Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Anul 2009
Continuăm dosarul despre miercurea neagră a Parlamentului care a fost doar o prefaţă la zilele negre ale ţării.Partea I Semnează: Corneliu Leu, Aurel Contu, Grigore l. Culian, Dan Brudaşcu, Gh. Manea, Adrian Botez, Dimitrie Grama, Radu Soviani, Titus Andrei şi expeditori din folclorul internetului - Partea I
- Partea II
- Partea III
- Partea IV
- Partea V
Ultima oră
Viorel ROMAN - Fraude financiare, inocente ...
Dr. Dan BRUDAŞCU - Visurile imperiale ale Uniunii Europene
De la Iaşi, conservatorul american Paul Gottfried îi indeamnă pe români la rezistenţa naţională
Eugen Evu, Melania Cuc, Eugen Cojocaru, Sorin Cerin, George Anca, Al Florin-Tene şi mai multe recente publicaţii - În prezentari făcute de: Adrian Botez, Cezarina Adamescu, Cristian Contras, Ionut Caragea, Karine Drăgaş, Ben Todică, Sorin Bodea, Mihai Antonescu, Marius Rădescu - Partea I
Partea II
Partea III
Partea IV
Partea V
Partea VI
LITERATURA ROMÂNA ÎN LIMBILE LUMII - Partea I - Engleză - traduceri de Adrian Soncodi, - Franceză – traduceri de Constantin Frosin
Partea II
Poeţi români contemporani: Valeriu Matei, Dimitrie Grama
Poeţi români contemporani: Cezar Ivănescu, Adrian Botez
DIN NOU DESPRE UNIUNEA SCRIITORILOR, ISTORIA LITERATURII ŞI JUNGHIURILE PE CARE ELE LE PRODUC Articole de Ioan Lila, Pusi Dinulescu, Corneliu Florea, Adrian Botez şi o amplă convorbire „Vulturescu –Baciut”, preluată din revista ,,Vatra" - Partea I
Partea II
Partea III
Partea IV
Partea V
Internetul:legislaţia, aventurile, umorul şi folclorul său
Legislaţia ia tot mai în serios internetul
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI (cu ajutorul lui Dan Lupescu)
Iată de ce l-au iubit atât de mulţi americani !
„Paso doble” – rubrica lui Ioan LILA
Poezie pe internet-rubrica lui Ionuţ Caragea
Două atenţionări mai grave venite pe internet
DIN PERLELE GANDIRII
Din umorul şi folclorul internetului
Vă prezentăm în continuare aspecte din concediul oferit românilor de Preşedintele Băsescu şi Guvernul său:
ODESSA IN FLACARI 1942- FILM DE ARHIVA- IN LIMBA ITALIANA, SUBTITRAT IN LIMBA ROMANA
 Iată şi reacţia poetului la întoarcere:
George Anca
LA ÎNTOARCEREA DIN AUSTRALIA
Pentru Ming Ming şi Ben
sărutul flutur
sărutul flutur în papucii etnologului
ştii de la copii ce ne mai salutarăm
scrisori antropologice printre aţipiri
n-o să am timp de dezamăgire Lioară
autocombustie născătoarea adrenalină
fârtaţi nemorţi ori şi tatăl tău ne-am întâlni
neumblând la ceas oi număra trei roţi
aranjamente trădate de când cu
vânzarea întoarcerii pe dos
se apropie plecarea din ţară
vedem de presa de pe acolo
greul timpului iluzie

intimată zonă
intimată zonă de turbulenţă
faţa lichidelor ridată
din Austria în Australia
umbra răsare din luminozitatea
căzutelor de sine cadenţe
în aşteptare Penelopa Magdalena
scrâşnet diminuat penitenţă
iar o înviere limba de moarte
d'aia n'are cine muri
star alliance etnolenţa plus o oră
complexul inducţiei seculare
neamericani scăzământ

matern vorbit
matern vorbit iubire mângâioasă
măselariţă tinereţea despărţirii
palpabilitate de clinchete surzenie
c-o zi mai mic la antipod a o recupera
rotogoalele de la răsărit la antipozi
peste templul cu îndemnurile răpunerii
locuri brune în limba mamelor blonde
întors la scăderea zilei trezie epilepsie
precocitatea studenţească a mariajului
mister coroiat sanatoriu profesoara
scria cu stânga s-a şi îndrăgostit de un elev
aţi divorţat a făcut cancer periferie Germania

