Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Anul 2009
În ce limbă s-a propovăduit Evanghelia la geto-daci?
În dialog cu Ministrul Culturii
Magdalena ALBU - ROMÂNIA ERMETICĂ ÎNTRE CEA PROFUNDĂ ŞI CEA REALĂ
Liviu ANTONESEI - MONOPOL PE ANTICOMUNISM
Două însemnări de Prof. univ. dr.Gavril CORNUŢIU
Carmen CĂTUNESCU - INTELECTUALUL ROMÂN, ÎNCOTRO ?
Interviul unui străin despre Romania publicat de ziarul Cotidianul
BILANŢUL DEZVOLTĂRII UNUI ACT DE CULTURĂ
ANUNŢ Al X1-lea Congres Internaţional de Dacologie: “ Malus Dacus”- 2010
1.POEZII ŞI POEME DE: Dimitrie GRAMA
Nicolae DRAGOŞ
EUGEN DORCESCU
Adrian BOTEZ
Ionuţ CARAGEA
Melania CUC
2.O CONTRIBUŢIE LA DEZBATERILE NOASTRE: „ANTIMERITOCRATIA”
Toma Alimos - In limba franceză de Constantin FROSIN
Adrian George Săhlean vă prezintă « Luceafărul” eminescian în limba engleză
Adrian George Săhlean vă prezintă interesantele sale « Reflecţii de traducător »
Daniela Firănescu despre Cezar Ivănescu
Dan BRUDASCU; - Minunile Lumii
Corneliu Florea - despre Victor Găietan şi Ciprian Anastasiu; Ştefan Străjeri despre Theodor Codreanu; Ioan Lilă despre Eugen Dorcescu
Gheorghe Lateş despre Constantin FROSIN; Nicolae Băciuţ despre Melania Cuc; Horia BĂDESCU despre Traianus
Octavian CURPAŞ despre A.M.Jucan; Eugen DORCESCU despre Marcel Turcu; Carmen Cătunescu despre Liviu ANTONESEI;
Antologiile comunei ALUNIŞ; Cristina Dosuleanu şi Virgil Untilă despre NICĂPETRE; Cristina Leviţchi şi Clara Toma
Al.Florin ŢENE despre „Agora literară”
FAMILIA ROMÂNÃ - REVISTÃ TRIMESTRIALÃ DE CULTURÃ ŞI CREDINŢÃ ROMÂNEASCÃ
FAMILIA ROMÂNÃ - REVISTÃ TRIMESTRIALÃ DE CULTURÃ ŞI CREDINŢÃ ROMÂNEASCÃ - continuare
FAMILIA ROMÂNÃ - REVISTÃ TRIMESTRIALÃ DE CULTURÃ ŞI CREDINŢÃ ROMÂNEASCÃ - continuare 2
Ioan-Paul II şi « teoologia comunicării
DAN GHELASE NE PREZINTĂ UN APEL ŞI DOUĂ SITURI ARHEOLOGICE BUCURESTENE
Dan GHELASE - Conacul GRANT - Noutati nelinistitoare
PASSO DOBLE- Rubrica lui Ioan LILA
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI
„E minunat in Romania”... culese de Laurenţiu Burlacu, Panaite Chifu, etc...
George ROCA şi Paul Maria MEFIETIC
Filme subtitrate
Cum am venit pe lume

FAMILIA ROMÂNÃ - REVISTÃ TRIMESTRIALÃ DE CULTURÃ ŞI CREDINŢÃ ROMÂNEASCÃ - continuare 2

 Pagini din jurnalul constituirii 
 Bibliotecii „Ion Minulescu” din Germania 
                                                                                                               de Liliana MOLDOVAN 

Orice realizare începe cu o idee strãlucitã nãscutã  în mintea cuiva. Tot ceea ce mintea îşi imagineazã şi  concepe cu migalã poate fi obţinut dacã se porneşte de la  un obiectiv clar definit, de la un ideal eficient formulat.  Zãmislit pe fondul necesitãţii consolidãrii culturii  şi limbii naţionale, în rândul românilor care trãiesc în  Germania, obiectivul constituirii unei bibliotecii ro mâ -  neşti la Nürnberg a prins contur în mintea şi inima unor  oameni entuziaşti precum: Ionela van Rees-Zota şi Ber -  thold Staicu, fondatorii şi managerii Agenţiei de Presã  „AŞII ROMÂNI”, şi respectiv, a postului de ra dio „Ra -  dio R România”. Biblioteca româneascã de la Nürnberg,  botezatã, „Ion Minulescu” se va constitui ca parte im por -  tantã a proiectului de înfiinţare a Centrului Româno-Ger -  man. S-a pornit de la convingerea cã numai prin  înfiin ţarea unei biblioteci, constituitã pe baza unui fond  de carte for mat în cea mai mare parte din documente  editate în limba românã, va fi posibilã reactivarea  competenţelor de folosire a limbii române în rândul  persoanelor care formeazã comunitatea românã din zona  Nürnbergului. Serviciile oferite de biblioteca româneascã din  Nürn berg se adreseazã celor peste 20.000 de români, care  trãiesc în acest oraş şi în zonele apropiate dar şi cetã -  ţenilor germani, care doresc sã obţinã informaţii le gate de  istoria, cultura şi civilizaţia neamului românesc.  