Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Anul 2009
Continuăm dosarul despre miercurea neagră a Parlamentului care a fost doar o prefaţă la zilele negre ale ţării.Partea I Semnează: Corneliu Leu, Aurel Contu, Grigore l. Culian, Dan Brudaşcu, Gh. Manea, Adrian Botez, Dimitrie Grama, Radu Soviani, Titus Andrei şi expeditori din folclorul internetului - Partea I
- Partea II
- Partea III
- Partea IV
- Partea V
Ultima oră
Viorel ROMAN - Fraude financiare, inocente ...
Dr. Dan BRUDAŞCU - Visurile imperiale ale Uniunii Europene
De la Iaşi, conservatorul american Paul Gottfried îi indeamnă pe români la rezistenţa naţională
Eugen Evu, Melania Cuc, Eugen Cojocaru, Sorin Cerin, George Anca, Al Florin-Tene şi mai multe recente publicaţii - În prezentari făcute de: Adrian Botez, Cezarina Adamescu, Cristian Contras, Ionut Caragea, Karine Drăgaş, Ben Todică, Sorin Bodea, Mihai Antonescu, Marius Rădescu - Partea I
Partea II
Partea III
Partea IV
Partea V
Partea VI
LITERATURA ROMÂNA ÎN LIMBILE LUMII - Partea I - Engleză - traduceri de Adrian Soncodi, - Franceză – traduceri de Constantin Frosin
Partea II
Poeţi români contemporani: Valeriu Matei, Dimitrie Grama
Poeţi români contemporani: Cezar Ivănescu, Adrian Botez
DIN NOU DESPRE UNIUNEA SCRIITORILOR, ISTORIA LITERATURII ŞI JUNGHIURILE PE CARE ELE LE PRODUC Articole de Ioan Lila, Pusi Dinulescu, Corneliu Florea, Adrian Botez şi o amplă convorbire „Vulturescu –Baciut”, preluată din revista ,,Vatra" - Partea I
Partea II
Partea III
Partea IV
Partea V
Internetul:legislaţia, aventurile, umorul şi folclorul său
Legislaţia ia tot mai în serios internetul
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI (cu ajutorul lui Dan Lupescu)
Iată de ce l-au iubit atât de mulţi americani !
„Paso doble” – rubrica lui Ioan LILA
Poezie pe internet-rubrica lui Ionuţ Caragea
Două atenţionări mai grave venite pe internet
DIN PERLELE GANDIRII
Din umorul şi folclorul internetului
Vă prezentăm în continuare aspecte din concediul oferit românilor de Preşedintele Băsescu şi Guvernul său:
ODESSA IN FLACARI 1942- FILM DE ARHIVA- IN LIMBA ITALIANA, SUBTITRAT IN LIMBA ROMANA
 C U S
 - Am venit din partea Consiliului Universal Suprem pentru a vă anunţa că aţi fost primit în rândul celor 301 de membri ai săi.
   Votul a fost unanim, fiindu-vă, astfel, recunoscute meritele deosebite şi aportul substanţial la progresul şi menţinerea umanocraţiei întregii noastre societăţi.
   Vă rugăm să ne urmaţi spre a vă înfăţişa la pregătirile ceremoniei de primire, ce va avea loc într-o săptămână, şi a trece la procedura de iniţiere.
   Mă întorc bucuros la locuinţa mea simţindu-mă într-o stare euforică – nu numai de plăcerea acestei veşti extraordinare pentru care am muncit intens în ultimii 15 ani, aşteptând şi sperând să vină, dar şi pentru că am băut cu delegaţia specială din licoarea de sărbătorire, ce se serveşte special la asemenea evenimente. Sunt obosit, e târziu şi adorm imediat...
*
   Lucrez, deja, de câteva luni, fiind cu totul ocupat a mă obişnui cu noua funcţie şi situaţie. Şi astăzi, ca în fiecare dimineaţă, mă duc la încăperile alocate mie la sediul CUS-ului. Tocmai mă gândeam ce trebuie să organizez pentru călătoria din ziua următoare a comisiei în care am fost numit, când, deodată, îşi face apariţia neaşteptată o grupă de vreo 20 de colegi mai în vârstă.
   După o discuţie profesională de rutină, mă întreabă cum găsesc noua mea misiune şi funcţie. Le răspund că este exact ceea ce mi-am dorit dintotdeauna, inconşient când eram în clasele primare, din ce în ce mai clar mai târziu, la liceu.
   Seniorul de vârstă al grupei îmi spune că ei caută soluţia de mai multă vreme şi au ajuns la concluzia că eu sunt personalitatea cea mai propice pentru a conduce trecerea la o nouă formă de guvernământ, mult mai autoritară.
