Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Anul 2009
Un motto din N. Steinhardt
Proteste, contestări şi pamflete ale scriitorilor Stefan Doru Dăncuş, Adrian Botez, Magdalena Albu, Corneliu Florea, Brăduţ Florescu, Angela Furtună, Virgil Diaconu, Ancelin Rosetti, Constantin Ciubotaru
- Partea II
- Partea III
Partea IV
„Statul la români” de Viorel Roman;
Un comentariu despre „Slujitorii care fac rău Credinţei”;
Mihai Ciubotaru despre „Ce este, de fapt, Republica Moldova”;
„F-16 cel de astăzi si Consiliul de Coroana din 1940”- un articol de V. Culiceanu;
O declaraţie a Alianţei Familiilor din România
CAZUL DACIA „ROMÂNIA MARE” - O AUTENTICĂ TEMĂ DE MEDITAŢIE sau :SĂ-I LĂSĂM PE PĂPUŞARI SĂ CREADĂ CĂ NE-AU „DUS DE NAS”!!! - Un amplu studiu de Prof. Dr. Adrian BOTEZ
CAZUL DACIA - Partea II
Partea II
Partea III
Nichita STĂNESCU în traducerea franceză a lui Constantin FROSIN;
VERSURI DE DAN LUPESCU
VERSURI DE ADRIAN BOTEZ
VERSURI DE MELANIA CUC
VERSURI DE PAUL POLIDOR
FLORENTIN SMARANDACHE A PRIMIT MEDALIA DE AUR PENTRU ŞTIINŢĂ
ION GHEORGHE ÎN COGAIONUL UITAŢILOR
VĂ INFORMĂM ÎN LEGĂTURĂ CUTREI ACTUALE OPORTUNITĂŢI DE AFIRMARE LITERARĂ: „Revista internaţională STARPRESS”, „Romeo şi Julieta la Mizil” şi „Antologiile revistei SINGUR”;
Eveniment editorial Silviu Dragomir, ;, De la regimul comunist la regimul Iliescu;, Îndreptăţite întâmpinări ale colegilor noştri de la revista „Contemporanul”;
Trei recenzii de Al. Florin ŢENE
Două recenzii de Octavian CURPAŞ
Două recenzii de Ionuţ CARAGEA
Cu George Roca de la spaţiul virtual la cel metaforic
O convorbire între Elisabeta IOSIF şi Al.Fl. ŢENE
IMPORTANŢII ROMÂNI AI STRĂINĂTĂŢII ŞI AI ŢĂRII LOR: CLAUDIU MĂTASĂ - un interviu luat de Nicolae Dima Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite consemnată într-un interviu luat de Nicolae Dima, o altă personalitate importantă printre românii din străinătate.- Partea I
Partea II
Partea III
Partea IV
Partea V
INTERNETUL VĂZUT DIN MEDIA TIPĂRITĂ
Balaurul Bondoc – o nouă specie de velociraptor descoperită în România
Rubricile lui Dan GHELASE, Ioan LILĂ, Ionuţ CARAGEA, Elisabeta IOSIF
- Partea II
Alte surse de folclor internet
Va oferim spre decărcare alte producţii şi filme din folclorul internetului
SLIDE SHOW DESPRE CUM PUTEŢI UITA DE CRIZA BÂND UN PĂHĂREL
 VERSURI DE MELANIA CUC


Mărturisesc

- Pssst! Strânge robinetul....te rog!
 Picătura a depăşit în unchii de aur
Barilul de  kerosem cu risc zero.
-Ehei, este încă linişte  în oul de Paşte
Spune dropia din embrionul ce  creşte de-a-ndoasele
În farfuria unui gurmand fără identitate .
 Mereu vorbesc despre alţii,
Mă silesc să recunosc reconquista unde
Eu am fost doar o cheie pentru solfegiul
 După care  se mişcă axul pământului.
 Mii de umbre stau  coagulate
Între palmele  mele unse cu uleiul de mirodenii sălbatice.
Mărturisesc, sunt doar un golan rătăcind pe orbita
Din care îngerii se văd tot mai îndepărtaţi,
Ca sentinţa unui vieţaş ce nu va fi dusă la capăt.
O, da sunt oarbă şi surdă dar încă
Hototesc de pe  balconul  meu din beton  
Împodobit cu o singură planta de orhidee.
Sălbatică.
La picioarele noastre , oraşul se topeşte,
Se scurge în  compostul ce mi-a ajuns
La subsioara  scrisorii  pe care ...  ţi-o scriu  
Cu detalii ce nu mai interesează nici un şef de poliţie.
 