Matilda nu era
Matilda nu era oaia mea
ci Gilda a ta Pitulicea
doar nu a mamei noastre
waltzing după şcoala
de fierărie la meşter
trei ani Bălşan din Stoiceni
la uşa morii foalele lui
potcoave la gâtul Matildei
ci iepe năbădăioase
ăl bătrân tâmplar
de-al lui Isus şi
Dangalia tot waltzing

greu de ajuns
greu de ajuns la sinucidere
prin părţile noastre altfel
decât să te laşi omorât
a nu se da viu şi înecatul
le oferea tot moartea
billabong descântat neucidere
cenuşă destrămată
şerpuirea paradisului
prin statul Victoria
ceea ce ne face în stare
să nu ne fi înecat
de cântăm strigoi

strănutai Matildo
strănutai Matildo nu
te-oi desluşi pe stadioane
pe strune în billabong
viaţa i se valsează înec
şi n-o mai cheamă Matida
oaia lui taică-meu
nu ne iese intenţia
nici nimereala
oricum ne sinucidem
a nu ne da vii şi
murim nemurind
în veacul iar viu

nimeni creştin
nimeni creştin ori mielul
la fiert apui tu la înec
nimeni mâncat nimeni în abis
urmăritorii muzica baladei
nu se mai valsează fără ambele
picioare tu unul a o traduce
ne mai gândim ocean
veştile proaste auzindu-ne
povestea se cântă n-am voce
Japoniei consacru sinuciderea
lui swagman în billabong
vigil priveghi bulboana

cum s-a născut
cum s-a născut lumea
din coral şi s-a înecat
la un vals împiedicat în Viena
Mehta dirijează Turandot în Beijing
de nu la Sydney în paralel etnic
înecul formă de acces la profunzime
staroste Strauss în Galliopoli
Horia spre roată swagman
strigoii supărării pe împărat
Matilda valsând în roată
enjoy Rotary Gheorghiţă
şi cine-ţi mai barde bardă

vocea să-mi falsific
vocea să-mi falsific în sânge
valsă valsă moş Martine
că-ţi dau cangur cu măsline
foarte eucaliptine
bumeranguri guri de mine
tortură turtureaua
când şi prins se sinucise
că nu mai putea prinde el miel
când numai moartea se mai poate
şi de înec eu mă ferisem
Cristina Ionică Maria
canceroşi lângă billabong

pierdere de sânge
pierdere de sânge depărtarea
de ai tăi în gravitaţia oceanului
rânduri strânse umplem rictus
intrai în moschee rugăciuni militante
prin toată Nirvana plus Eminescu
ce-mi mai venea să fac cruce
se clatină se desfiinţează
spre a fi reconstruit din credinţă
să ţin minte Australia
the band played waltzing Matilda
pantomimam tăierea ambelor picioare
vorbitul e o meserie nu numai femeiască

împotriva morţii
împotriva morţii calului
cereţi interzicerea curselor
la uşa premierului
şi tu ai fost în suburbii
ieri ne-om fi intersectat
azi recitare alternativă
we want justice terrorist state
maşină de generat hidrogen
roboţi galenele de copil
ăştia abia aşteaptă să fie împuşcaţi
daţi-ne nouă criminalii
vorbesc nu se roagă

vreţi şuetă
vreţi şuetă deseară
despre ce e în ţară
vă voi spune că înţeleg
prin voi ce presă crasă
ori capitole vitaliste
ce-ar fi dominant
cine te-a mai crescut
mi se apropie casa
de-oi cumpăra bumerang
pe post de umeraş
pe la antipod
mă scol şi mă îmbrac

pe nebunie lunecă
pe nebunie lunecă năluca australă
hai că vă trezii peste noapte indent
şi parcă pe Puican l-ai spovedit
cum se fac ei legende că se făcu frig
stinse fetele îmi îngheaţă deştele
martirii puşcărilor comuniste
se întorc numele petrecerii
familia săsească generaţii
voisem a zice Biserica din Deal
văduva îşi adora mortul
în dispreţul copiilor lui
din altă căsătorie că nu-l comândaseră