Proiectul înfiinţãrii ei este legat de nevoia con -  solidãrii unui spaţiu „autohton românesc” destinat con -  vergenţelor şi dialogurilor culturale şi sociale, de ne -  cesitatea punerii în mişcare a limbii române şi afirmarea  culturii române pe meleaguri europene. Desigur, im -  plementarea unui astfel de proiect presupune încheierea  unor parteneriate şi accesarea de resurse umane şi fi -  nanciare eficiente. În aceastã situaţie reprezentanţii Plat -  formei Culturale „AŞII ROMÂNI” s-au concentrat  asu pra necesitãţii atragerii de colaboratori din România  şi Germania.  Biblioteca Judeţeanã Mureş s-a alãturat co la bo -  ratorilor din ţarã şi din strãinãtate şi a devenit unul dintre  primii ambasadori ai acestui proiect. În acest scop, la  Târgu-Mureş a fost lansatã în vara acestui an o campanie  de strângere de cãrţi în vederea constituirii fondului de  documente al Bibliotecii „Ion Minulescu” din Nürnberg.  Derulatã sub titlul „Nu lãsaţi limba românã sã moarã”  cam pania de colectare de cãrţi a fost organizatã pe douã  secvenţe, prima dintre ele finalizându-se pe 20 au gust,  cea de-a doua, urmând a se încheia în data de 15 no -  iembrie 2009, dar activitãţile de strângere a donaţiilor  s-au prelungit pânã în primãvara anului 2010.  Este esenţial sã precizãm cã intenţia ridicãrii unei  biblioteci în Germania a atras noi şi valoroşi colaboratori.  În acest sens, remarcabilã este contribuţia Bibliotecii  Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, condusã de prof.  dr. Teodor Ardelean. De asemenea, Biblioteca Judeţeanã  „George Bariţiu” din Braşov, condusã de prof. dr. Dan iel  Nazare şi Biblioteca Judeţeanã „Octavian Goga” din Cluj  Napoca, condusã de doamna Sorina Stanca, s-au înscris  cu entuziasm în proiectul de la Nürnberg. Meritã men -  ţionate contribuţiile editurilor: Paralela 45, Polirom, Ne -  mira, All, Casa Cãrţii de Ştiinţã, Editura Academiei  Române, Editura RAO, Editura Tritonic şi Editura Cartea  Sonorã, care au rãspuns pozitiv invitaţiei de sponsorizare  lansatã de Biblioteca Judeţeanã Mureş.  Mulţumim, pe aceastã cale editurilor, cola bo ra -  toare din Târgu-Mureş şi din ţarã. În numele viitorilor  clienţi ai Bibliotecii „Ion Minulescu” din Germania, adu -  cem mulţumiri persoanelor fizice mureşene, cititorilor  care frecventeazã Biblioteca Judeţeanã Mureş, pentru  seriozitatea cu care au tratat acţiunea organizatã cu  scopul constituirii unei biblioteci, menitã sã ofere servicii  de împrumut de carte românilor din Nürnberg.  Misiunea Bibliotecii „Ion Minulescu” de la Nü -  renberg este clar formulatã în proiectul de constituire a  acestei organizaţii: destinatã publicului larg, noua bibli -  otecã trebuie sã asigure egalitatea accesului la informaţii,  la documentele necesare in formãrii, sã sprijine politica  educaţiei permanente şi dezvoltãrii personalitãţii uti li za -  torilor, fãrã deosebire de statut so cial sau eco nomic, vârstã,  sex, apartenenţã pol i ticã, religie ori naţionalitate.  