Colecţia mea de porţelanuri

 Serghei Esenin a fost ultimul revoluţionar
Care a băut cocktail molotov în loc de agheasmă.
O frăţia de sânge şi de apă chioară ne leagă ...
Şi ce dacă, creionul cu care-mi iscălesc eu jurnalul  
Este bont şi  cea mai mare parte din ceea ce am fost
S-a  aruncat sinucigaşă
Din blocul cu farmacia  ce nu vinde morfină?!
Sunt tot contrabandistul şi armatorul de ocazie...
O uniune de sentimente ce se pot alege.
 Dintre atâtea invazii  şi veşminte rupte
Ca un steag  legat la stâlpul unui catarg.
- Loviţi cu pietre, -pâinea-i scumpă şi
 Exponatul din vitrină este din... ipsos, vopsea şi
Foarte multe întrebări la care nu ştie nimeni răspunsul.

Din grija voastră creşte  sămânţa de  rapiţă,
Achena din care va trebui să extragem ulei şi
Speranţe mult mai subţiri ca o aţă de chirugie.
 Eu cos nasturi, pun capse la vesta de salvare ...
Vremea numai bună pentru centrifuga
Care  stoarce, usucă solzii micuţei sirene.
S-a mai eliberat un loc în colecţia mea de porţelanuri.


Jucăria împuşcată

Nu va mai ploua o mie de ani şi mai bine
Peste arborele împodobit cu batiste de rugăciune
Şi sticle golite de vodcă.
 Cântecul  lebedei negre se târăşte în poante
Ca o jucărie împuşcată  cu gloanţe adevărate.
Un ochi de păpuşă stricată este universul  doamnei Bovary.
Doar un clişeu din grădina cu roze, peste care,
Coţka de unt englezesc s-a topit cu încetinitorul.
Tu nu ai cum să-mi recunoşti parfumul,
Nici amprenta degetului cu care am parafat
Relaţia dintre cei vii şi cei morţi.
Pe  faţa asta  de masă pătată am cinat separat.
 
De altminteri, toate poveştile mele sunt triste,
Palide ca o curtezană bolnavă de ftizie.
Vesel este numai anotimpul care-mi creşte
Ca o piele nouă pe sub pielea cea veche.


Poker pe mere de aur

Privită din cer,  inima mea nu mai contează
Cât timp apa şi săpunul de rufe fac
Revoluţia mult mai albă decât oasele unui dinozaur .
Se usucă mâna savantului şi  mănuşa singură
Adună fiecare detaliu din  gândurile
Pe care eu le risipesc ca şi cum
Aş juca poker pe mere de aur.

În pridvorul mănăstirii de maici tinere
Doarme pietrarul Manole. Nu e vionvat!
Doar disperarea Anei este  floarea de mac
Înfăşată într-un scutec de maternitate....
Exerciţiul iertării de sine-i pe măsura numărului de circ,
O arenă în care evoluez stereotip, fără nici un pericol.
 Jocul meu  de noroc este copia unui
Tren cu gabarit depşit de faptul istoric.
La capătul liniei, flămând şi însetat,
Alt breslaş îşi  aşteaptă femeia şi răsăritul de soare...
Eu mă înghesui în acelaş vagon cu miros de oaie
Şi toată atitudinea mea faţă de patrie
Este un coşmar de joi noaptea către dimineaţă.
 Veştile sunt  reci, slinoase ca o perucă îmbâcsită de pudră.
 Rânced este şi zaţul cafelei iar crucea drumului zace în şanţ
Cu braţele înflorite de margarete sălbatice.
Am pierdut partida!
Trag linie, adun, scad... şi aerul din jurul meu  
Este moale ca drojdia vinului din anul trecut.


