Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Anul 2009
Un motto din N. Steinhardt
Proteste, contestări şi pamflete ale scriitorilor Stefan Doru Dăncuş, Adrian Botez, Magdalena Albu, Corneliu Florea, Brăduţ Florescu, Angela Furtună, Virgil Diaconu, Ancelin Rosetti, Constantin Ciubotaru
- Partea II
- Partea III
Partea IV
„Statul la români” de Viorel Roman;
Un comentariu despre „Slujitorii care fac rău Credinţei”;
Mihai Ciubotaru despre „Ce este, de fapt, Republica Moldova”;
„F-16 cel de astăzi si Consiliul de Coroana din 1940”- un articol de V. Culiceanu;
O declaraţie a Alianţei Familiilor din România
CAZUL DACIA „ROMÂNIA MARE” - O AUTENTICĂ TEMĂ DE MEDITAŢIE sau :SĂ-I LĂSĂM PE PĂPUŞARI SĂ CREADĂ CĂ NE-AU „DUS DE NAS”!!! - Un amplu studiu de Prof. Dr. Adrian BOTEZ
CAZUL DACIA - Partea II
Partea II
Partea III
Nichita STĂNESCU în traducerea franceză a lui Constantin FROSIN;
VERSURI DE DAN LUPESCU
VERSURI DE ADRIAN BOTEZ
VERSURI DE MELANIA CUC
VERSURI DE PAUL POLIDOR
FLORENTIN SMARANDACHE A PRIMIT MEDALIA DE AUR PENTRU ŞTIINŢĂ
ION GHEORGHE ÎN COGAIONUL UITAŢILOR
VĂ INFORMĂM ÎN LEGĂTURĂ CUTREI ACTUALE OPORTUNITĂŢI DE AFIRMARE LITERARĂ: „Revista internaţională STARPRESS”, „Romeo şi Julieta la Mizil” şi „Antologiile revistei SINGUR”;
Eveniment editorial Silviu Dragomir, ;, De la regimul comunist la regimul Iliescu;, Îndreptăţite întâmpinări ale colegilor noştri de la revista „Contemporanul”;
Trei recenzii de Al. Florin ŢENE
Două recenzii de Octavian CURPAŞ
Două recenzii de Ionuţ CARAGEA
Cu George Roca de la spaţiul virtual la cel metaforic
O convorbire între Elisabeta IOSIF şi Al.Fl. ŢENE
IMPORTANŢII ROMÂNI AI STRĂINĂTĂŢII ŞI AI ŢĂRII LOR: CLAUDIU MĂTASĂ - un interviu luat de Nicolae Dima Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite consemnată într-un interviu luat de Nicolae Dima, o altă personalitate importantă printre românii din străinătate.- Partea I
Partea II
Partea III
Partea IV
Partea V
INTERNETUL VĂZUT DIN MEDIA TIPĂRITĂ
Balaurul Bondoc – o nouă specie de velociraptor descoperită în România
Rubricile lui Dan GHELASE, Ioan LILĂ, Ionuţ CARAGEA, Elisabeta IOSIF
- Partea II
Alte surse de folclor internet
Va oferim spre decărcare alte producţii şi filme din folclorul internetului
SLIDE SHOW DESPRE CUM PUTEŢI UITA DE CRIZA BÂND UN PĂHĂREL

 SLUJITORI CARE FAC RĂU CREDINŢEI

                                             
                                              CALEA BISERICII

                                                      SAU

                         LA MAREA LIPSĂ DE CREDIBILITATE A GUVERNĂRII

                      SE ADAUGĂ ŞI ALTE ELEMENTE DESTABILIZATOARE

                                                                                                          MOTTO:

                                          Deutsche Welle: „În România, un preot rău distruge cât pot zidi 40 de preoţi buni!”

(EXTRAGEM DIN „ADEVĂRUL” /13.09.2010)

Săptămâna trecută, cotidianul „Adevărul" a dezvăluit că Înalt Preasfinţitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, s-a făcut proprietar peste cele mai profitabile surse de venit ale mănăstirii pe care a ctitorit-o în localitatea sa natală, Dorna Arini, din judeţul Suceava. Mănăstirea din Arini i-a cedat lui ÎPS Teodosie un hotel, două case şi 19 hectare de teren. IPS Teodosie a garantat construcţia complexului monahal cu veniturile Arhiepiscopiei Tomisului.

Patriarhia nu va porni nicio anchetă pentru felul în care a devenit Înaltpreasfinţitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, proprietarul mai multor bunuri ale unei mănăstiri din Suceava. „Conform regulamentului Bisericii Ortodoxe, în baza autonomiei eparhiale este de competenţa  

Înaltpreasfinţului Părinte Arhiepiscop Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor ca, împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Teodosie,  ctitorul mănăstirii din localitatea Dorna Arini, să clarifice problema organizatorică semnalată în materialul de presă", declară preotul Constantin Stoica, purtător de cuvânt al Patriarhiei.

