Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Anul 2009
DOSAR PENTRU MIERCUREA NEAGRĂ A PARLAMENTULUI
MIHAI BERCA - CRIZA ECONOMICĂ ŞI BUNUL COMUN NAŢIONAL
Memoriu, Marşul forumului ortodox român, HAOS de Rodica Elena LUPU
O PRECIZARE A PROFESORULUI ANDREI MARGA – RECTORUL UNIVERSITATII “BABES-BOLYAI” DIN CLUJ-NAPOCA
ARTICOLE - Liviu ANTONESEI, Al. Florin ŢENE, Corneliu FLOREA
Doua articole recente din presa cotidiană- Ilie ŞERBĂNESCU, Otilia CALOIAN
Articole: Victor CIUTACU, Alexandra Lia GRINDEAN
Apel ACOR
Mesaje pe e-mail
Articol de prof.dr. Adrian Botez
DACIA GENERATIEI DE AUR - Doua studii de IonPachia Tatomirescu şi prezentarea unui profesor român de „ZALMOXIANISM” în universitaţile australiene
ENGLISH VERSION:
Primul european care descoperă America
Primul european care descoperă America - continuare
Primul european care descoperă America - continuare 2
Ce este neozamolxianismul? - de Octavian Sărbătoare
DOUĂ POEME DE RADU CÂRNECI ÎN LIMBA FRANCEZA DE CONSTANTIN FROSIN
UN PRESTIGIOS TRADUCĂTOR ÎN LIMBA ENGLEZA- Adrian Şoncodi
Poeziile lui RADU GYR în limba engleză de George Anca
Dr. DAN BRUDAŞCU NE PREZINTĂ CĂRŢI ALE UNOR AUTORI DIN ŢARĂ ŞI STRĂINĂTATE
TREI SCRIITORI ROMANI DIN STRĂINĂTATE PREZENTAŢI DE OCTAVIAN CURPAŞ
CONSTANTIN FROSIN COMENTAT ŞI APRECIAT ÎN FRANŢA
“POEZIE RECOMANDATĂ DE EUGEN DORCESCU”
LAUDATIO DE GEORGE ANCA
George ROCA ÎŞI LANSEAZĂ A DOUA CARTE ÎN BUCUREŞTI:
RAPTUL SI ABANDONAREA CASEI SCRIITORILOR O DRAMĂ, O ESCROCHERIE, SAU O AFACERE DE REA CREDINŢĂ A CONDUCĂTORILOR ALEŞI ?!
AURA CHRISTI ŞI LIVIU IOAN STOICIU despre patimile legate de Casa Monteoru, sediu al USR
Corneliu LEU - DESPRE CASA SCRIITORILOR, NUMITĂ ŞI CASA MONTEORU
Clara ARUŞTEI - MOARTEA LUI CEZAR CRONICA ADEVĂRULUI (XII)
DESPRE PREŞEDINTELE UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA
continuare mai veselă la „CINE ZICE CĂ ALŢII INCITĂ?!” din pagina întâi
Algoritm de calcul al pensiei
POEZIA INTERNETULUI RUBRICA LUI IONUŢ CARAGEA
PASO DOBLE RUBRICA LUI IOAN LILA
« Musca la arat » Din rubrica « Coltul condeierului » semnata de Mircea Radu IACOBAN
RUGACIUNEA UNUI BUGETAR
România lui Băsescu

ULTIMA ORĂ:
RONI CĂCIULARU NE PREZINTĂ UN ROMÂN-AUSTRALIAN CHIAR ÎN ZIUA ÎN CARE  ÎŞI LANSEAZĂ A DOUA CARTE ÎN BUCUREŞTI:

 

 UN TRUBADUR  AL SPATIULUI VIRTUAL

     - Interviu cu poetul, publicistul şi artistul grafician GEORGE ROCA,
redactorul şef al publicaţiei americane "ROMANIAN VIP"-


     L-am cunoscut pe o stradă din internet. Acolo, într-o casă de la o anume intersecţie, să zicem a timpului cu gândul, el face o revistă, o revistă bună şi interesantă, pe care o răspândeşte în lumea de pretutindeni... "Romanian VIP" - aşa se numeşte revista la care mă refer şi la care  colaborez de un timp destul de însemnat. Ea apare în Statele Unite şi este realizată de George Roca tocmai de la Sydney, din Australia, el fiind şi un virtuos al însufleţirii computerului. M-a impresionat acest om prin ştiinţa sa de a-şi respecta colaboratorii, prin francheţea sa şi deschiderea intelectuală de care dă dovadă. Dar nu numai atât!       