Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Anul 2009
Un motto din N. Steinhardt
Proteste, contestări şi pamflete ale scriitorilor Stefan Doru Dăncuş, Adrian Botez, Magdalena Albu, Corneliu Florea, Brăduţ Florescu, Angela Furtună, Virgil Diaconu, Ancelin Rosetti, Constantin Ciubotaru
- Partea II
- Partea III
Partea IV
„Statul la români” de Viorel Roman;
Un comentariu despre „Slujitorii care fac rău Credinţei”;
Mihai Ciubotaru despre „Ce este, de fapt, Republica Moldova”;
„F-16 cel de astăzi si Consiliul de Coroana din 1940”- un articol de V. Culiceanu;
O declaraţie a Alianţei Familiilor din România
CAZUL DACIA „ROMÂNIA MARE” - O AUTENTICĂ TEMĂ DE MEDITAŢIE sau :SĂ-I LĂSĂM PE PĂPUŞARI SĂ CREADĂ CĂ NE-AU „DUS DE NAS”!!! - Un amplu studiu de Prof. Dr. Adrian BOTEZ
CAZUL DACIA - Partea II
Partea II
Partea III
Nichita STĂNESCU în traducerea franceză a lui Constantin FROSIN;
VERSURI DE DAN LUPESCU
VERSURI DE ADRIAN BOTEZ
VERSURI DE MELANIA CUC
VERSURI DE PAUL POLIDOR
FLORENTIN SMARANDACHE A PRIMIT MEDALIA DE AUR PENTRU ŞTIINŢĂ
ION GHEORGHE ÎN COGAIONUL UITAŢILOR
VĂ INFORMĂM ÎN LEGĂTURĂ CUTREI ACTUALE OPORTUNITĂŢI DE AFIRMARE LITERARĂ: „Revista internaţională STARPRESS”, „Romeo şi Julieta la Mizil” şi „Antologiile revistei SINGUR”;
Eveniment editorial Silviu Dragomir, ;, De la regimul comunist la regimul Iliescu;, Îndreptăţite întâmpinări ale colegilor noştri de la revista „Contemporanul”;
Trei recenzii de Al. Florin ŢENE
Două recenzii de Octavian CURPAŞ
Două recenzii de Ionuţ CARAGEA
Cu George Roca de la spaţiul virtual la cel metaforic
O convorbire între Elisabeta IOSIF şi Al.Fl. ŢENE
IMPORTANŢII ROMÂNI AI STRĂINĂTĂŢII ŞI AI ŢĂRII LOR: CLAUDIU MĂTASĂ - un interviu luat de Nicolae Dima Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite consemnată într-un interviu luat de Nicolae Dima, o altă personalitate importantă printre românii din străinătate.- Partea I
Partea II
Partea III
Partea IV
Partea V
INTERNETUL VĂZUT DIN MEDIA TIPĂRITĂ
Balaurul Bondoc – o nouă specie de velociraptor descoperită în România
Rubricile lui Dan GHELASE, Ioan LILĂ, Ionuţ CARAGEA, Elisabeta IOSIF
- Partea II
Alte surse de folclor internet
Va oferim spre decărcare alte producţii şi filme din folclorul internetului
SLIDE SHOW DESPRE CUM PUTEŢI UITA DE CRIZA BÂND UN PĂHĂREL
 AICI NE FACEM O DATORIE DE ONOARE
FAŢĂ DE CEL CARE, LUÂND ACEST
INTERVIU CU BUNUL SIMŢ AL
REPORTERULUI MODEST, ESTE EL ÎNSUŞI
O PERSONALITATE PE CARE AVEM ONOAREA
SĂ O PREZENTĂM CITITORILOR NOŞTRI.
ESTE VORBA DE:


Dr.  Nicholas Dima –
profesor, scriitor, eseist, publicst,
fost redactor la Vocea Americii



----------------------

DIMA Nicolae, nascut la 22 iulie 1936, in comuna Curcani, Jud. Ilfov. Absolva liceul „Mihai Viteazul” din Bucuresti (1954). Dupa doi ani, ca student la Institutul Politehnic, este exmaticulat pe considerente politice (1956). In acelasi an este arestat si condamnat la doi ani inchisoare - Timisoara, Jilava, Aiud, Gherla - pentru tentativa de a parasi tara. Obtine licenta la Facultatea de Geografie-Geologie a Universitatii din capitala (1967). Lucreaza ca metereolog la Aeroportul Baneasa (1967-1968) In 1969 paraseste tara stabilindu-se in Statele Unite. Aici obtine diploma Master of Arts, iar in 1975 isi ia doctoratul la Columbia University din New York cu teza „Consecintele etnice ale politicii demografice a Uniunii Sovietice. Ocupa pe rand functiile: Profesor la William Patterson College din New Jersey, la John F. Kennedy Special Warfare Center and School de la Fort Bragg, Noth Carolina, Scoala de Comando a Armatei Americane; redactor la Postul de radio „Vocea Americii” (1975-1985 si 1989-1999); Visiting Professor, Jerome E. Levy Chair, Naval War College, Newport, RI (2001); Adjunct Professor and Research Associate, William R. Nelson Institute, James Madison University, Harrisonburg, VA (2002-2004); Professor of Pedagogy and Teaching Methodology and offering lectures and block of instruction on Cross-Cultural Communication as well as Globalization issues la St. Mary’s University College, Addis Ababa, Ethiopia (2005-2007). In ultimii ani s-a stabilit in Tucson, Arizona. Membru al Academiei Româno-Americane.