Arhiepiscopia Sucevei, instituţia care ar trebui să facă lumină în acest caz, a refuzat să ofere un punct de vedere.„Şi tăcerea este un răspuns", comentează atitudinea Arhiepiscopiei teologul Marius Dugulescu, vicepreşedinte al Comisiei pentru drepturile Omului şi Culte din Parlamentul României. „Biserica a ajuns într-o situaţie jenantă prin astfel de exemple. Este instituţia cu cea mai mare credibilitate, dar riscă să şi-o piardă prin astfel de atitudini care vin din interior. Îmi pare rău să constat că Biserica între timp şi-a pierdut menirea, iar societatea românească are neapărată nevoie de repere morale", conchide Dugulescu.

Radu Preda, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj, spune că una dintre marile greşeli ale Bisericii în cazul afacerii lui Teodosie este tocmai evitarea răspunsurilor.„În astfel de situaţii cu cât biserica reacţionează mai puţin transparent, cu atât îşi pierde din credibilitate. A te comporta ca şi cum opinia publică nu trebuie să se amestece în treburile Bisericii nu faci decât să alimentezi suspiciunile şi, mai cu seamă, un anumit resentiment faţă de cler, mai ales în această vreme de criză".

Redactor-şef al publicaţiei religioase „Lumea Credinţei", Răzvan Codrescu, consideră cazul Dorna Arini ca fiind un exemplu tipic de afacere personală a unui prelat ascunsă cu dibăcie în spatele unei fundaţii ortodoxe. „Toată această afacere reprezintă gestionarea sub paravan bisericesc a unei averi personale, dobândite prin moştenire sau pe alte căi, mai mult sau mai puţin „ortodoxe", care sfidează condiţia călugărească şi dezonorează rangul arhieresc. Ierarhul arghirofil şi-a luat toate măsurile de precauţie pentru «a se scoate» în faţa instanţelor civile sau bisericeşti, iar de judecata lui Dumnezeu nu pare să se sinchisească", apreciază Codrescu. El crede că decizia ÎPS Teodosie de a trece în proprietate personală activele unei mănăstiri şifonează şi mai mult imaginea BOR. „Nenorocirea Bisericii noastre este că prea mulţi dintre ierarhii ei au astăzi mai degrabă virtuţi manageriale decât virtuţi duhovniceşti. Dezvăluirile din ultimii ani cu privire la faptele unor ierarhi au făcut mai mult rău Bisericii decât toate eforturile însumate ale ateismului militant".

Fostul ministru al Agriculturii Gheorghe Flutur, cel care a susţinut împroprietărirea bisericii din Moldova cu 190 de mii de hectare de pădure, nu a vrut să comenteze afacerea parafată chiar în judeţul în care este preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava. „Nu mă mai bag în dicuţiile astea ale lor (ale ierarhilor - n.r.). Eu am avut războaie cu ei legate de proprietăţile Bisericii şi nu mai vreau să comentez situaţia în care se află acum ÎPS Teodosie".

 „Adevărul" dezvăluia săptămâna trecută cum ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, şi-a însuşit mai multe imobile care aparţineau Mănăstirii „Acoperământul Maicii Domnului" din localitatea suceveană Dorna Arini. Bunurile cedate ierarhului, un hotel, două case şi 19 hectare de teren, fuseseră achiziţionate din donaţii de la enoriaşi. Conform documentelor notariale, arhiepiscopul Tomisului urma să treacă bunurile dobândite într-o viitoare fundaţie care ar avea drept scop tocmai sprijinirea mănăstirii rămase fără principalele proprietăţi.


Iată şi continuarea anchetei „Adevărul” apărută la 15 septembrie a.c:

Averea pe care ÎPS Teodosie a donat-o acum zece ani Bisericii Ortodoxe Române pentru ctitorirea unei mănăstiri s-a întors înzecit în familie. Sub controlul absolut al arhiepiscopului Tomisului.  Arhiepiscopul Tomisului şi-a pus toate neamurile ca fondatori ai fundaţiei constituite pe baza patrimoniului smuls de la mănăstirea pe care a înfiinţat-o. Înalt Preasfinţitul e preşedintele fundaţiei.