Pe lângă faptul că poetul George Roca este un sclav şi un trubadur al spaţiului virtual de pe internet, el este un umanist, în sensul cel mai frumos şi imediat al cuvântului - adică un om de omenie, pentru omenie, pentru înţelegere şi apropiere între oameni, indiferent de pe ce punct al pământului ar fi ei, fie el România (în primul rând!), fie Australia - pentru că acolo trăieşte domnia sa acum, cu familia, fie din Israel, Canada, Statele Unite, unde îşi găzduieşte "romvipul", sau aiurea. Peste tot are prieteni. Prietenia e un lucru sfânt pentru GR (cum obişnuieşte să se semneze în grabă!); e un lucru greu de înfiripat, dar, zice el, mult mai greu de menţinut. GR crede că numai astfel oamenii pot simţi cu adevărat că sunt oameni: atunci când au prieteni şi ştiu să şi-i menţină şi să se facă acceptaţi ca prieteni. Cred că are dreptate.       După cum cred că are dreptate, şi atunci când spune într-o poezie: "Încercăm cu toţii să supravieţuim/ În secolul acesta al turbulenţei/ creându-ne în imaginaţie/ mici insule/ unde evadăm atunci/ când nu mai putem face faţă/ uraganelor şi cutremurelor/ care ne înconjoară"...  Este poet şi ziarist. A scris, a editat, şi figurează în conducerea mai multor reviste şi ziare. Iar toate aceste publicaţii care sunt la activul său, la un loc, ajung la cca. 50. Este o carte de vizită concludentă, mai ales că, întotdeauna, GR a militat pentru aceleaşi idealuri democratice, de dragoste faţă de oameni, de normalitate şi înţelegere, de frumos şi curăţenie sufletească.        Stă în Australia, dar nostalgia, dorul rezonează profund şi aparte pentru Ardealul copilăriei sale, pentru România, pentru oamenii cu care se întâlneşte în aceeaşi limbă românească. Este loial, totodată, şi ţării în care trăieşte de vreo treizeci de ani. Se consideră şi e considerat australian, s-a asimilat şi-şi trăieşte cu demnitate dualitatea, contopindu-se în pluralitate pe fiorul "venşic tânăr şi ferice" al spaţiului carpato-dunărean.        Este acum redactorul şef al revistei de notorietate publică pe care am amintit-o. Acolo, la "Romanian VIP", printre mulţi alţii, semnează şi condeie israeliene, precum sclipitorul scriitor umorist şi critic de artă, dr. Dorel Schor, sau  scriitorul plurivalent şi  eseist Zoltan Terner, ziarista  Lucreţia Berzintu - condei gazetăresc de o valoare intelectuală cu totul deosebită, pictoriţa de excepţie şi de anvergură - Liana Horodi-Saxone (care este şi jurnalistă), ori publicistul de o rarisimă seriozitate şi rezonanţă - Mirel Horodi. "Eu - îmi spunea domnul Roca - trimit articolele pe care le editez pentru revistă şi altor publicaţii prietene. Să le vadă, să se bucure, să le citească şi să le publice dacă vor! Şi uite aşa se creează legături sănătoase între de pe mapamond. Şi astfel ne cunoaştem mai bine, ne apreciem şi ne împrietenim chiar... De obicei trimit materialele la peste 150 de adrese: conducători de redacţii, editori, jurnalişti, scriitori, prieteni. Aceştia sunt răspândiţi în întreaga lume. Din Nigeria până în Noua Zeelandă, şi din Israel până în Canada". Iar de Hanuka, după ce m-a felicitat cu eleganţă şi căldură, menţionând că mai e în conversaţie, prin computer, cu încă vreo câţiva "simpatici" israelieni de limbă română, a avut grijă să ne "reproşeze": "În loc să ajutaţi doamnele la făcutul de latkes, să lustruiţi hanukiaua, sau să căutaţi dreidelul prin dulap, staţi pe (la)  computer... la taclale cu australienii!"...       