Măsura aripilor

M-aţi decupat cu foarfecele de frizerie,  dintr-un tablou de familie ...
 O, da... Am  răni, stigmate nevindecabile la fiecare filă
Din cartea pe care o scriu  în trei direcţii deodată.
Îmi permit luxul să mint, să adeveresc  greşit
  Măsura aripilor de hârtie cerată.
Sunt un biet zeu colorat, jucărie  planând peste
Plantele tuse la zero de  garda-de-mediu.
O stare de fapt  nici nu mai  există, doar cutele ei irevocabile,
Riduri de clown bolnav de ficat.
 De la o vreme nu mai încap în gemantanul contigentului.
Reţin doar un  număr matricol ce se calcă  în picioare
Pentru medalii din sticlă.
Speranţa mea este la  promoţie,
Nu costă nici cât negru sub unghie praşiva felină,-
Vorba ei se tupileşte pe sub cămaşă şi... muşcă.
Apoi... plouă. Cu sudoare  şi cu sânge.
Cad picături mult mai grele decât lespdea
De pe casa în care Lazăr le citeşte leproşilor,
Din Scriptură

Nimic nu mai ţine de  ceea ce  credeam a fi
Suportabil ca o foiţă de staniol pusă
Peste bomboana cu gust de căpuşună.
Sunt tot mai rigidă, inadaptabilă, scândură
Purtată pe umerii a patru bărbaţi cu veste negre
Şi lacrimi adunându-li-se-n bărbie.


 Cu palma pe gură

În provincia cu iarna ce-mi intră în minte şi oase
O caia ce nu-şi mai găseşte corespondetul
În potcoava de deasupra uşii.
În casa vecinilor cântă clavecinul singur.
Melodia e străvezie ca un copil  cu sângele prins de leucemie.

Sacerdoţii-mi vorbesc cu palma apăsată pe gură
 Şi tot universul  înţepeneşte în angrenajul de  idealuri.
Numai tobele militare bat a victorie.
 -Vara asta este ca o răstignire, îţi zic,
Dar nu ar trebui să crezi tot ce auzi că se spune
Despre fisura din sticla de lampă saşie.
 Duminica noastră  zace în rochie de dantelă
Peste patul invadat de  amintiri ofilite.
Dinspre foişorul de foc vin dopuri şi sticle de şampanie!!
Nu mai văd cum lumina lumii e înghesuită în cutii de conserve
Şi scoicile dospesc perle cu nisipul măcinat în măsele.

Mama singură mai umblă cu timpul adunat în pântece,
Trece pe sub mandarinul ca un bivolul mare, alb
Şi cu şal croşetat din deşeuri.


 

  Numai o ţărancă

Îmi scrii că a fost un capriciu să urc Everestul
Cu măslinul păcii modificat ADN.
Că, sigur nu vor mai exista omizi şi fluturi în vara  ce vine iar  
La polul opus  vom planta porumbul mayaş în bidoane de aer.
Eu sunt numai o ţărancă prostuţă, o ţintă sigură,
În care poţi să arunci  cât vrei cu săgeţi de naylon...
 Tu să trăieşti fericit în oglinda cu solzi de argint
Şi zâmbet adaptabil la floarea de cireş pe care o porţi la rever.
Şi ce dacă m-ai lăsat burduşită cu vise,
Grea ca o ştimă  cu miliarde de icre în pântece?
Voi rodi  la timp în nedumerirea ta de duminică;
Aşa, calm, levantin, ca o bufniţă căreia îi cresc gheare prelungi
 Precum  ghimpii unui trandafir stropit cu parfum.

 Eşti numai un braţ de fier fără umăr,
N-ai cum mă cuprinde, mângâia şi apoi
Să  mături cu mine, curtea sanatoriului cu puşti
Ce  joacă şotron peste tropice şi ecuator.
La masa pe care  odată, frângeam prescură şi beam vin,
Te văd  desenând harta  cerului  de gură;
O operă abstractă ca un ţipăt fără început şi sfârşit.
 Eu  doar adaug punctele albe între litere negre,
Las spaţiu suficient pentru  circarii ce înghit
Săbii de Toledo în loc de  analgezic.