În aceste condiţii procesul constituirii fondului de carte  destinat Bibliotecii „Ion Minulescu” a fost tratat cu mare res -  ponsabilitate iar strategia organizãrii, la Târ gu-Mureş, a  campaniei de obţinere de donaţii de carte s-a întemeiat pe  4 obiective hotãrâtoare:  obţinerea de cãrţi de la edituri, cu titlu gratuit, în  lu mina exerciţiului financiar destinat sponsorizãrilor,  prac ticat de fiecare editurile colaboratoare ale Bibliotecii  Judeţene Mureş;  colectarea de cãrţi de la cititorii, din Târgu-  Mureş şi din ţarã, care au decis sã acorde ajutor cul tural  românilor din Nürnberg;  constituirea, pentru biblioteca din Germania, a  unui fond de carte spe cial, for mat din vol ume do nate de  autori mureşeni;  alcãtuirea unei colecţii tematice, cuprinzând  cãrţi şi materiale publicitare care sã punã în evidenţã  specificul geografic, istoric şi cul tural al meleagurilor  transilvãnene.  Dupã cum bine ştim, acceptarea unei donaţii nu se  realizeazã niciodatã la întâmplare: stocurile de cãrţi pri -  mite cu titlu de gratuitate au fost supuse unui proces de  evaluare în urma cãruia exemplarele uzate moral sau de -  te ri o rate fizic au fost elim i nate. În egalã mãsurã, se -  lectarea exemplarelor valoroase s-a realizat ţinând cont  de urmãtoarele criterii:  conţinutul informaţional al documentelor do nate  raportul cu fondurile bibliotecii în sensul cã  donaţia trebuie sã îmbogãţeascã colecţiile tradiţionale;  gradul de atractivitate al donaţiei în raport cu  posibilii ei cititori;  notorietatea colecţiei sau a posesorului ei.  Ampla campanie de constituire a fondului de carte  al Bibliotecii „Ion Minulescu” realizatã prin intermediul  unor generoase şi variate donaţii de carte, a creat o si -  tuaţie aparte, deoarece instituţia noastrã a îndeplinit rolul  de mijlocitor. Eficienţa acţiunilor comune întreprinse, de  toţi colaboratorii, şi ad min is trate de persoane com pe tente  de la Biblioteca Judeţeanã Mureş, poate fi estimatã prin  abordãri cantitative: referitoare la numãrul concret al  cãrţilor colectate şi abordãri calitative: referitoare la va -  loarea literarã, esteticã, ştiinţificã şi cul turalã a pu bli -  caţiilor do nate. În privinţa cantitãţii, statisticile sunt grãi -  toare şi dovedesc cã panã în 15 noiembrie lista titlurilor  volumelor do nate a ajuns la 1.481 de titluri din care, 676  do nate de edituri şi biblioteci, şi 805 do nate de cititori şi  autori mureşeni, bucureşteni sau din alte zone din ţarã.  Ecoul eforturilor noastre a fost auzit şi în alte ţãri  europene, respectiv în Italia, astfel încât, re cent, la sfâr -  şitul lunii octombrie 2009, am primit invitaţia de a ne  alãtura unui proiect sim i lar referitor la constituirea unei  biblioteci pentru românii care trãiesc în Udine, un oraş  din nord-estul Italiei, situat între Veneţia şi Trieste.  Ca parte im por tantã a managementului formãrii şi  completãrii colecţiilor de bibliotecã, lansarea unei cam -  panii de colectare de cãrţi reprezintã un prim capitol din  istoria înfiinţãrii oricãrei biblioteci. Urmãtoarele capitole  ale istoriei Bibliotecii „Ion Minulescu” din Nürnberg vor  fi scrise în Germania, în România sau oriunde în lume,  acolo unde sunt români atraşi de ideea necesitãţii pro -  movãrii culturii naţionale peste hotare şi mânaţi de do -  rinţa de a conferi lecturii un nou sens, generat de obiec -  tivul salvãrii limbii strãmoşeşti, prin citirea de cãrţi în  limba românã.       