Am încă atât de multe de spus despre acest om care, recunosc, "mi s-a lipit de suflet, ca marca de scrisoare"! Nu e însă spaţiul cuvenit. Şi, cinstit să fiu, mi-e mai la-ndemână să-i pun câteva întrebări, ca să completăm, cumva,   portretul. Căci, cred eu, merită să-l cunoaştem. E un om adevărat. E un om cum aş vrea să fie mai mulţi decât sunt! Şi-i mulţumesc că a acceptat această convorbire publică.   Roni CĂCIULARU: Mai întâi, domnule Roca, pentru a da o anume specificitate convorbirii noastre, sunt curios - ce legături aveţi sau aţi avut cu evreii? Am văzut  că ne cunoaşteţi tradiţia...   George ROCA: Distinse domn! De la neamul evreiesc ai de învăţat multe! Legături? A-m-i-c-a-l-e! Unii - pâinea lui Dumnezeu, alţii - mai greoi... dar toţi cu substanţă! Dacă îi cunoşti, îţi dai seama că poţi crea cu dânşii relaţii preţioase! Tradiţia se învaţă, se studiază... Ştiţi ce zicea Petre Ţuţea? "Evreii au geniu religios. Ei au creat două religii, iudaică şi creştină. Mai glorioase nu văd religii în lume. Sunt o rasă superioară, sunt părinţii religiei noastre. Pentru ei cultura înseamnă religie. Restul este artă şi ştiinţă."    RC: Mai aveţi şi alte cunoştinţe în Israel? Aţi vizitat vreodată Ţara Sfântă?   GR: Cum să nu am?! Multe cunoştinţe! Prieteni din copilărie, colegi de şcoală, amici "virtuali", corespondenţi de la revistele cu care colaborez. Nu am fost niciodată în Israel. Sper că în viitorul apropiat voi face aceea vizită mult-dorită. Poate voi lansa şi o carte... Sunt fascinat de limba ladino. Am călcat chiar pe urmele lui Maimonide pe la Toledo şi Cordoba. Aş vrea sa traduc in limba română vechi poezii din ladino... Poate se naşte o carticică...    RC: Poate! Ar fi chiar de dorit. Ca să fiu sincer, mi-ar place să gust şi eu din aşa ceva, ca dintr-un vin vechi cu parfum de dragoste şi istorie... Dar voiam să vă-ntreb: cum apare această ţară veche-nouă a mea, Israelul, în Australia, prin ochii dv., sau ai vreunor colegi, prieteni, oameni de litere? Vă întreb asta pe dv., pentrucă amândoi avem în inimă câte  două ţări, una, desigur, mai presus decât alta, plus lumea toată, oamenii de pretutindeni, dacă nu chiar şi întregul univers... - şi  în nici un caz nu putem vorbi de  o duplicitate măruntă şi nenorocită. Şi fiind locuitori ai universului, aş vrea să ştiu cam cum apare Punctul unde mă aflu, după părerea dv...   RG: Israelul apare foarte controvers pentru cei care nu îl cunosc... Pentru cei care nu îi cunosc zbaterile, bucuriile şi simţămintele, pentru cei care nu ştiu cum se face dintr-un deşert o grădină... Desigur, aici, sunt foarte mulţi care studiază în profunzime realizările acestui stat ancient/modern, cum zic australienii, de la a cărui independenţă - Yom Ha'atzmaut - au trecut de curând 62 de ani! Ca sa critici ceva trebuie să cunoşti serios şi profund acel subiect! Peste tot sunt oameni buni sau păcătoşi, din Australia până în Israel sau România. Nu se poate generaliza nimic! Singurul lucru de apreciat este poziţia fiecăruia pe podiumul valorilor.        