Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Anul 2009
BOCK&TARA - CRONICA POLITICĂ ÎN IMAGINI - de George ROCA
E o problema de cultură - Corneliu LEU
Albu Magdalena : Guvernul Boc
DOUĂ ARTICOLE DE Viorel Roman
Articole de Iulian URBAN
Articole de Generalul Iordache Olaru, Petrache Costinel şi Dan Brudaşcu
Articole Mihai Ciubotaru şi Ionuţ Ţene
Texte de pe internet
Texte de Dona Tudor, Mihaela Albu,Botez Adrian
Afirmaţii provenite din FOLCLORUL INTERNETULUI
Semnează: George Roca, Melania Cuc, Ioan Lilă - Partea I
Partea II
Partea III
Se profilează un volum de dialoguri
SE PROFILEAZA UN VOLUM DE DIALOGURI - continuare
EMINESCU – „LUCEAFĂRUL” , În versiune engleza de Adrian SONCODI
Poezii de IOAN ALEXANDRU , în versiune franceză de Constantin FROSIN
Carol al II-lea, o figură sinistră care produce mare neîncredere în genealogia moştenitorului tronului său: ESTE MIHAI I FIUL LUI CAROL AL II-LEA ?- de Dr. Dan Brudaşcu
Corneliu FLOREA despre Pusi Dinulescu
Gheorghe Postelnicu, I. Oprisan, Al. Florin Ţene, Dan Brudascu, melania Cuc, Nicolae Băciuţ, Dorel Schor, Octavian Curpaş, Carmen Cătunescu, Adrian Botez, Paul Polidor, Alina Jar şi Jalel El Gharbi Publică articole despre: Ion Gheorghe, Teohar Mihadaş, Vasile Celmare, Sabin Bălaşa, Lazăr Morcan, Lucreţia Berzinţu, Al. Florin Ţene, Melania Cuc, Theodor Damian, George Roca, Liviu Antonesei, Theodor Codreanu, Mircea Stefan, Menuţ Maximilian , Sorin Issvoran, Constantin Frosin - PARTEA I
PARTEA II
PARTEA III
PARTEA IV
PARTEA V
Articole de: Părintele Stăniloaie , Andrei Vartic, Adrian Botez, Dumitru Bălaşa, Mihai Bocioacă, Sorin Golea, George Liviu Teleoacă, Ioana Stuparu - PARTEA I
PARTEA II
PARTEA III
PARTEA IV
PARTEA V
PARTEA VI
Din folclorul internetului - PARTEA I
PARTEA II
PARTEA III
PARTEA IV - Rubrica lui Ionut Caragea
PARTEA V - Passo Doble de Ioan Lilă
PARTEA VI
PARTEA VII - „AM FOST DOBITOC, DAR MAI SUNT OARE?!”
 Iar până la FOLCLORUL INTERNETULUI, dar din dar, vă punem la dispoziţie mai multe vizite în tezaurele de imagine ale bisericilor Romei, aşa cum le-a dăruit Vaticanul

Biserica Sfântul Petru, Capela Sixtină şi alte biserici din Roma precum biserica Sfântul Paul din afara zidurilor şi Sfântul Ioan din Laterano pot fi vizitate acum virtual, pe programele internet puse la dispoziţie de Sfântul Scaun. Realizarea acestor programe care a fost încredinţată studenţilor de la „Villanova University”din Pennsilvania - S.U.A. a durat doi ani, intrând în circuit în 2009. Ea constituie şi o deosebită performaţă tehnică a specialiştilor şi laboratoarelor Universităţii carea au folosit echipamente de nouă generaţie pentru realizarea fotografiilor şi prelucrarea lor numerică.
Vă oferim adresle la care puteţi accesa:   
Visites virtuelles du Vatican sur Internet

la Chapelle Sixtine sur:
http://www.vatican.va/various/cappelle/sistina_vr/index.html

