. Fundoianu”, Marea enciclopedie a spiritualităţii româneşti, Educaţia permanentă, Remember: Gabriel Stănescu şi Ştefan Ioanid. Colocviile de marţi, Oradea interbelică, Roşiri de Vede contemporan - Partea I
Partea II
Partea III
Partea IV
Partea V
MARE CREATOR DE LIMBĂ, MIHAIL SADOVEANU A CREAT ŞI MALEFICE CONFUZII – corespondenţă între Corneliu LEU şi Dimitrie GRAMA
Avem un laureat al Premiului Nobel român, care a fost traitor în România, documentare prezentate de George ROCA
Mirodan şi cafeneaua de la nr. 88, de Roni Căciularu
o bogată selecţie de anecdote mai noi sau mai vechi (partea I) -
Partea II
Rubrici de Elisabeta Iosif, Ionuţ Caragea, Ioan Lilă
O bogată selecţie de anecdote mai noi sau mai vechi(partea a II-a)
O bogată selecţie de anecdote mai noi sau mai vechi(partea a II-a)- continuare
O bogată selecţie de anecdote mai noi sau mai vechi(partea a II-a)- continuare
ACTUALITATEA CULTURALĂ, LITERARĂ ŞI EDITORIALĂ


NOUĂ COMENTARII DESPRE PARTIDUL COMUNIST


Luni, 22 noiembrie, ora 12:00, la Târgul de Carte „Gaudeamus”, Romexpo, a avut loc lansarea în România a cărţii „Nouă Comentarii despre Partidul Comunist”
„Noua Comentarii despre Partidul Comunist” reprezintă o serie de editoriale tipărite în luna noiembrie 2004 de ziarul DaiJiYuan, ediţia în limba chineză a ziarului The Epoch Times (www.theepochtimes.com). Începând de atunci, ele au avut un efect extraordinar asupra cititorilor din întreaga lume şi în special în China, unde au declanşat un val uriaş de demisii din Partidul Comunist Chinez. În câteva săptămâni de la publicare, chinezii au început să îşi posteze demisiile pe un site special construit, numărul demisiilor crescând în fiecare an: în prezent, numărul total al celor care şi-au dat demisia din PCC a ajuns la peste 80 de milioane.
Prin publicarea acestei colecţii de articole, editorii secţiei române a ziarului The Epoch Times (www.epochtimes-romania.com) îşi propun să iniţieze o dezbatere despre caracterul Partidului Comunist, pornind de la analiza extrem de documentată a istoriei terorii comunismului chinez, prezentată în lucrarea de faţă, o analiză ce are la bază documente oficiale ale Partidului Comunist Chinez (PCC), relatări ale unor terţe persoane, sau mărturii detaliate bazate pe experienţa personală.
Temându-se de răspândirea celor Nouă Comentarii, PCC a interzis cartea în China, a folosit “Marele Firewall” pentru a bloca în mod sistematic accesul prin internet la Nouă Comentarii; a trecut la predepsirea celor implicaţi în promovarea şi distribuţia Nouă Comentarii. Cu toate acestea, Nouă Comentarii au continuat să se răspândească în China. În timp ce distribuirea în mod public a cărţii nu este posibilă în China, în chinatown-urile din întreaga lume este ceva obişnuit să găseşti standuri care ajută cetăţenii chinezi să-şi dea demisia din Partid.
Datorită unor motive lesne de înţeles, identitatea autorului colecţiei de articole nu a fost făcută publică.
Oficial, în România, comunismul a murit în 1989. Dar efectele sale se mai resimt încă, uneori chiar foarte puternic şi dureros – atât cele de natură materială, cât, mai ales, daunele produse conştiinţei româneşti – care sunt mult mai greu de reparat şi cu efecte devastatoare mai subtile, pe termen lung.
Poate că citind aceste Comentarii veţi avea, ca şi noi, impresia că obţineţi o înţelegere mai profundă a dramei petrecute în România. Poate veţi crede, ca şi noi, că aceste Comentarii ne privesc pe toţi cei care am trăit sub comunism şi care am fost de-a lungul vremii influenţaţi de maleficele doctrine.
În limba română ne puteţi urmări la www.epochtimes-romania.com. Mai multe informaţii pe: http://ninecommentaries.com/
                                                                                                        Adrian STURDZA
                                                                                     Presedinte Epoch Times Romania
                                                                                                              http://epochtimes-romania.com



 

LA SEBEŞ-ALBA SPIRITUL LUI BLAGA ESTE ÎNCĂ VIU!