Opera si activitatea.
A scris lucrari si studii social politice de cultura internationala, care au fost folosite ca materiale de predare si documentare la: James Madison University, Boston College, University of Nebraska, US Army's John F. Kennedy Special Warfare Center and School, Naval War College, Newport, RI, si in alte institutii. A colaborat la majoritatea publicatiilor din exil din care amintim: “Buletinul Bibliotecii Romane” din Freiburg, “Geographical Bulletin of India”, “The Journal of Social, Political and Economic Studies”, “The Mankind Quarterly”, “Stindardul”- Germania, “Cuvantul Romanesc”- Hamilton, Canada, “Lumea libera romaneasca”- New York, “Micromagazin”- New York.

Carti publicate:
“Poeme din inchisori”, impreuna cu Vasile Posteuca si Nicolae Novac; “Amintiri din inchisoare” (1974); “Bessarabia and Bucovina. The Soviet-Romanian Territorial Dispute” (New York, 1982), Editia a II-a “From Moldavia to Moldova. The Soviet-Romanian Territorial Dispute” (New York, 1991); Versiunea romaneasca cu adaugari “Basarabia si Bucovina in jocul politic al Rusiei” (Chisinau, 1998); The Soviet Union and Eastern Europe (Fort Bragg, NC, 1987); “Breaching Barriers of Cross-Cultural Communications (Fort Bragg, NC, 1988), Editia a II-a “Cross-Cultural Communications” (Washington, DC, 1990); Journey to Freedom (Washington, DC, 1990); “Jurnal Etiopian” (Bucuresti, Editura Top Form, 2007)

Premii, diplome, onoruri:
2001-Meritorious Citation and Award for 25 years of US Federal Service / 1989-Meritorious Honor Award, Voice of America, Washington, DC / 1988-Commanders Award for Outstanding Public Service, Fort Bragg, NC / 1984-Award for Excellence in Programming, Voice of America, DC / 1973,74-National Defense Foreign Language Award, Columbia University, NY / 1972,73 Soviet Nationalities Program Award, Columbia University / 1971,73 President's Fellow, Columbia University.
(http://www.alternativaonline.ca)


ÎNCHEIEM ACEASTĂ ÎNTÂLNIRE CARE NE ONOREAZĂ
CU UN APEL DE MARE DEMNITATE INTERNAŢIONALĂ PE CARE, NECLINTIT ÎN POZIŢIA SA DE GÂNDITOR LIBER, ÎL LANSEAZĂ
PROFESORUL CLAUDIU MĂTASĂ :  


                    Claudiu G. MĂTASĂ

                     STALIN, EROU AL «ZILEI D»?

                               (Ziua Debarcării Aliaţilor în Normandia)

Iunie 6, 1944, sau D-Day cum este cunoscută anglofonilor, este data la care Aliaţii au  debarcat în Franţa spre sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Conform statisticilor existente, în această operaţie au murit 2499 americani şi 1915 britanici şi canadieni: deşi nu sunt date despre câţi „francezi liberi” (De Gaulle) sau polonezi au murit atunci, se ştie precis că nici un soldat sovietic nu a participat la această acţiune.

Cu toate acestea, la National D-Day Memorial în Bedford, VA, la circa 200 mile sud-vest de Washington DC, a fost instalat la 1 iunie 2010,  alături de cel a lui Winston Churchill, Franklin Roosevelt şi Harry S. Truman, un bust de bronz al dictatorului sovietic. Cel al lui De Gaulle lipseşte, iar un bust al generalului polonez Edward Śmigły-Rydz nici nu a fost în discuţie. Conştient că armata poloneză nu poate face faţă agresiunii Germaniei lui Hitler şi Uniunii Sovietice a lui Stalin, şi că ajutorul viitorilor Aliaţi era departe, acesta şi-a îndrumat pe cei în subordine să continue lupta trecând spre Vest, prin România prietenă. Mai mult, s-a întors în Polonia ocupată ca să lupte în continuare în rezistenţa subterană, unde a şi murit după puţin timp...
          