La Basilique Saint-Pierre sur:
http://www.vatican.va/various/basiliche/san_pietro/vr_tour/index-en.html

La Basilique Saint-Paul-Hors-Les-Murs sur:

http://www.vatican.va/various/basiliche/san_paolo/vr_tour/index-it.html

La Basilique Saint-Jean-de-Latran sur:
http://www.vatican.va/various/basiliche/san_giovanni/vr_tour/Media/VR/Lateran_Nave1/index.html

 



Ne păstrăm în cadrul grav reproducând un articol din „Adevărul” despre cartea virtuală, cu toate că autorul nu a ajuns să cunoască şi „VITRINA EDITURII NOASTRE ON-LINE”


Sansele cartii electronice in Romania

Adevarul 29 iulie

Tinerii nu mai citesc pe hârtie decât foarte puţin, preferând e-book-urile, iar editurile se pregătesc să înfrunte noua tehnologie. Cărţile digitale sau e-book-urile sunt din ce în ce mai des lecturate pe computere, latopuri sau pe „readere“ specializate, cum ar fi Kindle, Nook, iPad.
Vezi
http://editura.liternet.ro/catalog de unde poti face rost de cărţi gratuite în format electronic.
taguri
•    carte
•    e-book
•    tehnologie
•    citi
•    iPad
•    Kindle
•    Nook
Cu câţiva ani în urmă o dilemă făcea valuri în rândul jurnaliştilor şi al producătorilor de electronice: va muri sau nu fotografia clasică? Deşi aparatul de fotografiat digital intra în viteză pe piaţa largă, majoritatea slăvea fotografia pe film, justificându-şi fidelitatea, comoditatea sau rezistenţa la nou: „nu ne-am putea imagina instantaneele unei vacanţe decât într-un album de hârtie, pe care să-l ţinem pe noptieră". Aşa că publicarea primelor fotografii digitale, în 1984, de către ziarului japonez „Yomiuri Shimbun" a fost considerată doar un experiment excentric al asiaticilor.
În anul 2010 nu plecăm în concedii fără o cameră digitală, iar clasicele albumele cu fotografii s-au transformat în nişte fişiere galbene şi „eficiente" din calculatoarele, laptopurile sau telefoanele noastre. Acum istoria se repetă pe piaţa de carte, iar editorii revin la o întrebare mai veche, de tip shakespearian - „A fi sau a nu fi digital?".
E-book-ul, cel mai flexibil
Rămânem la bibliotecă sau o transformăm într-un fişier electronic multifuncţional? E noua provocare pentru cititori, în timp ce editurile aleargă după soluţii de marketing pentru a se racorda cu „era digitală". E-book-ul sau cartea electronică apare în topul vânzărilor, depăşind deja cartea tipărită, tradiţională, într-un calcul făcut de una dintre cele mai mari librării online din lume, Amazon.com, şi dat publicităţii la 19 iulie. Dacă exceptăm plăcerea unor tabieturi romantice - de pildă, lectura în fotoliu -, spre deosebire de cartea tipărită, e-book-ul oferă mai multă flexibilitate.
Bobby Voicu, consultant de comunicare online, dar şi un avid cititor de cărţi pe hârtie, dar şi de cărţi electronice, vorbeşte despre avantajele cărţilor digitale: „Formatul electronic este mult mai comod. Eu am la mine 250 de cărţi pe un device de câteva sute de grame. Îţi permite conectarea la internet în permanenţă, pentru a găsi informaţii". Deşi egal în conţinut cu o carte tradiţională, e-book-ul trebuie să urmeze alte reguli tehnice.
Tot Bobby Voicu explică: „Cred că formatul clasic pe un suport electronic e «moartea pasiunii». Formatul trebuie adaptat la instrumentul de pe care citeşti. Trebuie să folosească linkuri măcar în cuprins, să îţi permită să salvezi locul unde ai rămas, să poţi adăuga notiţe în conţinut".
În privinţa viitorului cărţii tradiţionale, Voicu prevede o răsturnare a situaţiei. Dacă acum cartea în format clasic domină piaţa, peste câteva zeci de ani ea va deveni „ceva specific numai cunoscătorilor". „Generaţiile viitoare nu vor mai citi pe hârtie în mod curent", adaugă Voicu.
Caragiale, în format electronic
Febra lecturilor digitale cuprinde încet, încet, România. Octavian Logigan, autorul blogului joacadeamine.ro, are în prezent vreo 2.000 de titluri electronice. Fişierele în care Octavian îşi păstrează cărţile digitale pot concura oricând cu cea mai organizată bibliotecă: există unul pentru ficţiune, unul pentru teatru şi poezie, un altul pentru lecturi de călătorie.