Biblioteca „Asociaţiei Culturale Române” 
din Hamilton, Ontario, Canada 
                                                                                        de Alexandru TOMESCU  scriitor, Toronto, Canada
Exilul, o stare de existenţã, caracterizat de in -  certitudini şi contradicţii, dar şi de lecţii de  vrednicie şi românism şi-a manifestat dorinţa  de a se regãsi pe sine, de a cultiva memoria naţionalã, în  condiţii uneori de limitã ale supravieţuirii, cucerind ne -  cunoscutul.  Dupã cel de al II-lea rãzboi mon dial, ca urmare a  mutaţiilor so ciale, istorice şi politice, a avut loc un alt  masiv proces de emigrare a ro mâ nilor pe continentul  amer i can. Aşa au apãrut cele douã  comunitãţi grupate în jurul marilor  oraşe Mon treal, în pro vincia Que bec şi  To ronto, în On tario.  Publicaţiile, cãrţile au re pre zen -  tat mijlocul de co municare, de cu noaş -  tere reciprocã, de asociere în gânduri  şi idei, şansa pãstrãrii limbii şi cre -  dinţei strãmoşeşti.  Înfiinţarea „Asociaţiei Cul tu ra -  le Române” din Ha m il ton, nu departe  de To ronto, în anul 1957, şi mai târziu  cumpãrarea unui teren în zona Flam -  borough, un eşantion de pãmânt ro -  mânesc, loc al reîntâlnirii cu datinile,  obi ceiurile şi tradiţiile strãmoşeşti a  creat condiţii şi pentru organizarea  unei biblioteci, unde s-au colectat şi  pãstrat ziare, cãrţi, albume şi chiar  manuscrise.  Aceastã bibliotecã de câteva mii  de vol ume, s-a for mat prin donaţiile,  de-a lungul anilor, ale celor care iu -  beau cartea şi scrisul. De la diferite  persoane de pe continentul amer i can, dar şi din alte pãrţi  ale lumii, s-au primit cãrţi tipãrite în România, cu  precãdere în perioada interbelicã.  Dar partea cea mai interesantã o formeazã cãrţile  tipãrite în exil, la edi turile din Spania, Germania, Bra -  zilia, Ar gen tina, SUA, Can ada, Mexic.  Trebuie specificat cã biblioteca nu a fost or ga -  nizatã dupã principii şti in ţifice, a fost şi este un loc de în -  tâlnire, de discuţii literare, de pre zen tare de cãrţi. Ea este  mod estã. Nu poa te fi comparatã în  niciun fel, de e xem plu, cu biblioteca  din Freiburg, Germania.  În rafturile ei, aranjate într-o ca -  m erã spaţioasã, în clãdirea Centrului  Cul tural „Nae Ionescu” gãsim cãrţi  scrise de Remus Radina, Alexandru  Gre go rian, Ştefan Munteanu, Pamfil  Şeicaru, Mircea Eliade, Aron Cotruş,  Vasile Posteucã, Prinţesa Ileana,  Nicolae Novac, Ion I. Mirea, Vintilã  Horia, Aurel Rãuţã, Horia Stamatu,  Nicolae Petra, Nicu Caranica, Zahu  Panã, Dumitru Bacu, Nicolae Lupan,  Alexandrina Isac, Dumitru Ichim, Flo -  rica Baţu-Ichim, Vetuţa Pop, Aurel  Sergiu Marinescu, Corneliu Florea,  Horia Ion Groza, George Bãjenaru şi  mulţi alţii.  Odatã cu apariţia ziarului  „Cuvântul Românesc”, în 1976, o  parte dintre împãtimiţii scrisului au  de venit colaboratori şi, in di rect. Aceastã muncã nu a avut nicio recompensã fi -  nanciarã, totul s-a realizat cu contribuţii personale şi cu  sacrificii. În acest sens mãrturie ar fi acţiunea „plantarea  de pomi” - este vorba de „Câmpul Românesc” unde se  aflã biblioteca. Iatã cum îmi povestea, cu ani în urmã,  despre acest eveniment, Pãrintele Nicolae Zelea: „În pri -  mãvara anului 1978 la apelul Asociaţiei Culturale, ro -  mânii din To ronto, Ham il ton şi Kitchener au sosit în  numãr impresionant la sãdirea pomilor de a cãror umbrã  şi rãcoare ne bucurãm astãzi. Slujba a fost oficiatã de PC  Pãrintele Nicolae Tãnase şi de mine. O armonioasã îm -  binare între rugãciune, muncã şi voie bunã. Printre in -  vitaţi amintim pe scriitorul şi publicistul Nicolae Novac  cu soţia Hildegard, re dac tor al ziarului America, cola borator  al ziarului Cuvântul Românesc şi buni prieteni de condei cu  pãrintele scriitor Dumitru Ichim şi poeta Florica Baţu”.  Dupã o zi de muncã, seara s-a încheiat cu o în -  tâlnire literarã si cu depunerea de noi cãrţi la bibliotecã,  purtate în rucsac, de la mii de kilometri.  Cei care au înfãptuit aceste vetre de culturã ro -  mâneascã, departe de ţarã, reprezintã „gen eraţia de aur” a  exilului românesc. O gen eraţie condusã de ideea naţional  creştinã, de dragostea faţã de neamul românesc şi de  speranţa cã într-o zi România va fi liberã.  Biblioteca „Asociaţiei Culturale Române” din Ha -  m il ton, poate fi consideratã o micã parte – chiar dacã  numai simbolicã - din tezaurul culturii româneşti. Ea are  o valoare ştiinţificã, dar mai ales una sen ti men talã, pentru  cititorii care îi rãsfoiesc cãrţile, cu interes, cu emoţie şi re -  spect, faţã de cei care le-au scris, ca o jertfã adusã celor  înstrãinaţi, dar şi celor dragi de acasã. 