Cenaclul literar “Lucian Blaga” – mereu în lumina Cuvântului

1După amiază de noiembrie - frumoasă, caldă, liniştită, cu frunze arămii aşternute pe o parte şi alta a şoselei pe care o parcurg în viteză de la Sibiu la Sebeş şi o nesfârşită emoţie generată de faptul că în curând, împreună cu buna mea prietenă vom fi prezente la o întâlnire de suflet ce se va produce la Cenaclul „Lucian Blaga” din oraşul în care sevele poemelor lui Blaga curg prin fiecare iubitor de frumos. Şi fac această afirmaţie cu toată convingerea pentru că descoperind comuniunea literară de-aici mi-am dorit atât de mult să ajung să-i cunosc membrii, încât, chiar dacă în zi de miercuri - la mijloc de săptamână - am „evadat” din tumultul problemelor cotidiene luând drumul ţinuturilor în care a văzut lumina zilei inegalabilul Lucian Blaga – aproape de Lancrămul lui - leagăn de suflet  unde a scris atât de frumos: „Laudă seminţelor, celor de faţă şi-n veci tuturor”.
Da, acesta este mesajul care străjuie bustul impunător al poetului filozof la intrarea in Casa de cultură din Sebeş unde, spre plăcuta mea surprindere se desfăşoară intense activităţi culturale în cadrul Centrului Cultural „Lucian Blaga”. Poetul Petru Făgăraş, gazdă primitoare şi suflet al mişcării literare de-aici ne întâmpină cu câte-un gingaş trandafir alb, conducându-ne spre sala rezervată întâlnirii săptămânale a acestor neobosiţi truditori pe altarul frumosului. Parcurgem cu emoţie holul de la intrare, făcând plecăciune de suflet în faţa bustului lui Blaga, urcăm scările spre etaj, traversăm o sală care seamănă cu sala de aşteptare din faţa unui cabinet medical dar aflăm că de fapt este anticamera rezervată părinţilor ce şi-au adus odraslele la cursuri de dans; apoi intrăm într-o săliţă în care, în jurul unui pian învechit stau patru tineri care cânta muzică folk. În cele din urmă ajungem în locul care în scurt timp, tineri elevi, studenţi, oameni ajunşi la maturitate deplină sau pensionari plini de spirit si vioiciune se-adună la „sfat” pentru a croi pârgiile unui spectacol de Crăciun, oferit cu dragoste de oameni şi frumos sebeşenilor.
„Indiferent dacă avem sau nu probleme, daca e vreme bună sau plouă, miercuri la noi e sărbătoare” – ne spune Petru Făgăraş, un om blând dar plin de spirit care este promotorul si administratorul reţelei cu acelaşi nume pe care membri Cenaclului îşi postează creaţiile si unde activitatea literară se desfăşoară aidoma unui cenaclu, interactiv. Facem cunoştinţă cu fiecare în parte, ne strângem prieteneşte mâinile  şi simţim bucuria în ochii lor aşa cum o simţim pe cea din sufletele noastre. Maria Cornelia Postescu, Ion Kamla, Petru Fagaras, Maria Berghezan, Corina Ofelia Corpodean, Emilia Faur, Casiana Ekart, Bogdan Turcu, Mariana Hagiu, Camelia Tincu, Ioana Damian, Jeni Voina, Rodica Haprean, Felicia Todor, Cristina Chiroiu, Rafila Maniu, Albu Aurel Gheorghe – iată cine vine aici în fiecare miercuri şi aduce laudă Cuvântului într-un mod care-mi aminteşte de „Flacăra” regretatulului Adrian Păunescu din anii tinereţii mele. Retrăiesc în taină clipele de neuitat ale anilor de liceu când pentru a participa la întâlnirile de pe Stadionul Central al Clujului îmi făceam „billet de voie” şi-l prezentam pedagogei ce ne veghea în căminul de elevi în care locuiam, cu mult înainte de data spectacolului pentru a nu rata ocazia de a fi împreună cu mii de oameni  entuziaşti, iubitori de poezie şi muzică folk… Aşa am procedat şi în această miercuri de noiembrie si nu glumesc, chiar mi-am cerut voie de la serviciu pentru a ajunge la Sebeş.
Aflăm că mişcarea literară reunită sub numele de Cenaclul literar “Lucian Blaga” a luat fiinţă încă din anii ’70. În anul 1975 cei care l-au infiintat au fost: poetul filozof Ion Kamla, Remus Rednic-metodist, Gheorghe Maniu - fost director a Casei de Cultură, Rafila Maniu, Olga Caba, Valeriu M. Sivan şi a funcţionat până in anul 1988.