în ideala Australie
în ideala Australie cu
gratuite cursuri de engleză
trăitori din real estate
bine ca sub roţile trenului
în caz de crăpare incinerare
şi de ce nu mi-aş vota ziua
cum m-aş apăra de-aş fi
venit să nu mă răpun
cât că şansele se înfrigură
neamuri sută la sută
date de-a berbeleacul cât
că se suplinesc viridian

paper tiger
paper tiger Kevin Rudd
anchored in anglosphere
Canadian poet Christian Boc
people of the Kulin Nations
as the traditional owners of the land
Elders both past and present
Pakenham tojours de Dandenong
you are sweet enough for no sugar
it's enough sweet to see you
liminality at school of art
lunch of the EU Centre
I am ready to leap forward

pe Eliade
pe Eliade îl voi povesti
ori din cenuşă-i voi citi
toate două-săptămânile
pe tine te voi spune cu
martirii şi clasicii
mai mic dar cu ocean pe faţă
strivindu-se ortodoxia
nu acatistul rugului aprins
mulţi români vorbesc filme
protestele indienilor Florine
vruseşi să le îndulceşti
cu mantre de-ale mele

precum Cioran
precum Cioran florile
mâncai anafura baptistă
nemaiştiind franţuzeşte
mi se făcură ochii ciori
de frig în suburbii melbourniene
supăraţi şi incineraţii
mă închid cu pleoapele
ca indienii cu obloanele
în Kamla Nagar Mauritius
making eyes mâine barbeque
te plimbam prin Râmnic cu Ming
or te-oi tipări la Veronica

încă ne rugăm
încă ne rugăm pentru poporul
român de pretutindeni pentru
poporul Australiei
popoarele României şi al
Australiei să-le pomenească
Domnul Dumnezeu în împărăţia sa
părintele Iosif vă va mirui şi mergem la hol
cu sfinţii odihneşte sufletul adormiţilor tăi
aruncă mirul în scârbă la capătul pământului
ortodoxie duelantă în bizantinism anglican
recunoaştere fără Eminescu fără biblie
rostirea încotro vedem şi la penticostali

cuvinte pline
cuvinte pline de farmec psalm 45
cel mai frumos dintre oameni
mântuitorul nostru Hristos
Isus a promis un duh
doamne mai vreau rusalii
cu limbi de foc să le împrăştii
codrul prea sfânt cer să coboare
infinitate de mii de îngeri
Eliade citindu-i Mioarei din Ioan
în vechime dumnezeu a vorbit
în diferite limbi la sfârşitul
zilelor vorbeşte prin fiul său
                                 
