Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Anul 2009
Continuăm dosarul despre miercurea neagră a Parlamentului care a fost doar o prefaţă la zilele negre ale ţării.Partea I Semnează: Corneliu Leu, Aurel Contu, Grigore l. Culian, Dan Brudaşcu, Gh. Manea, Adrian Botez, Dimitrie Grama, Radu Soviani, Titus Andrei şi expeditori din folclorul internetului - Partea I
- Partea II
- Partea III
- Partea IV
- Partea V
Ultima oră
Viorel ROMAN - Fraude financiare, inocente ...
Dr. Dan BRUDAŞCU - Visurile imperiale ale Uniunii Europene
De la Iaşi, conservatorul american Paul Gottfried îi indeamnă pe români la rezistenţa naţională
Eugen Evu, Melania Cuc, Eugen Cojocaru, Sorin Cerin, George Anca, Al Florin-Tene şi mai multe recente publicaţii - În prezentari făcute de: Adrian Botez, Cezarina Adamescu, Cristian Contras, Ionut Caragea, Karine Drăgaş, Ben Todică, Sorin Bodea, Mihai Antonescu, Marius Rădescu - Partea I
Partea II
Partea III
Partea IV
Partea V
Partea VI
LITERATURA ROMÂNA ÎN LIMBILE LUMII - Partea I - Engleză - traduceri de Adrian Soncodi, - Franceză – traduceri de Constantin Frosin
Partea II
Poeţi români contemporani: Valeriu Matei, Dimitrie Grama
Poeţi români contemporani: Cezar Ivănescu, Adrian Botez
DIN NOU DESPRE UNIUNEA SCRIITORILOR, ISTORIA LITERATURII ŞI JUNGHIURILE PE CARE ELE LE PRODUC Articole de Ioan Lila, Pusi Dinulescu, Corneliu Florea, Adrian Botez şi o amplă convorbire „Vulturescu –Baciut”, preluată din revista ,,Vatra" - Partea I
Partea II
Partea III
Partea IV
Partea V
Internetul:legislaţia, aventurile, umorul şi folclorul său
Legislaţia ia tot mai în serios internetul
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI (cu ajutorul lui Dan Lupescu)
Iată de ce l-au iubit atât de mulţi americani !
„Paso doble” – rubrica lui Ioan LILA
Poezie pe internet-rubrica lui Ionuţ Caragea
Două atenţionări mai grave venite pe internet
DIN PERLELE GANDIRII
Din umorul şi folclorul internetului
Vă prezentăm în continuare aspecte din concediul oferit românilor de Preşedintele Băsescu şi Guvernul său:
ODESSA IN FLACARI 1942- FILM DE ARHIVA- IN LIMBA ITALIANA, SUBTITRAT IN LIMBA ROMANA
 Lansarea enciclopediei”Personalităţi Române şi faptele lor, 1950-2000 “ , volumele XXXVIII- XLI, la Bistriţa