Cele mai recente e-book-uri descărcate de Marius Comper, content manager la site-ul „Gazetei Sporturilor", sunt „When I'm bored I make Soup" şi „The Cuddle Sutra - An Unabashed of the Ultimate Intimicy" de Rob Grader. Vlad Mixich de la portalul Hotnews îl are pe Caragiale în format electronic. Dar citeşte rar o carte digitală, „nu din dichis, ci din obişnuinţă - iar asta va muri ultima, imediat după cartea tipărită", explică el.
Toamna se numără lecturile la iPod
Editura LiterNet este primul portal de e-book-uri gratuite din România care activează pe piaţa online de aproape 9 ani. „Dacă în prima lună de lansare, cele două volume pe care le-am publicat online au avut 500 de descărcări, după un an ajunsesem la 24.000 de descărcări şi la 29 de volume noi", povesteşte Răzvan Penescu, iniţiatorul şi coordonatorul Editurii LiterNet. În prezent, e-book-urile editurii au atins cifra de 1.300.000 de accesări.
O comparaţie cu editurile tipărite şi, implicit, cu succesul cărţilor tradiţionale arată că e-book-urile reuşesc să depăşească „tirajul" cărţilor în format clasic: „Deja surclasăm prin «tiraj» cam 97% din volumele publicate pe hârtie", precizează Penescu.
Expresorul de cărţi
Cât priveşte posibilele dezavantaje ale unei lecturi digitale, Răzvan Penescu îngroapă mitul ochilor-care-obosesc citind pe un ecran electronic. „Cred că marea masă a cititorilor nu are încă dispozitive special create pentru citit e-book-uri. Când vor fi pe piaţă 5-6 modele de Readere, comode şi la preţuri de 100-250 de euro, atunci se va citi mult mai mult electronic".
Pentru a explica diferenţa dintre evoluţiile de pe piaţa românească în comparaţie cu „descoperirile" străine, Penescu alege ca exemplu „expresorul de cărţi": „La un târg internaţional de carte s-a vorbit despre un «expresor» de cărţi. În fapt un fel de calculator mic, care are în memorie 10.000 de e-book-uri, cuplat la o mini-tipografie şi plasat în locuri cu trafic intens, gări, aeroporturi. Alegi titlul, bagi cartea de credit şi în cinci minute îţi tipăreşte volumul, legat în piele".
Librărie online, de tip Barnes & Noble
Cele mai mari edituri tradiţionale din România au în plan lansarea pe piaţă a unor e-book-uri, deşi, în acelaşi timp, nu se tem câtuşi de puţin de dispariţia cărţii tipărite.
Pe piaţa românească, inclusiv editurile ziarelor mari iau în calcul dezvoltarea în online. Daniel Eberhat de la Editura „Adevărul" vorbeşte despre iminenţa unui proiect de librărie online: „Este vorba despre o librărie virtuală de tip «Fnac» sau «Barnes & Noble», care va avea cea mai mare ofertă de carte şi film din România. Un site extrem de complex, realizat cu eforturi foarte mari, care va fi funcţional în toamna acestui an".
Oana Boca, director de imagine la Editura Polirom, ia în calcul editarea de e-book-uri undeva în primăvara anului viitor. Editura nu le va produce însă independent, ci în colaborare cu cei de la librariadigitala.ro.
Frica de piraterie
Editura Humanitas vrea să lanseze e-book-uri din toamnă. Paul Balogh, manager online la Librariile Humanitas, nu vede o ameninţare asupra cărţii tipărite şi crede că lectura digitală poate merge braţ la braţ cu lectura calsică: „Plăcerea lecturii unei cărţi fizice în fotoliu, seara, poate coexista cu cea a citirii unui ebook pe iPad".
Laura Albulescu de la Editura Art vorbeşte despre negocieri cu compania Skin, prima care a importat în România dispozitive de citire în format electronic, chiar dacă nu are încă un plan stabilit pentru lansarea unor e-book-uri. În acelaşi timp, Albulescu ridică problema pirateriei, dar şi a necesităţii dezvoltării industriei online: „În Spania, de exemplu, teama de piraterie a paralizat industria să se dezvolte. În toamna anului trecut, la Madrid a avut loc primul târg naţional de e-books", spune aceasta.


