Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Anul 2009
BOCK&TARA - CRONICA POLITICĂ ÎN IMAGINI - de George ROCA
E o problema de cultură - Corneliu LEU
Albu Magdalena : Guvernul Boc
DOUĂ ARTICOLE DE Viorel Roman
Articole de Iulian URBAN
Articole de Generalul Iordache Olaru, Petrache Costinel şi Dan Brudaşcu
Articole Mihai Ciubotaru şi Ionuţ Ţene
Texte de pe internet
Texte de Dona Tudor, Mihaela Albu,Botez Adrian
Afirmaţii provenite din FOLCLORUL INTERNETULUI
Semnează: George Roca, Melania Cuc, Ioan Lilă - Partea I
Partea II
Partea III
Se profilează un volum de dialoguri
SE PROFILEAZA UN VOLUM DE DIALOGURI - continuare
EMINESCU – „LUCEAFĂRUL” , În versiune engleza de Adrian SONCODI
Poezii de IOAN ALEXANDRU , în versiune franceză de Constantin FROSIN
Carol al II-lea, o figură sinistră care produce mare neîncredere în genealogia moştenitorului tronului său: ESTE MIHAI I FIUL LUI CAROL AL II-LEA ?- de Dr. Dan Brudaşcu
Corneliu FLOREA despre Pusi Dinulescu
Gheorghe Postelnicu, I. Oprisan, Al. Florin Ţene, Dan Brudascu, melania Cuc, Nicolae Băciuţ, Dorel Schor, Octavian Curpaş, Carmen Cătunescu, Adrian Botez, Paul Polidor, Alina Jar şi Jalel El Gharbi Publică articole despre: Ion Gheorghe, Teohar Mihadaş, Vasile Celmare, Sabin Bălaşa, Lazăr Morcan, Lucreţia Berzinţu, Al. Florin Ţene, Melania Cuc, Theodor Damian, George Roca, Liviu Antonesei, Theodor Codreanu, Mircea Stefan, Menuţ Maximilian , Sorin Issvoran, Constantin Frosin - PARTEA I
PARTEA II
PARTEA III
PARTEA IV
PARTEA V
Articole de: Părintele Stăniloaie , Andrei Vartic, Adrian Botez, Dumitru Bălaşa, Mihai Bocioacă, Sorin Golea, George Liviu Teleoacă, Ioana Stuparu - PARTEA I
PARTEA II
PARTEA III
PARTEA IV
PARTEA V
PARTEA VI
Din folclorul internetului - PARTEA I
PARTEA II
PARTEA III
PARTEA IV - Rubrica lui Ionut Caragea
PARTEA V - Passo Doble de Ioan Lilă
PARTEA VI
PARTEA VII - „AM FOST DOBITOC, DAR MAI SUNT OARE?!”

Ajungem acum la textele anonime care circulă pe internet despre “Pensiile europene"

 Aţi observat că politicienii nostri lupta ca nebunii să intre în administratia UE
Şi de ce?
Pensionarea la 50 de ani, cu 9000 de euro pe lună pentru funcţionarii din UE a fost aprobata!  
În acest an, 340 de functionari se vor pensiona la 50 de ani cu o pensie de 9000 de euro pe lună.

Da, ati citit corect!

Pentru a sprijini integrarea personalului nou de la noile state membre ale UE ( Polonia , Malta , Europa de Est ), funcţionarii din ţările membre (ca Belgia, Franţa, Germania ...) vor primi din partea Europei aceasta oferta (= cadou pretios, putem spune de aur ) doar ca să se pensioneze.

De ce şi cine plăteşte ?

Noi!

Ei voteaza legi, fără control şi-si atribuie,,pensii de aur" cu impozitele noastre.

Tehnocraţii europeni beneficiaza de pensii de nababi....
Parlamentarii, care beneficiaza de regimuri speciale, nu primesc nici o treime din ceea ce ating acesti domni ...
Adica, Giovanni Buttarelli, care ocupa postul de Asistent Supervizor de protecţia datelor, va primi numai dupa 1 an si 11 luni de serviciu ( in noiembrie 2010), o pensie de 1515 euro / luna. Echivalentul a ceea ce se ,,ofera" , în medie, unui angajat francez din sectorul privat, după o carieră completă (40 ani).
Colegul său, Peter Hustinx, si-a văzut contractul reinnoit cu inca 5 ani . Acesta va avea dreptul la aproape 9000 euro pensie pe lună.
E simplu, nimeni nu s-a decis sa-i ia la intrebari, deci e firesc ca profita.
E ca şi cum pentru pensionarea lor, ei ar fi primit un cec în alb.
Multi alti tehnocraţi se bucura de acest privilegiu:

1. Roger Grass, grefier al Curţii de Justiţie , va primi 12500 euro pensie pe luna.
2. Pernilla Lindh, judecător la Tribunalul de Primă Instanţă, 12900 euro / luna.
3. Dámaso Ruiz-Jarabo Colomer, avocat general, 14000 euro / luna.