În 1997 s-a reînfiinţat, prin efortul nemijlocit lui Maria Cornelia Postescu, Ion Kamla, Jeni Voina, Rafila Maniu, la care s-au alăturat imediat Petru Făgăraş şi Maria Berghezan. Frumuseţea cuvântului izvorât din suflet a adus alături şi alţi oameni minunaţi , tineri si maturi, în prezent activând 17 membri.  Petru Făgăraş împreună cu o prietenă de suflet a Cenaclului, Virginia Smărăndiţa Brăescu au creat o reţea a Cenaclului care a ajuns la 71 de membri: 
http://lucianblaga-sebes.ning.com/.
Am nimerit în ziua în care mebrii cenaclului s-au adunat special pentru a se organiza în vederea susţinerii unui spectacol de Crăciun, în exclusivitate pentru concetăţenii lor, cu poezie si muzică adecvată, aparţinând numai şi numai membrilor săi. Stau cuminte cu prietena mea alături si ne întelegem din priviri, minunându-ne ca ne mai putem bucura de asemenea momente într-o lume plină de ratăcire spirituală, o lume a goanei după bunăstare sau de cele mai mule ori a luptei pentru subzistenţă…
Selectarea poeziilor, a cântecelor de Crăciun, alegerea machetei pentru afişul ce va înştiinţa locuitorii oraşului asupra evenimentului, a invitaţiilor, a micilor atenţii pe care neobosiţii creatori vor să le facă fiecărui participant, toate desfăşurate „ca la carte” – sunt supuse la vot absolut “democratic” printre “picanteriile” presărate abil de Ion Kamla şi în perfecta coordonare a Corinei Corpodean – o fiinţă absolut admirabilă prin vioiciunea şi spiritul organizatoric neîntrecut, nedezlipită de chitara pe care-o foloseşte uimitor şi-o numeşte „pâinea „ ei artistică. Intervenţiile înţelepte ale Mariei Cornelia Postescu, „regizor”  desăvârşit al spectacolului din mijloc de decembrie 2010, sugestiile binevenite ale celorlalţi şi mai ales entuziasmul tuturor ne dau senzaţia că ne aflăm în culisele unui teatru profesionist în care regizori, scenografi, sufleuri şi alţi artizani în organizarea de spectacole pregătesc un spectacol de gală. Toţi se implică, toţi au idei minunate, toţi îşi unesc minţile şi sufletele încercând sa aducă spiritul Crăciunului în inimile celor alături de care trăiesc, muncesc se bucură sau plâng...
Când toate au fost aşezate pe făgaşul lor şi în bună rânduială ne-am luat fiecare caietele de suflet şi-am citit din creaţiile personale în acordul emoţiilor fireşti generate de momentul în sine si cu bucuria de a ne afla împreună. Maria Cornelia Postescu,  admirabila luptătoare pentru viaţă, cu dragoste de viaţă şi frumos, plină de sensibilitate, caldă, jovială şi mereu zâmbitoare ne dăruieşte volumele sale de poeme – nepreţuit dar de suflet pentru suflet...
Nici n-am simţit cum a zburat timpul în mijlocul acestor oameni magnifici prin ceea ce fac şi ceea ce sunt; trebuind să ne întoarcem la Sibiu în aceeaşi seară, le-am mulţumit pentru desfătarea de care am avut parte, am făcut o fotografie de grup, ne-am îmbrăţisat regretând că a trecut aşa de repede timpul petrecut împreună şi-am promis să revenim cu mare drag si altădată - poate la spectacolul de Craciun sau poate mai devreme, Dumnezeu ştie când, dar cu siguranţă revenirea ne va face întotdeauna plăcere.
drumul şerpuind sub lumina farurilor în ceaţa uşoară a serii de noiembrie mi se părea încărcat de simboluri....din aburii reci ai toamnei răsăreau cuvinte şi cuvintele se-mbinau în versuri iar versurile se-aşterneau în imnuri de slavă-nchinate frumosului din noi: „Laudă seminţelor, celor de faţă şi-n veci tuturor”! ....
                                                                                                          Georgeta RESTEMAN
Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971