RC: Sunteţi un om bolnav, d-le Roca... Suferiţi, după diagnosticul pe care singur vi l-aţi pus, printr-un cuvânt inventat de dv., suferiţi de TEMPUSFUGITOZĂ. Îmi spuneaţi nu de mult: "După o zi hectică de treabă - făcând aici grafică publicitară - e o plăcere să mă mai ocup şi de "românaşi", lucrând la revista Romanian VIP. Muncind, fără nici un fel de retribuţie, la editarea - inclusiv ilustrarea şi ţinuta moral-estetică a acestei publicaţii, mă relaxez, căci o fac cu plăcere, cu pasiune, cu patimă... !". Domnule Roca, aş vrea să prezentaţi puţin această publicaţie care a reuşit deja să-şi câştige o notorietate publică absolut apreciabilă.   GR: Bolnav, să trăiţi! De "tempusfugitoză"! Adică... bolnav de fuga timpului! Ei, prea vreau să le fac şi eu pe toate! Şi grafică, şi scris de cărţi şi editare la reviste, şi corespondenţe cu prietenii, şi interviuri (sic!). Dar bine că pot, că sunt încă sănătos, optimist şi vesel... Desigur că mă ajută mult şi familia care caută să mă înţeleagă!  RC: Şi reuşeşte?   GR: Reuşeşte. Dar nu-i uşor. E însă frumos!   RC: Sunteţi redactorul şef al  unei publicaţii americane în limba română. Dar dumenavoastră locuiţi  la Sydney, în Australia. De unde până unde legătura aceasta, care vă "mănâncă" atâta timp?   GR: Revista "Romanian VIP", mi-a fost deschisă pentru a "mă desfăşura" de către directorul acesteia, doamna Adina Cicort din Dallas. Dânsa m-a numit redactor şef fără ştirea mea, fapt care a "proiectat" o mulţime de bulgări de zăpadă spre capul meu. De fapt povestea e mai simplă decât se crede. Adina a născut al doilea copil, şi m-a rugat să îi ţin locul o perioadă. Şi eu m-am conformat! Revista oferă spaţiu virtual pentru cei care doresc să-şi promoveze scrierile. Eu sunt omul de mijloc! Cel cu finisările, cu editările, cu promovările şi, când e cazul, cu încurajările. Principalul este să scoatem un produs de calitate pe care să-l citească cu interes şi plăcere din ce în ce mai mulţi internauţi. În urmă cu ceva timp eram redactor la revista "Agero" din Germania. Atunci atinsesem cifra record de 12 mii de accesări pe zi! Mă zbat să fac acelaşi lucru şi la revista "Romanian VIP" din Dallas. Şi vă spun un secret... suntem pe-aproape! Dar nu numai acest lucru este important! Important este să se simtă şi corespondenţii noştri bine. Astfel încât să producă materiale de calitate, care să satisfacă gustul cititorului. Nu fug dupa senzaţional şi nu public lucruri şocante, numai de dragul de a atrage cititorii. Promovez şi destui debutanţi ( cei care-s valoroşi, se-nţelege) - toţi am trecut pe-acolo - ajutându-i să se cizeleze şi să prindă curaj în a scrie. Îmi plac scrierile frumoase, bune şi deseori le "împopoţonez" cu o grafică atractivă, sau le editez într-o formă care să fie cât mai uşor de citit. Nu-mi plac textele compacte, fără paragrafe, fără pauze de respiro. Cititorul trebuie să îşi mai tragă sufletul când are de citit un text pe ecranul calculatorului. Altfel oboseşte şi... pleacă! Un exemplu negativ mi se pare că este chiar acest răspuns al meu. Vedeţi ce lung este !? Celelalte răspunsuri la întrebările dumneavoastră sunt mai scurte, par mai clare şi sunt mai plăcute la citit. Nu-i aşa?    RC: Nu-i aşa! Se zice despre câte cineva: "E lung şi prost!". Da' câtă vreme omul e înalt şi deştept, nimeni nu-i poate contesta valoarea, din cauza lungimii lui... E drept, însă, că scurtimea, densitatea materialelor dau nerv, fac bine presei. Totuşi, de la caz al caz... Scurtimea articolelor ajută mult, desigur, şi la aspectul grafic al unei publicaţii, ceea ce este esenţial în atragerea şi menţinerea cititorului. Vorbiţi-mi, dacă vreţi, de graficianul şi artistul fotograf, care este George Roca, şi care este de asemenea atât de prezent şi la "Romanian Vip".   