Listă de verificare, fa click pe adresa de mai jos:

http://www.kdo-mailing.com/redirect.asp?numlien=1276&numnews=1356&numabonne=62286

Pentru ei, este jack-pot-ul mult visat. Fiind in funcţie de la mijlocul anilor 1990, sunt siguri de a ,,avea o carieră completă", prin urmare, de a obţine maximum de 70% din ultimul salariu. Nu numai ca pensiile lor ,,sparg plafoanele de pensionare", dar pe deasupra pentru ei e suficient a lucra doar 15 ani şi jumătate (dintr-o viata de om) pentru a valida o cariera completa, în timp ce tu, ca si mine, trebuie sa te omori la serviciu 40 de ani.
Confruntandu-se cu prăbuşirea sistemelor de pensii, tehnocraţii recomanda cariere mai lungi: de la 37,5 ani, la 40 de ani, la 41 ani (în 2012), la 42 (in 2020) etc.

Dar pentru ei nu e nicio problemă, sunt suficienti doar 15,5 ani ...

Iniţial, aceste pensii de nababi au fost rezervate doar membrilor Comisiei Europene, dar de-a lungul anilor, acestea au fost acordate si altor angajaţi.
Acum e o armată care se bucura : judecători, magistraţi, grefieri, controlori, mediatori etc.


Dar, mai nasol, în acest caz, este că acestia nu contribuie nici cu o centime de euro la super- pensiile lor.
Totul se plăteşte de catre contribuabili...
Noi cotizam toata viata şi la cea mai mică întârziere de plată ni se reaminteşte, urmeaza amenzi, penalităţi de întârziere la plată etc. ...fara nicio mila.
Ei sunt scutiti de toate acestea .

Va puteti imagina? Chiar şi judecătorii Curţii de Conturi, care se presupune că  verifica dacă cheltuielile Uniunii Europene sunt legale, beneficiaza de acest sistem şi nu plătesc nicio cotizatie.
In schimb ei nu uita ca trebuie sa joace rolul de ,, jandarmi " la Bruxelles" şi continuă să dea lecţii de ortodoxie bugetara, desi au ambele mâini pana dincolo de coate în oala cu gem.

La ora la care viitorul pensiilor noastre este serios compromis de violenţa crizei economice, oficialii europeni au, pe cheltuiala noastră, pensii de 12500 - 14000 euro / lună după doar 15 ani de carieră, fără măcar a contribui cu ceva pentru ea ...
Acest lucru este pura provocare!
Scopul acestor randuri este de a alerta toti cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene.
Împreună putem crea o maree.

Nu există nicio îndoială că tehnocraţii din Europa continuă să se bucure pe cheltuiala noastră şi fara griji sau frica de astfel de pensii.
S-a efectuat un studiu precis şi documentat despre aceste pensii europene, studiu deja preluat de către mass-media.

http://www.lepoint.fr/actualites-economie/2009-05-19/revelations-les-retraites-en-or-des-hauts-fonctionnaires-europeens/916/0/344867

Difuzarea pe scară largă în rândul tuturor celor 27 de ţări ale UE, prin intermediul presei, al e-mailurilor....poate ajuta sa se schimbe ceva, daca sunteti nemultumiti cu firimiturile care vi se ofera.
TRANSMITETI MAI DEPARTE, va rugam !

 Dar, după cum arată aceste informaţii cu sursa bine definită la   “  www. exploziv-news. Ro  “, chiar şi înainte de pesionare, are tăticul grijă :

 

 NOUĂ SUTE DE MILIOANE DE EURO, VILA de pe RUE Périé Mazamet NR. 12, PARIS . PROPRIETAR ÎN ACTE: ELENA BĂSESCU!
 