Îndrăznela mea

Mă încred în cele câteva idei fără autor, fără titlu.
Amforă extrem de fragilă ,
Stau  în mâinile tale cu bătături înflorite.
Rochia mea este albă şi laptele fierbe sub ţesătură
Ca o  mofetă tânără şi fără cine ştie ce idealuri.
Îmi voi cumpăra singură armă de vânătoare,
Gloanţe de argint şi câini mult mai roşii decât jacheta infantei!
Apoi, vom merge la braţ prin  anotimpul
Pe care l-am jefuit şi-n anii trecuţi.
Îndrăznela mea zgârâie, ca vârful unui ac de siguranţă, pielea-ţi subţire...
La ce-mi sunt buni  pantofii scâlciaţi şi toate scările de marmură
Pe care nu-mi mai cobori în vis  cu inorogii în spumă?
Sunt stăpâna absolută a  zilei în care
Un pictor beţiv zugrăveşte irevocabil biserici de sticlă!
 Ustură epiderma palmei mele peste  lanţul de la cana cişmelei
Şi în mahala creşte,  ca o maia-bună, gazonul sintetic.
Setea-i generalizată,- un ecou multiplicat în carnea pisicii sălbatice...
S-a anulat vânătoarea! Mint cronicarii.
Eu o iau de la capăt cu cititul în  stelele agăţate pe sforă
 Ca un şir de cămăşi bărbăteşti fără butoni la manşete.
Între timp, pe sub asfaltul pleznind de osânză
 Se scurg, la canal, lături şi toată sarea pământului.


Omul pasăre

 Doi genunchi, două coate;
Urcăm în zig zag, anonimă pereche de muşte,
Pe scara rulantă din  trestii de zahăr.
Lumânarea dintre noi doi, are patru aripi şi
Dansul moliei tinere se stinge ca un chiştoc de  ţigară
Apăsat sub talpa unei cizme de damă.
Obscen este ritualul privit de pe straportină,
Şi din fotoliul pe care nu l-a ocupat nimeni.
Scena-i un fir de colb  pe  giurgiveaua ferestrei
Dincolo de care, paradisul domestic  malaxează,
  Transformă în alcool până şi mărul edenic.
Şi ce dacă?
E ziua târgului de fete în babilonia virtuală!
Numai mâine se  vor da pe gratis
Amfore, grâne, sclavi şi  uleiuri virgine.
-Să-ţi mai spăl  o dată  haina cu aripi de vultur!
Goi puşcă, în cuşca cu gratii din salcie tremurândă,
  Dorm cocoşi sălbatici pregătiţi pentru luptă.

În pardisiu de fum şi cu iubita de mână,
Domnul  Sigmund Freud  face pas de vals
Peste  lacul în care
Sângele zburătorului s-a scurs
Ca o rouă în pânza freatică.


Peisaj

S-au schimbat gărzile şi soldaţii de la Vatican
Recunosc în Enoh, zburătorul perfect.
În ziare, continuă lupta dintre David şi Goliat  
Pentru cei câţiva sâmburi de migdale amare.
 -Nu ai ştiut că  zahărul s-a diluat în pepenii din vara trecută
Şi că, negustorii chibuţesc la jocul  de arşice!?
 Este pustie  piaţa  cu geometrie modernă şi egalitate de şanse.
Doar dama cu camelii se mai plimbă spre seară,
 Singură şi fără batistă  în buzunarul halatului  de spital...

 Nefericirea  este mereu  palidă şi indiferentă la acneea
Adolescentului care trece strada cu vântul în plete
Şi capul în piept.
Numele de pe lista faliţilor din dragoste freamătă.
În faţa mea este alt înger,  la rând, cu gamela în mână...
A secat cişmeaua roşie şi călimara poetului debutant.
În spaţiul publcitar al gării de nord,
O fetişcană desculţă şi fără mănuşi,
Ne oferă pe gratis chibrituri de import.


din volumul  ,,FOISORUL DE FOC,, 

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971