O bibliotecã micã de mare valoare
                                                                                          de Angarta FRÎNCU 
Societatea Românã din Man i toba, Win ni peg, Can ada Wel come to Win ni peg — „Heart of the Continent”, altfel spus: Bine aţi Venit la Winni peg – „Centrul Continentului (n.a. Nord  Amer i can)”. Cu aceastã urare sunt întâmpinaţi toţi cei  care vin sã viziteze sau sã locuiascã în oraşul nostru. Un  oraş nu foarte mare, cu o populaţie de aproximativ  700.000 de locuitori, dintre care, con form statisticilor din  2006, peste 3.200 sunt români. Deşi amplasat în preeria  ca na dianã, acolo unde verile sunt cãlduroase, iernile sunt  lungi şi geroase, iar vântul bate aproape mereu, românii  din Win ni peg se gospodãresc şi îşi organizeazã totul ca  acasã, aşa cum au învãţat din moşi strãmoşi.  Biserica „Sf. Dumitru”, de care se bucurã toţi  românii ortodocşi care locuiesc în Win ni peg, a fost  fon datã în 1974 de cãtre familiile Holunga şi Ono -  frenciuk. Aici ne întâlnim în timpul slujbelor de peste  an, aici ne botezãm copiii, sau chiar adulţii care nu au  fost botezaţi în pruncie, aici sãrbãtorim Crãciunul,  Paştele şi Hramul Sfântului Dumitru Izvorâtorul de  Mir şi tot aici îi po menim pe cei care au trecut la cele  veşnice. Spre avan tajul copiilor, al pãrinţilor, dar şi al  bunicilor care nu vorbesc engleza, biserica noastrã are  şi o bibliotecã.  Aceastã bibliotecã a fost înfiinţatã o datã cu in -  trarea în posesie a locaşului de cult, iar o mare parte din  cãrţile care-i umplu rafturile au fost do nate în timp, de  cãtre preoţii care au slujit de-a lungul vremii la biserica  noastrã. Începutul a fost fãcut de cãtre Arhimandritul  Avacum Bucalaie, care pe vremea când era stu dent doc -  torand al Facultãţii de Teologie, a ajutat biserica încã de  la înfiinţare. O altã parte dintre cãrţi a fost donatã de  Pãrintele Vasile Ignãtescu şi de Protosinghel Nicolae  Pavenschi. Cele mai multe dintre aceste cãrţi au fost  aduse în bibliotecã de la biserica Sf. Dumitru de cãtre  Pãrintele Vic tor Malanca, o datã cu venirea sa în Can ada,  la Win ni peg, în 1980.  Împãrţitã pe mai multe categorii, literaturã şi artã  româneascã, religie românã-englezã şi literaturã şi artã  englezã-francezã, biblioteca conţine peste 650 de cãrţi şi  aproximativ 450 de reviste şi almanahuri. Acest inventar  a fost fãcut de cãtre domnul George Iliant în anul 2002,  dar numãrul cãrţilor a mai crescut între timp. Poezia şi  proza eminescianã, amintirile şi povestirile lui Nicã,  umo rul lui Caragiale, alãturi de isprãvile lui Pãcalã, de  scrierile lui Liviu Rebreanu sau Marin Preda, abecedare,  cãrţi de citire, jurnale de cãlãtorie, istoria românilor,  tradiţii româneşti, religie şi multe, multe alte opere alese  îşi au locul în mica noastrã bibliotecã. De toate aceste  valori s-au bucurat copiii românilor care participau la  lecţiile de limba românã şi de religie pre date de Pãrintele  Vic tor Malanca în urmã cu câţiva ani. Religia se predã în  continuare celor mici la Şcoala de Duminicã, dar de data  aceasta în limba englezã, iar cei care vor sã citeascã sau sã  asculte poveşti în limba românã, împrumutã din bi bli -  oteca bisericii. Nu numai copiii sunt cei care citesc şi  împrumutã cãrţi; pãrinţii şi bunicii se bucurã sã reciteascã  scrierile româneşti, sau sã îşi lãrgeascã bagajul de cu -  noştinţe citind lucruri noi.  În acest fel iarna nu mai pare atât de lungã, iar  dorul de România se mai alinã. 


