Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Anul 2009
Un motto din N. Steinhardt
Proteste, contestări şi pamflete ale scriitorilor Stefan Doru Dăncuş, Adrian Botez, Magdalena Albu, Corneliu Florea, Brăduţ Florescu, Angela Furtună, Virgil Diaconu, Ancelin Rosetti, Constantin Ciubotaru
- Partea II
- Partea III
Partea IV
„Statul la români” de Viorel Roman;
Un comentariu despre „Slujitorii care fac rău Credinţei”;
Mihai Ciubotaru despre „Ce este, de fapt, Republica Moldova”;
„F-16 cel de astăzi si Consiliul de Coroana din 1940”- un articol de V. Culiceanu;
O declaraţie a Alianţei Familiilor din România
CAZUL DACIA „ROMÂNIA MARE” - O AUTENTICĂ TEMĂ DE MEDITAŢIE sau :SĂ-I LĂSĂM PE PĂPUŞARI SĂ CREADĂ CĂ NE-AU „DUS DE NAS”!!! - Un amplu studiu de Prof. Dr. Adrian BOTEZ
CAZUL DACIA - Partea II
Partea II
Partea III
Nichita STĂNESCU în traducerea franceză a lui Constantin FROSIN;
VERSURI DE DAN LUPESCU
VERSURI DE ADRIAN BOTEZ
VERSURI DE MELANIA CUC
VERSURI DE PAUL POLIDOR
FLORENTIN SMARANDACHE A PRIMIT MEDALIA DE AUR PENTRU ŞTIINŢĂ
ION GHEORGHE ÎN COGAIONUL UITAŢILOR
VĂ INFORMĂM ÎN LEGĂTURĂ CUTREI ACTUALE OPORTUNITĂŢI DE AFIRMARE LITERARĂ: „Revista internaţională STARPRESS”, „Romeo şi Julieta la Mizil” şi „Antologiile revistei SINGUR”;
Eveniment editorial Silviu Dragomir, ;, De la regimul comunist la regimul Iliescu;, Îndreptăţite întâmpinări ale colegilor noştri de la revista „Contemporanul”;
Trei recenzii de Al. Florin ŢENE
Două recenzii de Octavian CURPAŞ
Două recenzii de Ionuţ CARAGEA
Cu George Roca de la spaţiul virtual la cel metaforic
O convorbire între Elisabeta IOSIF şi Al.Fl. ŢENE
IMPORTANŢII ROMÂNI AI STRĂINĂTĂŢII ŞI AI ŢĂRII LOR: CLAUDIU MĂTASĂ - un interviu luat de Nicolae Dima Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite consemnată într-un interviu luat de Nicolae Dima, o altă personalitate importantă printre românii din străinătate.- Partea I
Partea II
Partea III
Partea IV
Partea V
INTERNETUL VĂZUT DIN MEDIA TIPĂRITĂ
Balaurul Bondoc – o nouă specie de velociraptor descoperită în România
Rubricile lui Dan GHELASE, Ioan LILĂ, Ionuţ CARAGEA, Elisabeta IOSIF
- Partea II
Alte surse de folclor internet
Va oferim spre decărcare alte producţii şi filme din folclorul internetului
SLIDE SHOW DESPRE CUM PUTEŢI UITA DE CRIZA BÂND UN PĂHĂREL
 Nouă specie de velociraptor,    descoperită în România:
        “Balaur bondoc”