Aşa cum a făcuto de mai multe ori, la Cluj, Timişoara sau Bucureşti, Liga Scriitorilor din România s-a implicat în lansarea seriilor de volume”Personalităţi Române şi faptele lor, 1950-2000”de Constantin Toni Dârţu, preşedintele filialei Iaşi a Ligii Scriitorilor.
În acest context Liga Scriitorilor a organizat în după amiaza zilei de miercuri, 26 mai a.c  la Centrul Municipal de Cultură”George Coşbuc “ din Bistriţa, în colaborare cu acesta şi grupul literar” Conexiuni” din localitate, o amplă manifestare culturală dedicată lansării volumelor XXXVIII-XLI  din marea enciclopedie”Personalităţi Române şi faptele lor, 1950-2000 “ de Constantin Toni Dârţu.
Din Cluj au participat pictorii: Sorin Spiridon Gâtu, Lidia Gâtu  şi scriitorii Titina Nica Ţene şi Al.Florin Ţene.
Manifestarea a fost deschisă de către scriitoarea Elena M.Cîmpan, preşedinta grupului “Conexiuni “şi al Societăţii Scriitorilor bistriţeni , urând bunvenit invitaţiilor din Iaşi şi Cluj , şi care a vorbit despre activitatea scriitorilor bistriţeni , parte din aceştia  incluşi în diferite volume ale  enciclopediei. Arătând că în sală se află elita intelectuală şi spiritual-culturală din Bistriţa.
În continuarea, lucrările au fost conduse de scriitorul şi promotorul cultural Al.Florin Ţene, preşedintele naţional al Ligii Scriitorilor din România.În cuvântarea sa acesta a subliniat importanţa  enciclopedei ce consemnează pentru viitorime personalităţi din  toate domeniile de activitate provenite din România Tainică. Personalităţi care prin talent, strădanie şi sudoare construiesc, punând câte o “cărămidă “la marele edificiu al culturii şi ştiinţei româneşti.Acesta a explicat motivul de ce ampla lucrare trebuie numită enciclopedie şi nu dicţionar prin analiza etimologică a celor două termene.Lucrarea de proporţii a scriitorului Constantin Toni Dârţu , aşa cum spunea prof.dr.Leon Dănăilă, membru titular al Academiei Române, promovează “ personalităţi remarcabile ce vor reuşi să sădească în noile generaţii înţelepciune, generozitate, prestanţă, echilibru, onoare şi dragoste faţă de semeni şi vor constitui modele sau exemple de urmat.” Preşedintele Ligii Scriitorilor a citit scrisoarea adresată autorului acestei enciclopedii semnată de Î.P.S.Iustin Hodea Sigheteanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului.Preşedintele Ligii a subliniat că această enciclopedie se constituie într-o istorie a elitei româneşti provenită din România profundă, fiind zestrea cu care intrăm în Europa şi prin care ne vom menţine fibra spiritului românesc în contextual globalizării.
În cuvântare autorul a arătat că în lucrarea sa au fost incluşi   peste 1300 de personalităţi din ţară şi străinătate din toate domeniile, exemplificând cu nume şi fapte o parte din acestea. Scoţând în evidenţă, în special, personalităţi  din judeţele Bistriţa-Năsăud şi Cluj, cum ar fi:Î.P.S Bartolomeu Anania, Ioan Alexandru, Adrian Păunescu, Al.Florin Ţene, Constantin Brăiloiu, regretatul prof.univ.dr.DHC Crişan Mircioiu, prof.univ.dr.Dorel Cosma, dr.Ionuţ Ţene, scriitorul Menuţ Maximinian, pictoriţa Victoria Fătu Nalati, preot profesor Nicolae Feier şi mulţi alţii.
În continuare a vorbit prof.univ.dr.Dorel Cosma, directorul Centrului Cultural Municipal”George Coşbuc “ din Bistriţa care, printre altele, a subliniat importanţa acestei lucrări de amploare, mulţumind autorului pentru faptul că a fost inclus în paginile acestei enciclopedii.
Preşedintele Ligii Scriitorilor a înmânat din partea acestei organizaţii profesionale “Virtutea Literară “ domnului Constantin Toni Dârţu şi “Diplome de Excelenţă “ scriitorilor Dorel Cosma şi Menuţ Maximinian şi pictoriţei Victoria Fătu Nalati,” pentru prodigioasa lor activitate desfăşurată în domeniul creaţiei spirituale”,iar Al.Florin Ţene a primit din partea directorului Centrului Cultural Municipal”George Coşbuc, “ prof.univ. dr.Dorel Cosma un set de cărţi semnate de scriitori bistriţeni.
În încheierea primei părţi poetul Al.Florin Ţene a susţinut un scurt recital poetic apreciat prin vii aplauze de cei prezenţi.
După care scriitorii Alexandru-Cristian Miloş, Menuţ Maximinian, Titina Nica Ţene, Mariana Toxin, Dorel Cosma şi-au dăruit reciproc cărţile lor recent apărute.
În încheiere a avut loc un concert sinfonic susţinut de orghestra Centrului Cultural Municipal ” George Coşbuc”.
Manifestarea s-a bucurat de un real succes din partea numerosului public.
                                                                                                                                                                          Karina Drăgaş
                