Biblioteca „Mihai Eminescu” - Australia 
                                                                                        de Ioan MICLÃU  scriitor, Cringilla, Australia 
Biblioteca „Mihai Eminescu” - Crin gila N.S.W -  Aus tra lia, a fost constituitã la data de 25 septembrie,  1996, cu programul de deschidere şi servire a cititorilor  începând cu dimineaţa zilei de 26, ceea ce corespundea  festiv şi cu istoricul eveniment (mai puţin cunoscut),  Septembrie 1851, când Emigraţia româna adera la  Comitetul eu ro pean de la Londra, reprezentantul ei fiind,  D. Brãtianu. Deci, ideea unei unitãţi a emigraţiei române  are rãdãcini istorice!  Biblioteca noastrã australianã este o investiţie  privatã a familiei Ioan şi Florica Miclãu, dar şi de serviciu  pub lic pentru comunitatea româneascã din zonã, pentru  împrumutat cãrţi cititorilor români, cu deplinã gratuitate  pentru servicii.  Bineînţeles cã adunarea unui oarecare stoc de carte  a durat mai mulţi ani, am început cu acele cãrţi aduse de  fa milia mea încã din anii 1981, cãci eram iubitori de  carte, îmi plãcea şi mie sã citesc şi, cum s-ar zice, sã apuc  calea autodidactului. Am primit multe cãrţi de la prietenii  familiei care m-au ajutat vãzându-mi iubirea pentru carte.  Cãrţi probabil ţinute pe unde se gãsea loc, ca sã nu zic  aruncate, eu le adunam cu migalã, le reparam spre a putea  fi folosite.  La început, de asemenea, am contactat bibliotecile  aus traliene din zonã, de unde, la preţuri extrem de mici,  erau acordate publicului spre cumpãrare. Desigur cã am  fost atras de dicţionare şi enciclopedii, având azi rafturi  cu zeci de dic ţionare din cele mai de seamã lim bi ale  popoarelor. En ci clopedia „Bri tan nica” formatã din 29 de  vol ume, m-a costat aproape trei mii de dolari, fapt pentru  care întotdeauna mulţumesc familiei care m-a susţinut.  La fel, port re spect Bibliotecii Judeţene „Gheorghe  Şincai” din Oradea, pe acea vreme di rec tor fiind domnul  Constantin Mãlinaş, care mi-a dãruit cãrţi editate, de-ale  Domniei sale, în majoritate. De asemenea, de la Cluj  Napoca am fost dãruiţi cu cãrţi frumoase de personalitãţi  de seamã ale culturii clujene. Chiar şi de la Arhivele  Naţionale ale României am primit în dar câteva cãrţi  valoroase, cum sunt: România. Evoluţie în Timp şi  Spaţiu, România în Documente şi România Al bum.  Trebuie sã amintesc despre cãrţile religioase dãruite de  inimosul Preot Prof. dr. Al. Stãnciulescu Bârda de la  Parohia Ortodoxã Românã - Malovãţ - Mehedinţi.  De la ASLA - Oradea, de la Preotul ortodox orã -  dean Gheorghe Nemeş, care mi-a dãruit cartea „Dosoftei  – Opere”.  Am primit donaţii de carte prin intermediul Am -  basadei Române din Can berra, cu ocazia vizitelor unor  personalitãţi din diferite Ministere, care vizitând mica  bibliotecã nu au venit niciodatã cu mâna goalã. De la  Membrii Consulatului Român din Syd ney, de asemenea,  am primit cãrţi. Editorul ziarului „Spirit Românesc”,  domnul Laurenţiu Fulga ne-a dãruit din cãrţile scrise de  dumnealui.  În mod elogios vreau sã mulţumesc Asociaţiei  Române pentru Patrimoniu - Bucureşti, care prin per -  soana venerabilului Artur Silvestri ne-a dãruit din cãrţile  sale. Astfel, la ora actualã, biblioteca este destul de vo -  luminoasã. Am cheltuit mult din bugetul familiei sã ame -  najez clãdirea şi mobilierul in te rior, geamuri, uşi  gli sabile, pardoseaua faianţatã etc. Nu m-am plâns ni -  ciodatã de greutãţi, bani n-am cerut nimãnui, deşi auzeam  cã se tot dau ajutoare, dar la mine n-a ajuns nici un cent,  de fapt, fiind mai spre folosul meu, lipsindu-mã de obli -  gaţii (dacã pot fi numite aşa).  Din aceasta bibliotecã am crescut intelectual şi eu.  Lectura cãrţilor din diferite domenii mi-a fost o alter -  nativã de neegalat. A ceti o carte înseamnã a medita şi a pãtrunde acest univers uman, Omul şi mediul sãu nat u ral,  legile existenţialitãţii etc.  