Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Anul 2009
Jumulirea contribuabilului român
Cunoscuta „scrisoare către ţara sa” a regizorului Alexandru Tocilescu
Adrian Alui Gheorghe, Bedros Horasanghian şi şi Monica Sumalan în trei însemnate reviste culturale
„Actualitatea românească” – articole de prof. dr. Adrian BOTEZ - Partea I
„Actualitatea românească” – articole de prof. dr. Adrian BOTEZ - Partea II
Criza educaţiei, criza mass-mediei, criza din Basarabia – văzute de Magdalena Albu şi Vasile Şoimaru
În loc de concluzii: Mircea Eliade - "Pilotii orbi", articol publicat in ziarul Vremea, 1937
Ziua românilor de pretutindeni şi daruri de binecuvântare
Despre problema identitară de Gavril Cornuţiu
Despre numele de etnie, extrase din articole de Ion Abrudan şi I.D. Sârbu Partea I
Despre numele de etnie, extrase din articole de Ion Abrudan şi I.D. Sârbu Partea II
Versuri de LUCIAN BLAGA în traducerea lui Constantin FROSIN
Articole de Adrian Sturdza, Georgeta Resteman, Al. Fl. Ţene, Adrian Botez, Gheorghe Istrate, George Anca, Loredana Ionas, Constantin Ciubotaru, Dan Lupescu Despre: Incriminarea comunismului, Cenaclul „Lucian Blaga”, Un premiu de excelenţă „B. Fundoianu”, Marea enciclopedie a spiritualităţii româneşti, Educaţia permanentă, Remember: Gabriel Stănescu şi Ştefan Ioanid. Colocviile de marţi, Oradea interbelică, Roşiri de Vede contemporan - Partea I
Partea II
Partea III
Partea IV
Partea V
MARE CREATOR DE LIMBĂ, MIHAIL SADOVEANU A CREAT ŞI MALEFICE CONFUZII – corespondenţă între Corneliu LEU şi Dimitrie GRAMA
Avem un laureat al Premiului Nobel român, care a fost traitor în România, documentare prezentate de George ROCA
Mirodan şi cafeneaua de la nr. 88, de Roni Căciularu
o bogată selecţie de anecdote mai noi sau mai vechi (partea I) -
Partea II
Rubrici de Elisabeta Iosif, Ionuţ Caragea, Ioan Lilă
O bogată selecţie de anecdote mai noi sau mai vechi(partea a II-a)
O bogată selecţie de anecdote mai noi sau mai vechi(partea a II-a)- continuare
O bogată selecţie de anecdote mai noi sau mai vechi(partea a II-a)- continuare
PROBLEME ACTUALE ALE ROMÂNITĂŢII

                            30 NOIEMBRIE - ZIUA ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI
30 Noiembrie - De Sfântul Apostol Andrei - Ziua Românilor de Pretutindeni - instituită prin lege
 
A început prin denumirea unui program excursie de Sf Andrei şi 1 Decembrie 1997 – „Ziua Romanilor de Pretutindeni", iniţiat de Romeo Moşoiu şi derulat de Cristi Dragomir  la Universitatea din Ploieşti, la Departamentul An pregătitor reformat şi dezvoltat prin înfiinţarea centrului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni!
S-a repetat în anii urmatori... S-a vorbit şi cu Patriarhul Teoctist, vrednic de pomenire şi prin ajutorul necondiţionat pe care ni l-a dat în proiectele cu Departamentul şi cu Programul Biserica Românilor în statele învecinate! - şi Biserica a îmbrăţisat ideea, mai ales că Sfântul Andrei era cel dintâi ajuns la Pontul Euxin!
Ulterior, în 2007, s-a legiferat prin Legea promovată de Alianţa DA, de societatea civilă în frunte cu RGNpress, şi de Titus Corlăţean!
 