Memorialul naţional D-Day a fost autorizat de către Congresul American şi a fost inaugurat de preşedintele George W. Bush în 2001 în scopul de a face cunoscută vitejia forţelor Aliate. Oraşul Bedford a fost ales ca gazda pentru ca şi-a pierdut cu acea nefericită ocazie, per capita, cei mai mulţi fii. Deşi memorialul prezintă, pe lângă statui, sculpturi, colecţii şi un zid în care se află săpate numele miilor de căzuţi, nu este vizitat suficient şi că atare ridică serioase probleme financiare.
 
O explicaţie se află în nedumerirea şi chiar nemulţumirea publicului privind amplasarea bustului lui Stalin.  Într-adevăr, dacă la Memorialul celui de al II-lea Război Mondial din Washington DC recunoaşterea Uniunei Sovietice este îndreptăţită (şapte optimi din pierderile omeneşti au avut loc acolo), la Ziua D a invaziei în Normandia cetăţenii sovietici nici nu aveau cum să participe. Stalin nici nu a fost informat despre operaţia Overlord decât atunci când aceasta s-a declanşat.
 
A recunoaşte meritul unui combatant este o datorie nobilă: a atribui merite inexistente unui criminal, chiar dacă ţi-a fost de folos, este o iresponsabilitate faţă de generaţiile următoare. Ignorând crimele lui Stalin în România, acesta este responsabil cu foametea din Ucraina care a luat între 8-10 milioane de vieţi, cu 18 milioane de deţinuţi în gulagurile URSS (fără a mai număra şi pe cei din ţările socialiste, din care am avut şi eu parte) precum şi cu masacrul a 22.000 ofiţeri şi conducători polonezi care a avut loc la Katyn. În România, conform www.orthodoxytoday.org/blog, numărul morţilor cauzat de comunişti a fost de 435.000 între 1947 şi 1989.
 
La numai 200 mile depărtare, la Washington DC, în apropierea Capitoliului US, se află memorialul Victims of Communism, o replică a statuii „Zeiţa Democraţiei" ridicată la Beijing în 1989 în piaţa Tiananmen (www.victimsofcommunism.org). Cercetând  site-ul fundaţiei care a ridicat acest memorial prin contribuţii de la particulari (printre care mă număr), acelaşi preamărit Stalin este considerat nu doar infam, ci şi ca fiind al doilea criminal ca mărime din toate timpurile, după Mao Tse Dong.
 
În timp ce până şi în oraşul Gori din Georgia unde s-a născut, statuia lui Stalin a fost îndepărtată, în SUA această continuă în a atrage privirile şi a da de înţeles tinerii generaţii că aparţine unuia al cărui exemplu trebue urmat!
 
Existenţa bustului lui Stalin la memorialul D-Day ar putea fi trecută ca o extravanta revoltătoare şi de prost gust al unor localnici, dacă nu ar interveni şi problema menţinerii mitului acestuia criminal care reprezinta ororile comunismului. Fenomenul este adânc: ani de zile după război, Aliaţii au închis ochii faţă de abuzurile comuniştilor: doar au luptat împreună, şi, dacă ne gândim bine, necazurile le sufereau alţii din cauza lor le erau departe.

În contrast cu modul în care au fost sprijinite documentele condamnând nazismul, Cartea Neagră a Comunismului scrisă de Stephane Courtois (Paris, 1997) a fost practic boicotată, iar foştii lideri comunişti continuă şi astăzi să aibă un cuvânt de spus în politica ţărilor aşa zis foste comuniste. A auzit cineva de expresia Holocaustul Comunist? Conform puţinilor care îndrăznesc să desgroape trecutul în acest domeniu, nazismul a distrus cu mult mai puţine vieţi decât comunismul.
   
Aşa cum am arătat mai sus, memorialul D-Day nu se bucură de sprijinul local şi ca atare iniţiatorii şi spijinitorii acestuia caută acum să-l facă să subziste folosind banii publici, şi anume urmărind a-l face parte din National Park Service. Cu alte cuvinte, ca de bună voie să mă facă să plătesc din taxe ca memoria unui tiran după care am suferit să fie falsificată, şi ca generaţiile viitoare să-i rămână recunoscătoare până şi pentru ce nu a făcut. Dacă bustul lui Stalin va fi îndepărtat, lucrurile se vor schimba. Nu doresc să mă mărginesc la atâta, ci îi rog pe cei care văd lucrurile ca mine să-şi ia puţin în timp şi să viziteze site-ul http://stalinstatue.com iscălind o petiţie în acest sens.

Claude G. Matasa, DCE, DSc., DHC
Professor, U. Illinois, Chicago (www.Matasa.net)
President, Ortho-Cycle Co. (www.OrthoCycle.com)
2026 Scott St., Hollywood, Florida
FL 33020, USA


Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971