Un an mai târziu, în 1997, am deschis pe fundalul  acestei biblioteci Revista de Artã şi Culturã „Iosif Vul -  can”, pe care am editat-o timp de 10 ani. Cu aceasta,  odatã simţeam cum cresc şi eu în lumea artei literare,  bine înţeles în cadrul comunitãţii româneşti din Aus tra lia  şi România. Cartea este realizarea cea mai formidabilã a  omenirii. Toate sunt bune, inclusiv internetul, însã, dupã  reţetele culinare, la fel şi cele educaţionale, dupã vorba  din popor, „nu tot ce zboarã se mãnâncã”, fiindcã apar şi  unele inconveniente (şi nu mici) ce ţin de lenevirea  gândirii de analizã la copii. Cãci, de vorbim fie şi de tab la  înmulţirii, ei vor scoate imediat calculatorul din buzunar  sã-ţi spunã cã 6x7=42, dar scapã ei aşa, pe neobservate,  raţionamentul cã, de fapt, înseamnã a-l aduna pe 7 de 6  ori. Dar dacã nu avem cumva sursa electricã?  Ce facem cu calculatorul sau bunãoarã cu imensele  stocãri de date şi cunoştinţe, inclusiv istoriile popoarelor  lumii? Trec în neant! Tot Cartea rãmâne calea educaţiei  şi ştiinţei.  Deci, sã aducem în casele noastre CARTEA         

Biblioteca Academiei Române  din Roma 
                                                                                               de Casilda CIOLTEA 
Biblioteca Academiei Române din Roma este cea  mai mare bibliotecã din reţeaua Institutelor Culturale  Române din strãinãtate. Aceastã bibliotecã îşi are rãdã -  cinile în Şcoala Românã din Roma, înfiinţatã prin efortu -  rile lui Nicolae Iorga, în 1920. În 1969 clãdirea din Villa  Giulia se redeschide ca: Biblioteca Românã la Roma.  În prezent biblioteca are un fond de aproape 40 de  mii de vol ume. Profilul funcţional este în principiu acela  al unei biblioteci de cercetare specializatã în istorie, ar -  heo logie, istoria artei, literaturã românã, literaturã uni -  ver salã, muzicã, cu o predilecţie clarã pentru subiecte ce  privesc romanitatea ori en talã. De asemenea, biblioteca  mai deţine o colecţie im por tantã de periodice. Fondul de  carte veche, for mat din achiziţii datând de dinainte de  anul 1947, a fost parţial reconstituit. În ultimii ani bi -  blioteca a beneficiat de importante donaţii bibliografice  printre care se aflã fondurile de carte do nate de Dinu  Adameşteanu, Mariano Baffi, Luisa Valmarin şi fondul  de carte donat de Banca Naţionalã a României.  Cãrţile şi periodicele pot fi consultate în bibliotecã  sau împrumutate. Accesul în bibliotecã în vederea con -  sultãrii de materiale se face în baza unui doc u ment de  identitate, bibliotecarul pãstrând o copie a acestuia, în caz  de împrumut. Cea mai mare parte a materialelor este cu  acces liber la raft. Biblioteca oferã şi servicii de orientare  bibliograficã la cerere.  (Sursa: http://www.kosson.ro)  Prima Bibliotecã româneascã  la Padova  Aceasta se aflã în cadrul societãţii culturale ro -  mâne „Columna”, iar inaugurarea a avut loc pe 29 noiem -  brie 2008.  Crearea acestei biblioteci româneşti s-a concretizat  în urma semnãrii unui pro to col între Elena Rãdulescu,  Preşedinta Societãţii Culturale Române „Columna” şi  Sergiu Gãbureac, reprezentantul Bibliotecii Metro poli -  tane Bucureşti.  Pentru început, au fost puse la dispoziţia pu bli -  cului aproximativ 2.000 de cãrţi, CD-uri şi DVD-uri,  urmând ca pe viitor sã se organizeze o bibliotecã com -  pletã, cu 10.000 de materiale. Aceastã primã parte a  Bibliotecii Române este dedicatã, în mod deosebit,  ele vilor înscrişi la cursul de limba românã, precum şi  celor care man i festã interes pentru cultura ro mâ -  neascã.  Preotul Ion Resceanu, venit la Padova cu bine -  cuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pãrinte Mitropolit Iri -  neu, aminteşte o definiţie datã culturii, con form cãreia,  cultura este ceea ce rãmâne dupã ce ai uitat tot. Acesta  sperã ca românii sã îşi recapete memoria naţionalã, adãu -  gând cã „o bibliotecã pãstreazã identitatea, iar identitatea  îl salveazã pe om din ghearele subculturii. Sper ca Bi -  blioteca din Padova sã gãseascã mijloacele de a fi atrac -  tivã pentru pub lic”. 