   Nu au putut conveni să se hotărască asupra unui membru mai vechi, pentru că nu ar fi fost siguri de loialitatea sa viitoare la aflarea acestui secret, dat fiind că au crescut şi lucrat numai după principiile vechii forme de umanocraţie.
   Oricum, ei au făcut teste detailate cu mai mulţi candidaţi, iar eu am primit cel mai bun punctaj.
   Am fost surprins de propunerea lor şi le-am cerut permisiunea de a cugeta un timp. Îmi replică atunci că, dat fiind brizanţa şi nu lipsita periclitate a misiunii lor, ar dori să afle pe loc ce hotărăsc.
   Mă înţeleg, totuşi, de aceea îmi acordă o oră, ei aşteptându-mă în camera alăturată, unde eu ţin consfătuirile cu personalul pus la dispoziţie.
   Acum îmi dau seama că, în subconştientul meu bine protejat, nu am fost aşa surprins, chiar îmi dorisem, în ascuns, propunerea asta – şi atunci am înţeles ce au vrut să spună cu au făcut teste detailate cu mai mulţi candidaţi, eu primind cel mai bun punctaj.
   Ştiam că cele de verificare şi acceptare sunt foarte sofisticate şi sigure pentru a fi ales în Consiliul Universal Suprem – numai persoanele care sunt de absolută încredere pentru menţinerea armoniei şi fericirii sociale, baza umanocraţiei şi a progresului societăţii, îl trec cu succes. Garanţii ce au fost confirmate ca fundamentale pentru pacea şi evoluţia din întreaga Federaţie Universală în ultimii 5.000 de ani – toţi membri aleşi şi-au făcut datoria cu nobleţe şi dăruire până la capăt.
   Dar cum şi de ce sunt eu altfel !? Şi nici măcar nu sunt singurul acum ! În sinea mea am dorit mai de mult timp să schimb această stare de lucruri, ce nu îmi mulţumea firea mea, dar am reuşit să-mi refulez gândurile periculoase pentru mine şi chiar să cred că sunt doar o aberaţie nedorită - nici de societate, nici de mine...
   Acum ştiu : m-am auto-iluzionat şi hipnotizat eu însumi pentru a mă proteja !
   - Veniţi! M-am hotărât : trecem la acţiune...
   Îmi prezintă, răsuflând uşuraţi, planul lor secret de acţiune, întocmit, deja, de ceva vreme, şi am trecut imediat la acţiune.
   Cei care nu au fost de partea noastră sunt arestaţi şi trimişi sub pază pe o îndepărtată planetă singuratică. Federaţia Universală a primit o altă constituţie, prin care dreptul fundamental la umanocraţie şi libertăţile garantate au fost complet abrogate.
   Totul a mers perfect. După o lună au venit la mine şi m-au felicitat, amintindu-mi că au fost siguri că eu sunt persoana cea mai potrivită pentru aceste schimbări.
   Sărbătorim succesul cu mai multă licoare decât este obiceiul în asemenea ocazii. E de înţeles...
   Astăzi, ca în fiecare dimineaţă, mă duc la sediul CUS-ului : eu prezidez în cel al fostului IS - Înţelept Suprem.
   Ciudat, mobilierul comandat de mine a dispărut, iar încăperile sunt goale...
   Cineva bate la uşă şi intră – visez ori ce se-ntâmplă !? Tot cei 20 care mă vizitaseră... Tot acelaşi care mi se adresase atunci îmi spune : Ne pare rău, dar testul final al procedurii pentru acceptarea primirii în CUS nu l-aţi trecut.
   - Bine, dar cele două luni în care am făcut atâtea împreună, arestările şi modificările societăţii realizate împreună !?
   - Totul v-a fost indus prin metode speciale ca realitate – nu a trecut decât o noapte de la prima noastră întâlnire...
   Acum trebuie să mergeţi spre a vă supune unui tratament humano-terapeutic de recuperare, pentru redobândirea valorilor ce stau la baza societăţii noastre umanocrate.
   Aşadar aceasta e...
   Deschid ochii : e încă noapte. Întins pe spate, mâinile lejer de-a lungul trupului: Cerul înstelat deasupra mea – şi Iubirea în mine.

                                                           Fragmente prelucrate din romanul ISUS - Editura CRIGARUX, Târgu-Neamţ, 2008.
                                                                                                                                                       Eugen COJOCARU



Un deceniu de poezie


Acum trei ani aveam curajul să compar Zalăul cu oraşul german Baden, simbolul prieteniei, al respectului reciproc şi bunei colaborării germano-franceze. Astăzi nu-mi retrag cuvintele! Festivalul “Primăvara Poeziei”- “Költèsyet tavasza”, organizat anual la Zalău, alături de alte activităţi culturale ale instituţiei nostră sunt începutul unui drum al prieteniei între oamenii de cultură români şi maghiari din Sălaj şi Ungaria, al colaborărilor şi parteneriatelor culturale ambiţioase.