                 ROSTIRILE LUI GEORGE ANCA IN MELBOURNE
 
Intrebat de Kate McDonald, pentru faimoasa emisiune a lui Philip Adams, de la ABC, Sidney, ce l-a adus in Australia, scriitorul si profesorul George Anca a raspuns ca in 1978, in India, se gandise sa ceara azil politic in Australia, poate pe urmele rudelor Ion Alexe si Maria Gheorma, cu fiul ei Florin. Pregatindu-se sa vada continentul austral, pelerinul a compus un lung poem intitulat 'La plecarea in Australia', ambitionand sa revina in patrie cu o scriere in replica 'La intoarcere din Australia', poate confirmand de la fata locului cvasi-sinonimia spirituala intre Miorita si Waltzing Matilda. Aflat, intr-un tarziu, intre 29 mai si 13 iunie 2010 in Melbourne, la invitatia comunitatii romanesti si a grupului de radio 3 zzz, prin Ben Todica, George Anca a tinut prelegeri in biserici, la Melbourne University sau la Scoala romaneasca, a recitat poeme, inclusiv in engleza, la Australian Poetry Centre, a dat interviuri la posturile romanesti de radio SBS, 3 zzz si Vocea Evanghelica, a vizitat 12 Apostles, carismaticii stalpi din Pacific.
In Duminica tuturor Sfintilor (30 mai), in Catedrala Sfintii Apostoli Petru si Pavel, George Anca a evocat sfintii romani, martirii puscariilor comuniste, pe Sfantul Voievod Constantin Brancoveanu, pe Sfanta Filofteia, pe Mihai Eminescu. Duminica urmatoare, dimineata, in biserica din Endevour Hills, pe marginea evangheliei lui Luca despre cei zece leprosi samariteni, a facut referinta la compasiunea Maicii Tereza propovaduita la un congres, impreuna cu Indira Gandhi, la leprozerii din India, la un congres medical, discriminate casteist, dar si la cea din Tichilesti, Romania, cercetata si de un masterand al vorbitorului. Seara, in biserica Harul, a sustinut un veritabil recital - Rugaciune de Mihai Eminescu, In gradina Ghetsemani de Vasile Voiculescu, Oh maica lor de Stefan Vladoianu, Isus in celula de Radu Gyr, Unde sunt cei ce nu mai sunt de Nichifor Crainic, Colind de Stefan Tumurug - la care s-a adaugat recunoasterea, impreuna cu auditoriul, a poetului Gheorghe Lupascu si a actorului calugar Dragos Paslaru. Vorbitorul a teoretizat recunoastera-abhijnana-anagnoresis, de la Kalidasa la Paul Ricoeur si Mircea Eliade. Conferentiarul a fost abordat de participanti, ca parte din  atmosfera suferintelor emigrarii fortate.
 
Rostirile eminescologice ale lui George Anca in Melbourne nu vor fi uitate. Sustinerile sale asupra poeziei religioase, dacismului zalmoxian, indoeminescologiei, ca si a contestarii cultului lui Eminescu, incepand cu revista Dilema, au avut ecou. La Wheeler Centre, George Anca a inaugurat, ca international performer, festivalul poetic Poems from Home, cu versiunea romaneasca a baladei emblematice pentru Australia, Waltzing Matilda, comparabila cu Miorita, recitand apoi poeme ale sale - special wintwer, what isn't permited, rarely single, theme Australia, closed motherlands, how I will sleep, swagman, angel, light of the day, in love, sonnets for the Alkyons (the xvith), Maiastra, the Eliade's ashes. Au recitat, in continuare din creatiile lor, poeti australieni provenind din diferite tari: Dmitris Troadis (Grecia), Melike Ulgezer (Turcia), Aidan Coleman (Irlanda), Mimo Mangione (Italia), Clary Riven (Venezuela).
In vizita la Victoria State Library, profesorul Anca a donat din cartile sale si ale lui Pusi Dinulescu, a transmis, din partea doamnei director Elena Tarziman, disponibilitatea Bibliotecii Nationale a Romaniei de a-si extinde schimburile cu Australia.
 
In ultimele doua zile ale vizitei sale, accentuat eminescologice - cu trimiteri la eminescologia australiana, de la Lucian Boz la Ioan Miclau -, la Scoala romaneasca si, din nou, la Catedrala Sfintii Apostoli Petru si Pavel, sfarsind unde incepuse, va conduce un workshop de creative writing si, respectiv, va conferentia despre Eminescu, la 121 de ani de la moartea (asasinarea) sa. 
 
In calitate de presedinte, dupa moartea acad. Romulus Vulcanescu, al Societatii de Etnologie din Romania, George Anca, pornind de la profunzimea si intelegerea din sanul etniei romanesti din Melbourne, cu fructificari spirituale la scara nationala si internationala, a vazut potrivita reformularea: "Societatea de Etnologie din Romania si Diaspora". In timpul vizitei, el s-a intalnit cu Episcopul Australiei si Noii Zeelande PS Mihail Filimon, presedintele Asociatiei Romanilor din Statul Victoria, Constantin Burhala, vicepresedintele John Corin Izvernariu, reprezentanti ai Asociatiei de Ajutor, Sanatate si Servicii - Augustin Luchian, presedinte, Melania Mardale, Titi si Ana Dinu, Petre Stan, Stana Bica -,  ziaristii Ben Todica, Sergiu Selian, Carol Calauz, Dan Rabinovici, Ileana si Nicu Stan, Cristina Marsala, Camelia Florescu, Mariana Craciun si Cornel Tuclei, preotul Dumitru Coman, epitropii Corina si Emil Munteaanu si Cornel Moise, Ionela Buzatu, pastorii Belciu Busuioc, Stefan Manzat, Dorel Brandas, profesorii Ioan Oanca, Loredana Voicu, Maria Luminita Tudor, omul de afaceri Zaharia Codila s.a.
Epilogul acestui periplu nu este cunoscut inca si il asteptam plini de curiozitate si incredere in experientele spirituale si literare printre romanii de la antipozi.
                                                                                                                                                                                 Ben TODICA
Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971