 

Poposim în Ploieşti unde s-a deschis un foarte interesant muzeu virtual, a cărui adresă v-o oferim de asemenea


MUZEUL VIRTUAL AL NEAMULUI ROMANESC
S-a deschis, la Ploiesti, primul muzeu virtual din Romania,
MUZEUL VIRTUAL AL NEAMULUI ROMANESC
la adresa web   
www.personality.com.ro

Muzeul, pentru care s-a strans material in ultimii zece ani, pune in valoare lucrarile a peste peste 1.500 de artisti plastici din 127 de tari.

Pentru inceput muzeul va avea deschise 150 de sali de expozitii (pagini web) urmand ca pana la sfarsitul anului numarul acestora sa creasca la peste 1.000.

Vizitatorii vor putea admira portrete, ilustratii, caricaturi, comentarii grafice si tot ceea ce pentru un artist plastic strain
poate inseamna ROMANIA prin ceea ce are ea mai semnificativ: personalitatile representative ale neamului romanesc.

Vor fi aduse in atentia vizitatorilor cele mai importante 250 de personalitati nationale asa cum au fost
ele receptate de unii dintre cei mai importanti artisti plastici din lume, fara prejudecati si fara pareri preconcepute.

Va invitam sa nu ocoliti   
COLECTIA CARAGIALE, cea mai mare colectie din lume de portrete ale unei personalitati a culturii universale,
pentru prima data pusa in intregime la dispozitia celor interesati la adresa web
http://www.personality.com.ro/caragiale.htm

Muzeul ofera pentru achizitie, in paginile ANTICARIAT, exponate rarisime, dintre care unele nu pot fi gasite in nici un alt loc din lume.
In acest sens va propunem in primul rand anticariatele CARAGIALE si EMINESCU (la adresele web   
http://www.personality.com.ro/car_antic_1.htm si http://www.personality.com.ro/emin_antic.htm )

MUZEUL VIRTUAL AL NEAMULUI ROMANESC este un web site cu mii de imagini.
Daca computerul dumneavoastra este mai vechi, cu resurse limitate, este posibil ca multe din aceste imagini sa nu se deschida.

Vizitati MUZEUL VIRTUAL AL NEAMULUI ROMANESC:
un proiect cultural proiectat, realizat si finantat de caricaturistul ploiestean Nicolae Ionita.

INTRAREA LIBERA!

DAR, DUPĂ ACEASTĂ VESTE BUNĂ, IATĂ ŞI UNA TRISTĂ: ÎNCA O REVISTĂ LITERARĂ RISCĂ SĂ NU MAI APARĂ. FACEM APEL LA DUMNEAVOASTRĂ SĂ CITIŢI APELUL DE MAI JOS:

http://mediaclement.wordpress.com/2010/08/06/e-nevoie-sa-moara-si-„bucovina-literara”/



 
Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971