*Potrivit art. 9 din Legea nr. 299 din 13 noiembrie 2007, privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, la  <>
 
Legea nr.299/2007 grupează şi recunoaşte o serie de facilităţi românilor aflători astăzi în afara frontierelor StatuluI Român, în cea mai mare parte oferite şi în precedent prin alte acte normative şi abroga Legea nr.150/1998 privind acordarea de sprijin comunităţilor româneşti de pretutindeni; împreună cu HG de înfiinţare şi organizare a departamentului pentru relaţia cu românii de pretutindeni, cu HG 689/1994, HG 968/2000, şi HG 168/1998 de înfiinţare a Centrului Eudoxiu Hurmuzachi  şi cu Legea nr.321/2006 - consolidează cadrul juridic re-instituit după 1989, prin art. 7 din Constituţia României, potrivit căruia Statul Român are obligaţia de a sprijini legăturile cu românii de pretutindeni.
 
Autorităţile Statului Român au datoria nu doar morala, de a marca această zi în preajma şi împreuna cu Ziua Naţională a României la 1 Decembrie.


              
             SFINTELE MOAŞTE, DARURI DE BINECUVÂNTARE
                                                 ŞI SFINŢENIE


Pământul românesc este păstrător de sfinte moaşte, aducătoare de sfinţenie şi pelerini. Atotprezenţa lui Dumnezeu, condiţie fundamentală a întâlnirii noastre cu divinitatea se face aşadar simţită şi prin prezenţa moaştelor multor sfinţi. Biserica noastră strămoşească păstrează cu mare cinste in oraşul Timişoara la Catedrala Mitropolitană pe Cinstitul Cuvios părinte Iosif cel Nou de la Partoş. Se spune că: „atunci când a fost adus, ca mitropolit al Banatului, clopotele bisericilor au început să bată singure”. Este sărbătorit, pe 15 septembrie şi este considerat ocrotitorul Banatului „Apărător nebiruit şi neînfrânat te pune înainte pe tine pământul Banatului, mulţumire aducându-ţi ca cel ce prin tine din primejdii s-a mântuit. Ci ca cel ce ai îndrăzneală către Dumnezeu, rogă-L să ne apere de toate nevoile, ca să cântăm ţie: bucură-te, Părintele nostru Iosife, făcătorule de minuni (Acatistul Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş).
Muntenia este ocrotită şi de racla Sfintei Muceniţe Filofteia.Trupul său plin de miresme se găseşte în paraclisul nou, al mănăstirii Curtea de Argeş, ridicată de voievodul Neagoe Basarab (1512-1517). Această copilă sfântă, a fost o adevărată ocrotitoare şi binefăcătoare a săracilor, cunoscută şi sub numele de „fetiţa iubitoare de semeni”. Faptele sale de milostenie au îmbodobit-o, făcând din ea „un vas ales”. „Dacă s-a dat de ştire lui Radu Negru Vodă, că vrei să vii in Ţara Românească, cu lacrimii de bucurie a lăudat pe Dumnezeu şi luând mulţime de popor a alergat către Dunăre întru întâmpinarea ta; văzându-te de mult popor petrecută…
„Mâna dreaptă a Sfântului Nicodim se găseşte la mănăstirea Tismana din judeţul Gorj, situată la 38 de km de Târgu-Jiu, ridicată de acest sfânt părinte. Sfântul Nicodim şcolit la Athos, a venit în Ţara Românească şi a ridicat mănăstirea Vodiţa, care a fost arsă de turci, apoi a ridicat frumoasa mănăstire Tismana. Sfântului Nicodim ne rugăm „Arătătorului nostru de cele cereşti şi grabnic folositor, cele de laudă aducem ţie, noi robii tăi, ca unui mare ocrotitor, ci ca acela ce ai îndrăzneală către Domnul, izbăveşte-ne pe noi dintru toate nevoile, ca să cântăm ţie: Bucură-te, făcătorule de minuni. Părinte Nicodime!”.
Sfântul Grigore Decapolitul se găseşte la mănăstirea Bistriţa în judeţul Vâlcea. Viaţa sa plină de sfinţenie şi de fapte bune ne îndeamnă la rugăciune şi meditaţie: „Străină viaţă petrecând pe pământ, fericite părinte Grigorie, cu totul ti-ai înălţat mintea către cele cereşti minunând pe îngeri şi pe oameni cu răbdarea ta, pentru aceasta acum luând răsplătire de la Dumnezeu,cânţi Lui neâncetat cu îngerii: Aliluia!.