GR: Designul şi grafica au fost pasiunea mea de când mă ştiu. Deseori am mâncat o pâine bunicică din această meserie. Desigur trebuie să lucrezi îngrijit, să ţii pas cu "moda", să atragi prin calitate şi prin concepţie vizuală. Pe vremuri, când locuiam în Bucureşti executam proiecte - desen tehnic - pentru studenţii străini de la arhitectură. Apoi am lucrat fotografie artistică. Am făcut poze şi pentru şcoli, dar şi pentru vedete. Acum sunt pasionat de grafica digitală! Mai o siglă, mai un afiş, o copertă de carte... Trăiască programul "Photoshop" care face minuni dacă ştii să-l manevrezi. Puteţi vedea unele lucrări accesând adresa de web: http://reteaualiterara.ning.com/profile/GeorgeROCA   RC: V-aş ruga, domnule Roca, să schimbăm puţin culoarea "spirituală", ca să zic aşa, a interviului nostru: vorbiţi-mi un pic de dragoste, de altruism, de zbaterile dumneavoastră "existenţiale"...   GR: Consider că dragostea de oameni este cea mai importantă. Să te porţi frumos cu ei, să-i înţelegi... şi atunci se vor apropia de tine cu braţele deschise. Fiecare om are un buchet de flori în suflet... Trebuie să ştii cum să le simţi! Altruism? Asta înseamnă să actionezi dezinteresat şi cu bunăvoinţă în favoarea altcuiva. A-i face cuiva o bucurie însemnă că ai posibilitatea să o faci, fapt care îţi aduce deseori mulţumiri, bogdaproste şi prietenie. Zbateri existenţiale? Depinde la ce nivel de viaţă visezi. Al meu ajunge până la înălţimea corpului meu fizic... 1.77 m. Dacă vrei să fii mai înalt, trebuie să te zbaţi mai tare în lupta pentru existenţă. Şi asta înseamnă efort în plus, stres, invidii chiar... Bucuriile materiale nu le pot înlocui pe cele spirituale. Banii nu aduc întotdeauna fericirea. Desigur, totuşi, că de o viaţă confortabilă avem nevoie cu toţii!...    RC: Sunteţi un om fericit? Ce vă doriţi? Ce regretaţi? Ce proiecte aveţi?   GR: Încerc destul de tare să fiu cât mai fericit, chiar dacă mai simt cu vârsta o durere pe ici pe colo, sau mi se mai "îneacă corăbiile" din când în când. Lumea noastră nu este perfectă, dar... depinde cum vezi lichidul magic din pahar. Eu îl văd pe jumate plin. Îmi doresc să fie pace şi să fim sănătoşi. Regret că nu am mai mulţi copii... Proiecte? Să scriu... mai mult!   RC: Văd că nu prea vă place să intraţi mai dânc şi mai pe larg în propriul dumneavoastră suflet! Cel puţin, nu prin acest interviu...   GR: O fac însă prin versurile mele; acolo sunt mai "apărat", dar şi mai deschis... Şi-apoi, vorbeam de dimensiunile unui material. De ce să-l lungim pe ăsta? Poate vom mai realiza un interviu.   RC: De ce nu! Pe când o nouă carte, semnată de dv.?   GR: Pe curând, domnule Căciularu, pe curând. Va fi o carte de interviuri. Titlul ei: "De vorbă cu stelele". Editura "Anamarol", Bucureşti. Mai, 2010.  RC: Mi-ar face plăcere să admir şi eu "stelele"dumneavoastră. Şi ştiu că cititorii israelieni de limbă română iubesc cerul şi stelele...   GR: In Ţara Sfântă cerul e mai aproape şi stelele pot străluci în deplinătatea frumuseţii lor; aşa cred eu...              

 

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971