(Comunicat AGERPRES categoria Fapt divers, 31 August, 2010 7:17)
Asamblarea scheletului fosilizat al unui velociraptor, de talia unui curcan supradimensionat, care a trăit în Europa în urmă cu 70-80 de milioane de ani, a dezvăluit o specie până în prezent necunoscută din acest dinozaur carnivor, potrivit unui studiu publicat luni în Analele Academiei Naţionale Americane a Ştiinţelor (PNASS), datate 30 august - 3 septembrie.
“Aşteptăm aceasta de mult timp şi această aşteptare a produs o surpriză interesantă”, observă Mark Norell, preşedinte al diviziei Paleontologie din Muzeul american de Istorie Naturală şi unul dintre coautorii acestui studiu, citat de AFP.
Acest dinozaur biped, descoperit în România şi botezat “Balaur bondoc”, era greu şi avea - în mod surprinzător - membre strânse şi oase sudate. El era dotat cu o pereche de gheare la fiecare din labele sale din spate pentru a prinde prada. Animalul putea avea lungimea de 1,80-2,10 m de la cap la vârful cozii.
“Balaur reprezintă o nouă specie de dinozaur vânător care este foarte diferit de tot ce cunoşteam noi”, observă Stephen Brusatte, cercetător al Universităţii Columbia /statul New York/, care lucrează pentru Muzeul american de Istorie Naturală. “Anatomia sa arată că el trebuia probabil să-şi vâneze prăzile altfel decât verii săi velociraptori mai puţin vânjoşi”, care trăiau atunci pe planetă, a adăugat el. Pentru acest cercetător, Balaur era mai degrabă un atacator decât un alergător şi putea să ucidă animale mai mari decât el. Labele din faţă ale Balaurului erau puţin dezvoltate.

“Balaur ar putea să fi fost unul dintre cei mai mari vânători în acest ecosistem european pentru că paleontologii nu au găsit nici măcar un singur dinte mare de dinozaur în România după peste un secol de cercetare”, observă la rândul său Zoltan Csiki de la Universitatea din Bucureşti, alt coautor. “Resturi fosilizate fragmentate ale Balaurului erau cunoscute de peste zece ani, dar nu am avut până acum nicio idee cum să le asamblăm din cauza morfologiei sale atât de stranii”, adaugă el.
“Balaurul bondoc” a fost descoperit de geologul Matyas Vremir de la Transylvanian Museum Society, coautor al acestei lucrări. Potrivit cercetătorilor, caracteristicile sale morfologice dezvăluie fauna specială a Europei în timpul ultimilor ani ai erei dinozaurilor, în perioada în care continentul era în mare parte sub apă şi format doar din câteva insule din cauza creşterii nivelului oceanului.
Dinozaurii au dispărut cu 65 de milioane de ani în urmă, aparent din cauza căderii unui asteroid. Alte fosile au fost descoperite în straturile geologice în care se afla “Balaur bondoc”, între care sauropode de talia unei vaci, precum şi dinozauri foarte mici aşa-zişi “cu cioc de raţă”, precizează cercetătorii.


                                                                                                                         Gheara balaurului bondoc
Balaurul bondoc: O nouă specie
de dinozaur, descoperită în România

- reproducem în continuare după ziarul „Adevărul” -

    
O NOUA SPECIE DE DINOZAUR…
… a fost descoperită de cercetătorii români de la Universitatea Bucureşti, în colaborare cu cei de la Universitatea Columbia din New York. Acesta avea gheare ca nişte coase, pe care le folosea pentru a eviscera animalele care îi cădeau pradă.
Aceştia fac referire la descoperirea descrisă în prestigioasa publicaţie „Proceedings of the National Academy of Sciences”.
“Nu există dovezi că ar fi avut aripi sau că ar fi scuipat foc. Însă prădătorul carnivor care a terorizat România cu aproximativ 80 de milioane de ani în urmă se aseamănă foarte mult cu dragonii mitologici”, scriu jurnaliştii britanici de la The Guardian,  Exemplarul descoperit măsoară doar 2,1 metri lungime. Paleontologii au dedus că a avut picioare scurte şi muşchi foarte puternici, aşa că i-au dat dinozaurului numele de balaurul bondoc.

“Balaurul reprezintă o specie cu totul nouă de dinozauri, foarte diferită de cele pe care le-am descoperit până în prezent”, a declarat Stephen Brusatte de la Universitatea Columbia din New York, co-autor al lucrării. “Balaurul se poate să fi fost el mai mare prădător din ecosistem”, a spus şi Zoltán Csiki de la Universitatea Bucureşti, de asemenea co-autor al studiului.