George ANCA





 Două opinii despre o carte de Al.Florin Ţene
INCURSIUNI ÎN NOBLEŢEA LUMII ARTISTICULUI...
Alexandru Florin Ţene, actualmente preşedintele Ligii Scriitorilor de expresie romînă de pretutindeni, cu sediul central la Cluj-Napoca, este o personalitate culturală complexă, zecile volume de poezie, proză, teatru, eseu, critică literară etc., etc. fac dovada zicerii mele. Cei care au urmărit fenomenul „Viaţa de pretutindeni”, iniţiat şi dezvoltat de revistă cu Asociaţia cultural-umanitară cu acelaşi nume, pe care cu dragoste şi solidaritate de condei le păstorim, sigur sunt în  asentimentul meu cînd afirm că Alexandru
Florin Ţene este unul dintre cei care au venit cu inima curată şi cu o colaborare asiduă la cristalizarea şi în ălţarea acestui fenomen, el fiind unul dintre harnicii noştri redactori şefi-adjuncţi. Am făcut acest preambul, pentru că mare parte a conţinutului volumului de faţă a apărut în  paginile revistei noastre, chiar la rubrica ce-i dă titlul... „Cărticica de dat în  leagăn gîndul”. Mi-a plăcut ideea şi chiar de la în ceput am sugerat autorului să adunăm articolele într-o „cărticică”, apărută, iată, acum, cu sprijinul Asociaţiei de cultură şi umanitate „Viaţa de pretutindeni”, Alexandru Florin Ţene fiind şi preşedintele filialei Cluj-Napoca.
Ce se întâmplă cu „gîndul” autorului? El pluteşte în  timp, ca-ntr-o bine-cunoscută maşină a timpului, pentru a sta de vorbă, pentru a intra în  rezonanţă cu mari personalităţi ale vremurilor trecute, de regulă, din lumea artistică. Aşa sunt aduşi în  prim-plan George Enescu, Conan Doyle, Eminescu, Sadoveanu, Franz Schubert, Mircea Eliade, Nichita Stănescu... şi lista continuă. Cartea se citeşte cu sufletul la gură – ca să apelăm la o expresie ultrauzitată – pentru că Alexandru Florin Ţene are ştiinţa şi talentul să ne fure atenţia, trăirea lecturii, strecurînd, alături de culoarea locală temporală, măiestrite cuvinte, ce ţin de tărîmul poetic, de proza poematică, jonglînd cu cifre, date, întâmplări, titluri de opere literare şi artistice de referinţă ale celor „treziţi” din eternitate şi aduşi în  memoria noastră. Cartea, în  totalitate, este un bun exerciţiu de cultură generală, pentru că autorul, la rîndul său, este un senior al noţiunii, apelativul de „cărticică” nefiind altceva decât o „gingăşie” literară, care, în  timp, va creşte cu noi şi noi incursiuni în  trecut, în  nobleţea lumii artis-ticului, şi nu numai, o lume care, ca o liană, leagă Cerul cu Pămîntul, într-un leagăn al generaţiilor şi creaţiei perpetue. Aşadar, urmaţi-ne, în  lectură, şi lăsaţi acele ceasornicului
să zburde printre invizibilele file de calendar.
                                                                                                                                                                                    Sorin Bodea


                                           „ÎNŞIRĂ-TE, MARGARITE...”