Citeşte şi: Justiţie de România. O fundaţie bisericească privată a primit moca aproximativ 200.000 ha de pădure

„Adevărul" dezvăluia săptămâna trecută că mănăstirea din Dorna Arini - Suceava, ctitorită de ÎPS Teodosie pe un hectar de teren moştenit de la părinţii săi, a cedat în proprietatea ctitorului majoritatea averii acumulate din donaţii în zece ani: un hotel, două case, spaţii de producţie şi 19 hectare de teren. Mănăstirea a rămas cu strictul necesar funcţionării: biserica, chiliile, clopotniţa, stăreţia şi o jumătate de hectar de fâneaţă.

Toţi oamenii preşedintelui

Deposedarea Mănăstirii „Acoperământul Maicii Domnului" a fost justificată de către autorul faptei, ÎPS Teodosie, prin aceea că patrimoniul astfel dobândit va fi pus la dispoziţia unei fundaţii care va avea drept scop sprijinirea aceleiaşi mănăstiri. Actele de înfiinţare a fundaţiei arată însă că, practic, tot „profitul" produs de mănăstire în cei zece ani de la ctitorire s-a reîntors în familia lui Teodosie Tomitanul.

Fundaţia „Acoperământul Maicii Domnului" este înfiinţată de 12 membri. Teodosie Petrescu, arhiepiscopul Tomisului, este numit membru fondator, iar ceilalţi, numiţi membri fondatori asociaţi, sunt rude ale Înalt Preasfinţitului: fraţi şi surori (Raluca Petrescu, Anuţa Petrescu, Valeria Meran, Nicon Petrescu, Minodora Porcu) sau nepoţi, nepoate şi alte rude (Viorica Popa, Georgeta Schipor, Gianina Schmidt, Sabina Forfotă, Rodica Bădiliţă, Iulian Petrescu).

Conducerea şi administrarea fundaţiei este exercitată de către un consiliu director, format din toţi cei 12 fondatori, condus de preşedintele Teodosie Petrescu şi de vicepreşedinţii Nicon Petrescu (frate) şi Valeria Meran (soră). Cenzorul fundaţiei este Nicolae Poalelungi, nimeni altul decât consilierul economic al Arhiepiscopiei Tomisului.

Banii rămân în familie

În actul constitutiv se arată, vag, că scopul fundaţiei este „sprijinirea amenajării şi dezvoltării" mănăstirii, dar şi „ridicarea unor noi edificii" şi organizarea unor „diverse activităţi, inclusiv medicale şi economice". Pentru alte detalii privind scopul suntem trimişi la statutul fundaţiei.

Nici statutul nu e mai precis în ceea ce priveşte dimensiunea concretă a sprijinului pe care fundaţia urmează să-l acorde mănăstirii. Mai este adăugată doar următoarea frază: „Fundaţia va sprijini şi promova, prin mijloace specifice, atât pe cont propriu, cât şi prin relaţii temporare sau permanente cu persoane fizice, juridice, fundaţii, institute guvernamentale şi nonguvernamentale, române sau străine, Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului".

Toate celelalte obiective ale fundaţiei nu au legătură cu mănăstirea şi se referă la derularea de diverse proiecte educaţionale, editarea de carte religioasă etc. Un articol distinct precizează că fundaţia va putea desfăşura şi activităţi economice, prin înfiinţarea de societăţi comerciale.

Biserica Ortodoxă, în numele căreia a fost acumulat întregul patrimoniu pe parcursul unui deceniu, nu are niciun cuvânt de spus în ceea ce priveşte administrarea fundaţiei. Puteri depline are membrul fondator, ÎPS Teodosie. Acesta are dreptul exclusiv de a alege membrii consiliului director şi de a ataca în justiţie deciziile consiliului director dacă acestea încalcă legea, actul constitutiv sau statutul fundaţiei. Ceilalţi membri fondatori au inclusiv dreptul de a fi remuneraţi de către fundaţie sau de a li se deconta cheltuielile legate de reprezentarea acesteia. Totul rămâne în familie.

Sechestru pe Arhiepiscopie

Dacă în zona privată pare a se descurca excelent, în calitatea sa publică, de administrator al Arhiepiscopiei Tomisului, ÎPS Teodosie are mari necazuri cu Fiscul. Mai multe bunuri ale Arhiepiscopiei Tomisului, printre care Palatul Arhiepiscopal, terenuri şi autoturisme, au fost puse sub sechestru de către Direcţia Finanţelor Publice Constanţa, pentru o datorie către stat de peste 4,2 milioane de lei. De asemenea, au fost instituite popriri asupra conturilor deschise de Arhiepiscopie la mai multe bănci. Amintim că două conturi deschise la Bancpost sunt deja gajate pentru un credit de 500.000 de euro luat de Arhiepiscopie în 2006, bani folosiţi pentru terminarea hotelului construit la Dorna Arini şi care acum a fost inclus în patrimoniul fundaţiei înfiinţate de familia lui Teodosie.

 


Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971