“În comparaţie cu velociraptorii, balaurul era mai degrabă un kickboxer decât un alergător de viteză. Se poate să fi fost capabil să doboare prăzi mai mari ca el, precum mulţi prădători din prezent”, a mai spus Brusatte…


Această nouă specie de velociraptor, descoperită în România, captează atenţia cercetătorilor din întreaga lume. Fosilele au fost găsite în apropiere de Sebeş, judeţul Alba. Avea forma unui curcan ceva mai mare, era carnivor, a trăit în urmă cu circa 70 de milioane de ani şi a fost descoperit în România.
Noua specie de dinozaur biped a primit numele de „balaur bondoc" întrucât avea un corp robust - scheletul era compact, iar oasele erau bine sudate între ele.

Deşi fosilele au fost găsite în septembrie anul trecut de geologul şi paleontologul clujean Mátyás Vremir (39 de ani), de la Societatea Muzeului Ardelean, studiul privind această specie a fost publicat abia săptămâna aceasta în Statele Unite ale Americii. Cadru didactic la Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca până în 2005, geologul Vremir care a făcut descoperirea,  lucrează din 2006 în Africa, pentru o companie, şi se dedică studiilor geotehnice la Cluj.
El a descoperit până în prezent zeci de dinozauri erbivori, iar anul trecut, când a dat de balarul bondoc, se ocupa de recartografierea zonei, întrucât în hărţile geologice apăreau câteva erori. „Prin recartografierea zonei Sebeş-Alba am descoperit noi situri cu dinozauri. Printre acestea şi cel de la Sebeş, prin intermediul căruia am găsit balaurul bondoc", a explicat pentru „Adevărul"  Vremir. Nu i-a fost tocmai uşor să dea de fosilele care fac acum furori în lumea ştiinţei. Cercetătorul a explicat că în zona respectivă se sapă anevoios, iar descoperirea a fost făcută chiar lângă albia râului.

„Balaurul pândea şi ataca"
„A fost nevoie să săpăm pe o arie mai mare pentru a evita inundarea zonei. Iniţial, timp de vreo oră, am crezut că este vorba despre un crocodil. Nu-mi venea să cred că aveam de-a face cu un dinozaur carnivor. La săpături am stat alături de fiul meu care, deşi are 8 ani, l-a recunoscut şi el uşor", a mai spus Vremir. Când a dat de fosile, paleontologul a făcut câteva poze pe care le-a trimis imediat colegului său de la Universitatea din Bucureşti, paleontologul Zoltán Csiki.
Munca de extragere a scheletului, de lipire şi de consolidare a durat circa două luni şi a fost definitivată alături de experţii în paleontologie din Capitală. Ulterior, aceştia au apelat şi la o echipă de specialişti de la Muzeul de Ştiinţe Naturale din New York care, în februarie, au venit în România pentru cercetare. Dinozaurul care avea în jur de doi metri era, cel mai probabil, spun cercetătorii, foarte inteligent. „Deşi nu avea o viteză foarte mare, pândea şi sărea direct pe pradă. Făcea «kickboxing»", a mai spus cercetătorul.
Vremir face săpături încă de la vârsta de 16 ani şi nu este la prima descoperire senzaţională de acest gen. „Am făcut prospectări în Crimeea, în zona Caucazului. De pildă, în Munţii Crimeei am descoperit într-o peşteră cel mai complet schelet de mamut", a mai spus cercetătorul.
Lectorul universitar Zoltán Csiki, unul dintre cercetătorii care au participat la studiu, a explicat pentru „Adevărul" că balaurul bondoc este „cel mai complet dinozaur carnivor descoperit din Europa".
„Scheletul parţial al balaurului bondoc găsit lângă râul Sebeş cuprinde părţi din coloana vertebrală, şira spinării, membrele anterioare şi membrele posterioare. Deşi nu avem craniul, putem spune, după gheare, că este carnivor şi că este unul dintre dintre cei mai mari prădători din zona Haţegului", a spus paleontologul Zoltán Csiki.
Dinozaurul, asemănător cu cei din Jurassic Park, a fost numit „balaur" tocmai pentru a avea rezonanţă pentru cultura românească, iar „bondoc" întrucât, spre deosebire de velociraptori, cu care se înrudeşte, „este mai lat în bazin", a explicat lectorul universitar Zoltán Csiki.