În urmă cu şaptesprezece ani, câţiva membri ai Cenaclului literar “Silvania” au fost invitaţi la Centrul cultural maghiar “EMKE” din Zalău – pe atunci recent înfiinţat - pentru a participa la o seară literară, bun prilej pentru poezie, vin roşu de Şamşud şi multă veselie. Cei de atunci, care am rămas până în final am fost: Kerekes Edit, Daniel Hoblea, Fejer Laszlo, Marcel Lucaciu, Szabo Istvan, subsemnatul şi regretaţii Valentin Meseşan şi Szabo Vilmos. Cu câtă greutate ne-am putut despărţi atunci - mult după miezul nopţii - de poezie!
Alte repere majore ale dezvoltării relaţiilor noastre româno-maghiare sunt serile culturale organizate de Institutul Cultural Român din Budapesta, în noiembrie 2003, respectiv Institutul Cultural Român din Viena, în iulie 2004, la care am participat şi în cadrul cărora au fost lansate: volumul bilingv de poezie ALB NEGRU – FEKETE FEHER şi cel trililnv POEME VERSEK GEDICHTE. Tot atunci au fost prezentate revistele de cultură sălăjene “Origini. Caiete Silvane” şi “Hepehupa”. Şi exemple ale colaborării interculturale româno-maghiare pot continua.
Cu ocazia organizării la Zalău a celei de-a X-a ediţii a festivalului nostru, în luna aprilie a.c., a fost editat volumul bilingv de poezie în limbile română şi maghiară “Primăvara Poeziei/Költèsyet Tavasza – 10”, care reuneşte poeţii români şi maghiari din România şi Ungaria: Balazs Tibor, Boda Edit, Cristian Contraş, Peter Cooper, Devecseri Zoltan, Gujas Marta, Simone Gyorfi, Halmosi Sandor, Daniel Hoblea, Dina Horvath, Kelemen Hunor, Kiss Lehel, Lakatos Mihaly, Lang Eszter, Marcel Lucaciu, Muller Dezso, Viorel Muresan, Olasy Valeria, Ion Piţoiu-Dragomir, Daniel Săuca, Simonfy Jozsef, Simonfy Istvan, Viorel Tăutan şi George Vulturescu.

                                                                                                                                                                           Cristian CONTRAŞ


Sorin Cerin şi „scumpa” notorietate, însemnări pe marginea volumului „Culegere de înţelepciune” apărut în anul 2009 la editura Eminescu
 
     Sorin Cerin este un autor care scrie tot ceea ce îi trece prin cap despre un anumit subiect sau o anumită temă majoră a vieţii. Mii de propoziţii ridicole, cu formulări copilăreşti sau expresii stângace, din care se desprind doar câteva citate ce se merită a fi publicate în ziarul şcolii, gazeta de liceu, şi nu în ediţii ample ale unor edituri private, unele dintre ele chiar cu o anumită reputaţie. În lipsă de calitate, opera unui autor de aforisme nu poate fi salvată prin cantitate. Cu o floare nu se face primăvară, asta fiind valabil şi în domeniul literaturii. Criticii, care au fost mult prea îngăduitori cu Sorin Cerin, i-au sugerat de atâtea ori să-şi revizuiască opera. Autorul însă a înţeles altceva şi, în goana sa după celebritate, a găsit o editură privată, cu nume mare, care să-i publice toate elucubraţiile şi gafele gramaticale, fără o verificare de conţinut din partea unor specialişti sau cel puţin a unor profesori de limbă română. Mai mult de atât, autorul şi-a selecţionat doar pasajele favorabile din recenziile primite de la critici pe diverse siteuri şi reviste online, construindu-şi o introducere pompoasă, fără a lăsa cititorilor posibilitatea să descopere şi pasajele unde se specifică/recomandă cu totul altceva. În încercarea ultimă de a-şi salva imaginea şi de a-şi „obţine” notorietatea, Sorin Cerin a dat greş. Cacealmaua Destiny se pare că l-a urmărit pretutindeni. După ce a încercat să-şi fabrice o imagine, publicând la o editură americană o carte ce a fost vândută în doar 10 exemplare (după ancheta realizată de ziarul Clujeanul), după ce a scos pe bandă rulantă numeroase cărţi pline cu absurdităţi şi greşeli gramaticale, Sorin Cerin a dat lovitura finală. Sau mai bine zis, şi-a semnat singur sentinţa. Nimeni nu poate justifica laudele excesive ale autorului pe diverse siteuri unde se autoproclamă mare filosof român şi, evident, agramatismul. Nu foarte mulţi critici au avut curaj să calmeze acest saltimbanc al literaturii, Sorin Cerin scandalizând orice încercare de critică negativă la adresa operei sale. Alţi critici au considerat că autorul nu merită atenţie, zbaterile sale, pe siteuri şi publicaţii obscure, neavând nicio relevanţă. Totuşi, îmi asum riscul, încă o dată, de a semnala un impostor al culturii şi rog specialiştii să fie foarte atenţi în privinţa acestui fenomen ce poate deveni extrem de periculos.