Pe strada Périé Mazamet, la numărul 12, se află cea mai luxoasă vilă din zona Parisului, însăşi strada respectivă fiind una de "fiţe", unde doar bogătaşii lumii îşi pot permite să locuiască. Imobilul este o rarirate pe piaţa imobiliară franceză deoarece a aparţinut unor înalţi demnitari ai Franţei. O astfel de achiziţie, atât în Franţa, cât şi în mai toate ţările Europei Occidentale, necesită ani de muncă şi un credit ipotecar pentru care cineva ar plăti aproape toată viaţa. Şi totuşi, ea a fost cumpărată, cu PLATA INTEGRALĂ (9 sute de milioane de euro!) - in preţul acesta intră şi două vile, mult mai mari, vecine cu prima (în care au fost cazaţi ofiţeri SPP din garda duduii prezidenţiale), de către Elena Băsescu! Interesant de aflat de unde a avut "fata lui tata" banii cu care a cumpărat superba casă. Mai mult ca sigur, această nedumerire se va adăuga celorlalte suspiciuni pe care opinia publică le are cu privire la prosperitatea familiei lui Traian Băsescu (NOTA REDACŢIEI: informaţiile ne-au fost puse la dispoziţie, printr-un important om de afaceri francez, la rândul său europarlamentar, chiar de către reprezentantul agenţiei imobiliare pariziene prin care EBA şi-a achiziţionat bijuteria locativă de 900.000.000 euro, bani gheaţă!).De unde a avut banii, având în vedere că ilustrul său tată este bugetar cu un salariu de 4000 RON, mama este casnică, iar salariul său de europarlamentar - chiar dacă e consistent - nu i-ar ajunge nici să cumpere un perete al acestei vile? Probabil că din... succesuri, nu?
 
 
                                                                                                                                     ficamonica@gmail.com 

 Poate că şi în virtutea unor asemenea adevăruri, unii se gândesc la şansele pierdute:

 

 
ÎN CĂUTAREA ŞANSELOR PIERDUTE



(I)

Este cert pentru toată lumea că timp de 20 de ani România a fost condusă cu vinovăţie inconştientă sau cu vinovăţie ticăloasă, prin nepăsare ori la comandă, spre faliment. Nimeni în ţara aceasta nu se îndoieşte că suntem pe buza prăpastiei economice şi sociale. Direcţia nu mai poate fi păstrată decât cu riscul căderii în gol.
 
S-a ajuns aici deoarece pentru întreaga clasă politică, fie dacă luăm politicienii, fie partidele politice, nu au existat interese publice. Au existat, în dosul lozincilor cu scop de adormire, doar interese private sau de grup. Oriunde în lume există interese private şi de grup, dar ele sunt supuse intereselor publice, ele servesc şi intereselor publice şi nu se folosesc doar de interesele publice în numele cărora interesele private sunt atotputernice.

La noi doar acest ultim aspect există. La noi, pur şi simplu, nimeni în politică nu crede în interesul public, ci în valoarea lui de paravan. De 20 de ani avem aceeaşi clasă politică, aceiaşi oameni, croiţi din acelaşi material, care se perindă pe la microfoanele ţării şi pe la butoanele de comandă ale societăţii şi ale economiei.

Repet, poporul este vinovat prin neştiinţă de a nu fi participat la vot, atunci când putea vota sistemul de recrutare a celor care decid în România, adică sistemul electoral. Dar, deocamdată, asta e! Ce pot face românii în condiţiile date? Să-i penalizeze la vot şi de câte ori pot pe gargaragiii nenorociţi, care s-au erijat în politicieni şi să favorizeze oriunde pot, fiecare în parte, promovarea persoanelor de valoare autentică, în învăţământ, economie, administraţie etc. Fiecare atâta cât îi stă în putinţă, fie şi doar dându-şi cu părerea, dar strigând-o, înfierând impostura şi „experţii” fabricaţi în culise, care pentru societate sunt ca pentru organism viermii intestinali. Cu cât vor exista şi se vor înmulţi, cu atâta vor afecta sănătatea naţională şi îi vor pune în pericol viaţa, făcând până acolo rău fiecăruia. Cine nu procedează aşa se face vinovat faţă de viitorul copiilor lui. Îndemnul "Părăsiţi ţara!" este o prostie cu un alt conţinut pe care spaţiul nu îmi permite să-l abordez.

Să ne întoarcem la ideea iniţială! Pe lângă atitudine activă împotriva prostiei ticăloase trebuie căutate soluţii. Trebuie să ieşim din groapa în care ne-a aruncat impostura politicienilor şi areactivitatea noastră. Nu pledez pentru haos social şi grecizare, care este o altă prostie. Pledez pentru reactivitate hotărâtă şi generalizată în cadrul constituţional şi legal. Dar acesta este un alt subiect.

Deci, pe lângă reactivitate, trebuie să căutăm soluţii de viitor. Cum? Nu trebuie decât să analizăm exemplele istorice şi cele din lumea largă. Să luăm o direcţie, din cele câteva, puţine care există.
 