În capitala ţarii, Catedrala Patriarhală are moaştele Sfântului Dimitrie Basarabov, cel care a fost adus în ţara noastră, in timpul unui război ruso-turc din Bulgaria, şi mai precis din localitatea Basarabov, de către un ofiţer rus pe nume Petru Salticov care dorea să-l ducă pe Sfântul Dimitrie in Rusia. Un boier macedoromân Hagi Dimitrie, a cumpărat cu bani de aur trupul sfântului pentru ca acesta să rămână la noi, însă, ofiţerul a luat mâna dreaptă a sfântului şi a dus-o la Lavra Pecerska, unde se află şi în prezent. Sfântul Dimitrie este considerat ocrotitorul oraşului Bucureşti. În anul 1918, pe 17 februarie,un grup format din 20 de soldaţi bulgari au pătruns in Catedrala din Bucureşti, la ora două noaptea şi au furat trupul sfântului pentru al duce în Bulgaria. Au fost opriţi la Calugăreni de aghiotantul generalului german Zach, pe nume Rhefeld şi încredinţate sfintele moaşte, Bisericii Ortodoxe Române. Pelerini din toată ţara vin şi se roagă la racla sfântului, pentru sănătate şi ajutor. „Având noi racla cinstitelor tale moaşte, cuvioase părinte, ca la un izvor de daruri toţi cu credinţă alergăm pentru care izbăveşte-ne sfinte, de cei ce ne tulbură pe noi….” (Acatistul Sf.Dimitrie Basarabov).
    Mănăstirea Cernica este cunoscută şi datorită raclei Sfântului Calinic,care este păstrat în pronaosul bisericii, cel care a fost episcop de Râmnicu-Vâlcea şi la care alergau cei bolnavi pentru a primi tămăduire. „Pomenirea ta cea purtătoare de lumină Ierarhe Calinic, veseleşte sufletele celor credincioşi şi atingerea de racla sfintelor tale moaşte sfinţeşte şi dăruieşte tămăduiri, pentru aceasta, după datorie te cinstim pe tine şi cu bucurie îţi cântăm. „Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înţelepţite!”.
Sfinţii Mucenici Zoticos, Attalos, Kamasis şi Filipos care au trăit în secolul IV, se găsesc la mănăstirea Cocoş din judeţul Tulcea, astfel şi Dobrogea este ocrotită şi binecuvântată. Au fost martirizaţi în timpul perioadei lui  Decius (250-251) şi  înmormântaţi într-un loc necunoscur nouă din metropola Novidunum şi apoi transportaţi la Niculiţel şi reînhumaţi în vremea lui Constantin cel Mare sau a urmaşului său. În anul 1973 au fost aşezaţi la mănăstirea Cocoş şi sărbătoriţi pe 4 iunie.
Trupul Sfintei Paraschiva şi al Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, se găsesc pe pământul sfânt al Moldovei. Cuvioasa Maică Paraschiva s-a născut în satul Epivata. La vârsta maturitătii devine „mireasa lui Hristos”. Trupul său a fost adus in vremea domnitorului Vasile Lupu şi aşezat în catedrala mitropolitană „Trei Ierarhi” din Iaşi, unde se află şi astăzi şi este sărbătorită pe 14 octombrie de către creştinii ortodocşi care se roagă cu credinţă astfel,,Îngerii din cer cu laude primind duhul cel fecioresc din pământeştile locaşuri de bucurie te-au încununat pentru vredniciile tale,căci femeiesc trup purtând şi fire slăbănoagă,ai ştiut a birui toate puterile vrăşmaşilor prin buna înţelepciune…”.
   În bisericile unor mănăstiri mai mari (Neamţ, Putna, Secu, Râşca, Slatina, Hurez ş.a) precum şi în unele biserici şi catedrale urbane mai importante din ţară se mai păstrează încă multe părţi (mai mari sau mai mici) din moaştele altor sfinţi aduse în ţară din diverse locuri şi în diferite împrejurări. Cele mai multe au fost cumpărate sau dobândite de voievozii şi boierii români din trecut şi depuse în bisericile ctitorite, renovate sau înzestrate de ei. 
                                                                                                                         Carmen MARIN
Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971