 Aşadar, din volumul pus la dispoziţie gratuit, în format electronic, pe siteul Înţelepciune.ro, am selectat următoarele (pag. 3):
„Ediţie de referinţă. Toate operele de aforisme care au cunoscut şi înainte lumina tiparului vor fi citate doar în actuala formulă îmbunătăţită a ediţiei de referinţă.”
Să ne convingem deci ce înseamnă o ediţie de referinţă, judecând după spusele unei edituri importante din România:
Cu toţii suntem o urmă a strămoşilor noştrii pierdută în zăpada glacială a Timpului îngheţat (citatul 281); Existenţa nu vrea nimic mai mult de la noi, decât iubire şi se va îmbrăca imediat în ţinuta sa de gală pentru ochii noştrii, fiind mai frumoasă ca niciodată (citatul 3349); Nu plânge frumoasă floare izvorâtă din haosul lacrimii Lui Dumnezeu. Într-o zi ochii noştrii se vor îmbrăţişa (citatul 3756); Sinuciderea este unica şansă de aţi regăsi amintirea eternităţii tale înainte de a te lăsa Iluzia Vieţii să o faci (citatul 4541); Viaţa îţi cere totul pentru aţi da în schimb moartea (citatul 4716); Fără de izbăvirea morţii viaţa şi-ar îndeplini cu prisosinţă rolul, acela de aţi ucide în totalitate libertatea propriului tău spirit  (citatul 5269); Somnul vieţii este un vis primit în dar de la Dumnezeu pentru aţi arăta ce poate însemna umbra faţă de Lumea Luminii Eterne (citatul 5750); A fi alături de nemurire este echivalent cu aţi înţelege propria ta moarte (citatul 6220); Aţi aminti nemurirea este la fel ca şi cum ai memora eternitatea ta de dincolo de naştere şi de moarte, de dincolo de orice viaţă (citatul 6852); Când norii vor deveni mai grei decât pământul din noi dus o viaţă de către paşii Destinului fiecăruia, vom înţelege că nu ploaia clipelor din ei ne-au întunecat soarele vieţii, ci lipsa de a fi noi înşine (citatul 57); Este răsăritul mai superior apusului doar pentru că îl precede cu o zi iar apusul precede răsăritul cu o noapte? Ar mai fi ziua fără noapte şi răsăritul fără de apus, viaţa fără de moarte? (citatul 88); Ochii tăi vor fi mereu mult mai alături de suflet decât oricare parte a trupului exceptând inima (citatul 74); Aţi găsi mântuirea de sine oriunde altundeva decât în tine este o mare imposibilitate (citatul 255); Destinul este râul Adevărului Absolut care curge prin liniile propriilor noastre pălmi bătătorite de clipele deşertăciunii (citatul 339); Urma paşilor Destinului tău se vor pierde în ninsoarea clipelor acestui timp iluzoriu  (citatul 352); Am să mă aşez în braţele luminii ochilor tăi pentru aţi putea contempla aştrii infiniţi din tine (citatul 513); Te simt alături de mine chiar şi atunci când locuieşti în
florile de meri ai amintirii mele (citatul 614); A crede înseamnă înainte de toate aţi aminti (citatul 960).
După ce am citit un sfert din carte detectând greşeli ruşinoase şi aberaţii de care ar râde şi un preşcolar, mi-am amintit că la una dintre recenziile anterioare am semnalat alte zeci de greşeli pe care autorul le-a corectat în această ediţie. Cum nu doresc să fac muncă de tehnoredactare nici de această dată, mă voi opri aici lăsând cititorilor posibilitatea să descopere şi alte surprize în volumul acestui filosof-agramat. Bănuiesc că şi după această recenzie autorul va găsi tot felul de scuze şi va ataca vehement în articole pe siteuri unde el şi prietenii săi activează, împroşcând cu noroi. Îmi asum acest risc menţionând şi celorlalţi critici că nu trebuie să le fie frică de astfel de reacţii, literatura nu înseamnă numai o lume plină de laude în care cel care semnalează deficienţe trebuie să suporte reproşuri şi insulte. 
                                                                                                                                                                          Ionuţ CARAGEA
Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971