Lumini şi umbre, amintiri, amintiri, ferestre înspre un timp mirific prin care, ochiul îmblînzindu-se de ce vede, însuşi timpul nu mai are trecut sau viitor, ci numai un prezent ca veşnicia: al iubirii, al nemorţii. Asta face bunul prieten Alexandru Florin Ţene, în „Cărticica de dat în leagăn gîndul”,apărută la Editura Viaţa arădeană în anul 2007. El trage mai înspre sine – deci, şi înspre noi – timpul marilor condeieri ai lumii romîneşti, dar şi universale, anulînd cu bună ştiinţă hotar, depărtări şi zădărnicii, în favoarea secundei de comuniune spirituală ca să ne ajungă la toţi, ca să avem conştiinţa sinelui întru împlinire. Căci, vădind respect şi înţelegere întru starea de învecinare cu zeii, autorul pe sine se recunoaşte, propriile-i avataruri devenind chiar întîmplările sau daturile celorlalţi. Dar învecinarea nu-i destulă. Ea trebuie împărtăşită lumii ca pe un lucru de mare preţ, necesară destăinuire a prea plinului sufletesc, ce de îmbogăţirea celorlalţi să fie. Astfel, mărgărite, se înşiră lumini şi umbre din biografia unui scriitor important al vremii noastre, tulburîndu-se ori înspumîndu-se de frumuseţi ca şi de trecătoare neînţelesuri, căci scriitorul vine dintr-o familie că neamul lui de mare şi de romînească, unde totul are greutatea semnăturii şi a rămînerii în pelicula memoriei colective. Alexandru Florin Ţene, face mai mult decât un simplu exerciţiu de cultură generală în această „Cărticică” nu mai mare decât aripa unui lăstun. El dă cuvîntului savoarea florii de măr pe buza vîntului primăvăratec, aurului textual, greutate şi valoare în filigranul monturii lui, aşa încât, „fulguraţiile” să capete un rost şi să aibă o horă a lor, de nerupt, de nedestrămat. Deci de literatură în cel mai autentic sens al cuvîntului spunem că e vorba. Şi, iată, mă îndur de tine, prietene, Florin, recitindu-ţi „Cărticica” ce ai binevoit a-mi trimite, că nu mai ştiu cine-mi fură steaua şi zorii, „pînă ce mintea îmi adoarme, pînă ce genile-mi clipesc”. Ave! Mihai Antonescu
                                                                                                                                                      Revista Esteu, anul V, nr.2,2009.
                               A apărut primul număr al revistei “Dobrogea Culturală “
 Prin multitudinea activităţilor culturale organizate de filialele Ligii Scriitorilor din România, în ţară şi străinătate, prin numjărul membrilor şi  numeroasele publicaţii ce apar sub egida acestei organizaţii profesionale, Liga Scriitorilor a devenit a doua forţă scriitoricească din ţara noastră.
 După revistele: “Agora Literară “, editată de filiala Cluj; “Cuib “- filiala Hunedoara;”Pietrele Doamnei “- filiala Argeş;”Heliopolis “- filiala Banat;”Moldova Literară “-filiala Iaşi,”Literaria “-filiala Oltenia;”Cetatea lui Bucur “-filiala Bucureşti;”Memoria Slovelor “-filiala Vâlcea, iată a apărut sub egida filialei Dobrogea a Ligii Scriitorilor primul număr al revistei “Dobrogea Culturală “, director fiind prof. Maria Pop, preşedinta filialei , având în colectivul de redacţie scriitorii: prof. Felicia Jipescu, redactor şef, prof.Sanda Svetlana Ionescu, redactor şef adjunct, redactor Vasilica Mitrea, tehnoredactare col.Alexandru Birou.
 Având formatul A4, 128 de pagini şi coperta color, revista are un cuprins bogat şi variat acoperind o arie ideatică diversă. Structurată în o multitudine de rubrici, precum : “ “Credinţă, ”Obiceiuri “, “File de istorie “, “Aniversări/ Comemorări“, “Locuri/ Locaţii “, ”Marea şi Aviaţia “, “Limba noastră “, “Memorial de călătorie “, “Recenzii, eseuri “,”Interviuri “, “Beletristică “ şi “Poşta redacţiei “, revista se deschide  cun un”Cuvânt înainte “ semnat de Maria Pop în care explică necesitatea apariţiei acestei reviste şi a înfiinţării “Ligii Scriitorilor “în scopul diversificării şi lărgirii ariei de cuprindere a scriitorilor români de pretutindeni. În paginile revistei descoperim semnăturile unor scriitori cunoscuţi, precum:Aurelia Bălan-Mihailovici, Alecsandru Bălan, Dan Puric, Sorin Paliga, Felicia Jipescu, Varujan Vosganian, Arşaluis Sarchisian Gurău, Valeriu Cuşner, Ionuţ Caragea, Dan Norea, Simona Dobrescu, Vasilica Mitrea, Maria Răceanu, Darac Felicia Aurelia, Dominic Diamant şi alţii. Remarcăm, printre altele interviurile cu Dan Puric şi cu scriitorul şi promotorul cultural Al.Florin Ţene, semnate de doi distinşi publicişti: Monica Andronescu şi Petre Birău.
 Încă odată , prin apariţia acestei noi reviste editată de Liga Scriitorilor, se confirmă talentul managerial al preşedintelui Ligii Scriitorilor, Al.Florin Ţene care zilele trecute a primit din partea primarului Clujului Sorin Apostu o scrisoare înregistrată la nr.100577/2/21.05.2010 în care se sublinia aportul scriitorului Al.Florin Ţene la promovarea culturii clujene şi naţionale, şi în încheiere se sublinia:”Vă mulţumesc pentru sprijinul pe care l-aţi acordat până acum pentru dezvoltarea oraşului nostru şi vă invit să vă alăturaţi ideii de a face din Cluj-Napoca o Capitală Culturală Europeană. Pentru a reuşi organizarea impecabilă a acestui program, sprijinul Domniei-Voastre este esenţial şi doresc să colaborăm îndeaproape pentru atingerea acestui obiectiv “.”Liga Scriitorilor “ din România cu sediul central în Capitala Ardealului, având filiale în Europa a făcut déjà un pas înainte , aşa cum spunea domnul Sorin Apostu, în a face din Cluj-Napoca o adevărată Capitală Culturală Europeană.
                                                                                                                                                                    Marius Rădescu