Cum a ajuns Bill Gates cel mai bogat om din lume? Printr-o idee pe care a elaborat-o şi i-a finalizat prototipul într-un modest garaj. Deci printr-o idee novatoare, prin cercetare (căutare). De ce a pierdut Napoleon marea şi prin aceasta blocarea Angliei? Pentru că nu a înţeles şi a refuzat ideea vapoarelor cu zbaturi (cu motor) în favoarea corăbiilor cu pânză. Pentru că nu a înţeles valoarea progresului tehnic, a cercetării şi inovaţiilor. Dar despre toate acestea, în rândurile ce urmează...

(II)

Vă mai întrebaţi de ce domină americanii lumea? Pentru că în domeniul militar, informatic, biologic etc. sunt în vârf. Domină lumea, dominând-o ştiinţific şi inventiv. Cu oamenii lor? De unde! Recrutează din toată lumea (şi vârtos din România) copii supradotaţi pe care îi cresc la ei, în care investesc. Miza?
 
Dacă unul dintr-o sută de asemenea tineri, care vor deveni cercetători, va avea o idee novatoare, le va aduce în viitor venituri infinite faţă de tot ceea ce au investit în cei 100 de tineri finanţaţi. Ei ştiu că dacă un tânăr are o idee novatoare, el nu o va putea valorifica în altă parte decât în SUA, deoarece laboratoarele lor... în care au băgat în mod inteligent bani... Americanii vor domina lumea până când o vor domina tehnico-ştiinţific. Şi putem continua cu exemplele. Ceea ce este de reţinut este că pentru orice popor sunt esenţiale învăţământul şi cercetarea. Poporul care nu va acorda atenţia cuvenită acestui capitol va fi un popor de căpşunari. Din păcate, nimeni nu poate trimite bandele de politicieni la cules de căpşuni şi la păscut de capre în Spania! Învăţământul şi cercetarea sunt probleme cruciale pentru viitorul unui popor. Noi? Risipim toţi copiii supradotaţi în lumea largă. Îi facem cadou altora. Dacă vor să se întoarcă fie nu au condiţii de a se împlini, fie interese meschine de ministeriabili, care au odrasle proaste, dar cu pretenţii... Nimeni nu este preocupat, la nivel central, de această extrem de importantă problemă. Nu avem bani suficienţi. Dar şi cei pe care îi avem îi cheltuim prosteşte pe posturi inventate pentru clienţii politici, pe achiziţii frauduloase, pe evenimente vinovat organizate etc. Ne împrumutăm pentru a hrăni maţe, care cască gura în mod ilegal, fără a avea dreptul după muncă sau boală reală. Există indoeuropeni, care, falsificând dosare, în toate direcţiile permise de legi idiot elaborate, primesc fără să fi lucrat vreodată şi fără a fi bolnavi, dar cu o obrăznicie pe care autorităţile nu o pălmuie aşa cum fac toate autorităţile normale din lume, rente sociale, venituri substanţiale din bani publici. Pentru această aşezare a societăţii cu fundul în sus, confundând anusul cu gura, conducerile tuturor partidelor ar merita întunericul puşcăriilor de maximă siguranţă.

Să ne întoarcem iar la idee. Desigur nu avem banii celor care nu au făcut tâmpenia de a se falimenta. Dar avem câteva direcţii de cercetare şi inovare unde românii se dovedesc a fi competitivi, încă, şi cu orice altă naţie. Printre ele sunt informatica şi medicina, biologia în general. Crearea unor câteva centre de excelenţă în cercetare, cu dotare corespunzătoare şi cu salarii comparabile cu cele date de cei care fură creiere ne-ar asigura viitorul. Naţiile care domină lumea şi huzuresc trăiesc prin unul, două, câteva branduri (mărci) puse cu perseverenţă şi continuitate în valoare. Ceilalţi cumpără şi căpşunăresc. Şi românii ar putea elabora câteva branduri pe care să le ducă în top.
 
Rasa are potenţial creator. O ştie toată lumea! Dar această şansă depinde de înţelegerea, apoi interesul factorilor decizionali, de identificarea brandurilor în funcţie de oameni (de potenţialul creator!) şi de interesul public autentic (nu o alegere pe bază de nepotisme sau relaţii), iar apoi de implementarea profesionistă. Imixtiunea politicului în afara deciziei de stat ar fi falimentară, aşa cum a falimentat societatea în cei 20 de ani.

                                                                                                                      Prof.univ.Dr. Gavril CORNUŢIU
                                                                                                                               Universitatea Oradea
                                                                                                                                        iulie 2010


 

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971