 
Tărâmul dinozaurilor
Lectorul universitar a adăugat însă că în urmă cu opt ani au mai fost descoperite resturile unui animal din aceeaşi specie, dar pentru că acestea erau prea puţine cercetarea a fost stopată. De asemenea, în România s-au mai descoperit fosile în partea de sud-vest a Transilvaniei. „Dinozauri au existat pe tot teritoriul României. Au fost găsite fosile în special în zona Sebeşului şi a Haţegului, pentru că în acele locuri s-au conservat datorită stâncilor", a mai spus Zoltán Csiki.
Cei doi oameni de ştiinţă speră să găsească şi craniul balaurului, pentru că săpăturile în zona Sebeşului nu s-au încheiat încă.

Fosilele vor ajunge în colecţia Societăţii Muzeului Ardelean
Scheletul dinozaurului carnivor care a stârnit interesul paleontologilor din întreaga lume va fi inclus în colecţia de paleontologie a Societăţii Muzeului Ardelean din Cluj-Napoca, unde va putea fi văzut de cei interesaţi.

 Între timp, oameni de ştiinţă de prestigiu insistă asupra faptului că anatomia acestui velociraptor este ieşită din comun. „Aşteptam aceste rezultate de mult timp, iar această aşteptare ne-a adus o surpriză interesantă", a declarat Mark Norell, directorul departamentului de paleontologie al Muzeului american de istorie naturală, unul dintre coautorii studiului publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
Balaurul bondoc avea o pereche de gheare pe fiecare dintre membrele sale inferioare, cu ajutorul cărora îşi imobiliza prada, lungimea sa totală, de la cap la coadă, era cuprinsă între 180 şi 210 centimetri, iar greutatea lui nu depăşea 50 de kilograme.
 

 Un exemplar specia
l

 „Balaurul reprezintă o nouă specie de dinozaur prădător. Având în vedere anatomia sa, acesta, la fel ca speciile de carnivore din zilele noastre, putea să ucidă animale mai mari decât el.

În opinia oamenilor de ştiinţă, caracteristicile sale morfologice „reflectă fauna specială a Europei, în ultimii ani din era dinozaurilor", o perioadă în care bătrânul continent se afla în mare parte sub nivelul mării, fiind alcătuit din doar câteva insule, din cauza creşterii nivelului oceanului planetar.Dinozaurii au dispărut în urmă cu aproximativ 65 de milioane de ani, aparent în urma prăbuşirii pe Terra a unui asteroid.

Se hrănea cu dinozauri pitici

Cercetătorii susţin că, teoretic, balaurul bondoc se hrănea cu dinozauri pitici, care au trăit în aceeaşi perioadă pe teritoriul României. „În zona Haţegului au fost descoperiţi mai mulţi dinozauri pitici. Aceştia erau erbivori şi cădeau pradă «balaurului bondoc»", a explicat Zoltán Csiki.

Dinozaurii pitici, care ar fi trăit în urmă cu circa 70 de milioane de ani în zona Haţegului, au atras şi ei atenţia oamenilor de ştiinţă din întreaga lume. Primul care a lansat această ipoteză a fost baronul maghiar Franz Nopcsa, în urmă cu 100 de ani. Acesta este recunoscut drept unul dintre fondatorii paleobiologiei.


Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971