A apărut “Agora Literară “, nr.8,
editată de Liga Scriitorilor din România
 Intr-o ţinută grafică deosebită a apărut nr.8 al revistei trimestriale “Agora literară”, editată de  Liga Scriitorilor din România, având ca directori pe Ion Constantinescu, Gavril Moisa, Al.Florin Ţene şi redactor şef pe Iulian Patca. Revista se deschide cu o poezie dedicată lui Eminescu semnată de Geo Galetaru. Tot pe prima pagină se află “Ultima scrisoare din veacul de singurătate “, semnată de Gabriel Garcia Marquez, cuprinzând gânduri de rămas bun faţă de prieteni, cititorilor şi admiratorilor săi. Regretatului poet Cezar Ivănescu i se publică un interesant articol, intitulat “Imitarea mirunului “. Alături , Ionuţ Ţene face câteva consideraţi privind moartea lui Eminescu. Cele două pagini de “Poeme de dragoste “ adăposteşte poezii semnate de Nicolae Boghian, George Mihalcea, Vasile Ursache şi Liviu Vişan. Mai semnează poezii un număr important de poeţi din ţară şi străinătate: Ovidiu Purdea Someş, Ion C.Ştefan, Milen Badralexi, Lazăr Florian, Ion Murariu, Adrian Suciu, George David, Vasile Moldovan, George Roca, Vasile Preda, Ioan Benche, Horea Gana, Ion Mârzac, Gavril Moisa, Viorel Şerban, George Baciu, Emilian Mirea, Nicu Vintilă, Valeriu Pricină, Eugen Burghelea, Teofil Mândruţiu,Ioan Ţepelea, Stan.V. Cristea, Laurenţiu Sfinteş, Mircea Tudose, Elena Stroe Otavă, Titina Nica Ţene, George Florin Cozma, Iulian Patca. La rubrica “Cronică Literară “ descoperim semnăturile unor importanţi cronicari literari şi critici de artă ca: Al.Florin ŢENE, Melania Cuc, Doina Drăgan, Emilia Tudose, Ion M.Ungureanu, Victor Sterom, Nora Iftimie, Octavian Curpaş, Nicuşor Constantinescu, Maria Toacă, etc.  Daniela Voicu  publică un interviu cu poetul francez de origine peruană Fernando Torres-Garcia unde poetul, prin răspunsurile sale, subliniează faptul că” viaţa este un etern al descoperirii “. Interviul lui Ionel Andraşoni cu brâncuşologul Constantin Zărnescu  evidenţiază că” brâncuşiologia a devenit un pilon al universului meu artistic.”
 Grafica semnată de Eugen Coţa şi Mircea Roşa-Miro completează ţinuta grafică şi estetică a revistei.
  La fel ca şi celelalte numere şi acesta confirmă faptul că, alături de cele 8 reviste editate de filialele Ligii Scriitorilor din România,  contribuie din plin la promovarea literaturii autentice, alături de numeroasele manifestări culturale organizate de Liga Scriitorilor, atât în ţară cât şi în străinătate, cu scopul promovării potenţialului valoric al ţării noastre cu care contribuim la multiculturalismul european şi, parafrazându-l pe Emil Cioran, putem spune şi noi: când valorile creatoare promovate prin strădania unui neam se cristalizează într-o adevărată lume istorică, atunci acel neam s-a integrat în devenirea culturală.
Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971