Biblioteca Românească din Uzdin

Bibliotecã româneascã  inauguratã în Ser bia  În localitatea Uzdin din Ser bia a fost inauguratã, în  luna iulie 2009, o bibliotecã româneascã cãreia i s-a dat  numele lui Petru Mezin (1912-1999), dascãl al localitãţii şi  im por tant apostol al culturii româneşti din aceastã zonã.  Amplasatã în incinta primãriei din localitate la  iniţiativa Societãţii Culturale Tibiscus, biblioteca va  func ţiona zilnic.  Preşedintele Societãţii Culturale Tibiscus, Vasile  Barbu, iniţiatorul acţiunii de achiziţionare a cãrţilor in -  trate în inventarul bibliotecii, a declarat cã cei peste 3.500  de români din Uzdin dispun de acum de un fond de carte  de circa 5.000 de vol ume în limba românã şi alte 1.300 în  limbile sârbã, slovacã, maghiarã, englezã, ger manã.  „Cãrţile ne-au fost dãruite de diferite societãţi cul -  turale din România. Putem afirma cã odatã cu deschi -  derea pub licã a bibliotecii am repus în circulaţie marile  valori ale literaturii româneşti”, a spus domnul Vasile Barbu.  (Sursa: http://www.adevarul.it)  Centru cul tural pentru românii  din Muntenegru  Centrul cul tural român „Diocleia” a fost înfiinţat  anul acesta în capitala Muntenegrului, Podgoriţa, la ini -  ţiativa Episcopiei Ortodoxe Române Dacia-Fe lix din  Vâr şeţ, Ser bia.  Potrivit secretarului eparhial, arhimandrit Lon ghin,  timp de douã sãptãmâni, reprezentanţii episcopiei şi ai di -  plomaţiei româneşti în Muntenegru au acţionat pentru  formarea unui nucleu de persoane de origine ro mânã,  interesate în promovarea culturii româneşti în aceastã  zonã, unde trãiesc peste 2.000 de români.  „Din toamna acestui an, sub patronajul acestei  instituţii cul tural-bisericeşti, vor fi organizate expoziţii  ale portului pop u lar românesc, un club de teatru, o bi -  bliotecã, o capelã în care sã se oficieze Sfânta Liturghie,  şi un fes ti val de cântece şi dansuri populare româneşti”, a  precizat arhimandrit Longhin.  (Sursa: http://www.adevarul.es)  Deschiderea primei biblioteci  româneşti la Vidin în Bul garia  „AVE”, Uniunea Etnicilor Români din Bul garia,  preşedinte Ivo Filipov, Gheorghiev, împreunã cu: Aso -  ciaţia „Curcubeul peste Dunãre”, Centrul Cul tural Ro -  mân din Vidin şi Societatea Cul turalã a Vlahilor, au  inaugurat oficial biblioteca româneascã, gãzduitã la se -  diul AVE, sâmbãtã 13 iunie 2009, în preajma zilei de  intrare în eternitate a „omului deplin al culturii ro mâ -  neşti”, Mihai Eminescu.  Inaugurarea Bibliotecii, cu numele „Albo tina”  (nu me venerat de românii din Bul garia), a prilejuit desfã -  şurarea ad-hoc a unei mese rotunde, cu laude şi critici, dar  şi propuneri înţelepte. Au fost apreciate iniţiativele Fun -  daţiei „Scrisul Românesc” care are un pro gram ed i to rial  spe cial pentru românii din jurul României, prin celebra  colecţie „Români uitaţi”, dar şi prin tipãrirea şi donarea  altor cãrţi bilingve (româno-bulgare sau româno-sârbe)  pentru românii din sudul Dunãrii pentru ca aceştia sã  poatã citi şi scrie în limba românã (aici este un fenomen  cu rios: românii ştiu sã vorbeascã limba românã în grai  oltenesc sau bãnãţean – Timocul sârbesc – dar nu cunosc  încã alfabetul latin).  Inaugurarea acestei biblioteci româneşti la Vidin  este, dupã cum au afirmat vorbitorii, un autentic act de  culturã (Mar ian Barbu), este, de fapt, prima bibliotecã  româneascã din Balcani creatã dupã 1944 (Stoica Lascu).  Este un pas mic pentru etnicii români din Bul garia, dar  destul de mare pentru ideea de românitate. Iar îm bo -  gãţirea acestei biblioteci cu alte comori spirituale de -  pinde acum numai de românii din Ţarã, fie oficialitãţi,  ONG sau simpli donatori de carte  (Sursa: http://www.timocpress.info)  Prima bibliotecã pentru imigranţii  români inauguratã la Ma drid  În cadrul programului cul tural Bucureşti, Capitala  tuturor Românilor, Biblioteca Met ro pol i tanã din Bu cu -  reşti a deschis la Ma drid, prima bibliotecã româneascã  din capitala Spaniei.  Filiala dotatã cu câteva mii de vol ume de literaturã  clasicã şi contemporanã, istorie, artã, traduceri din lite -  ratura spaniolã, a fost inauguratã vineri, 11 aprilie, 2009  la Biblioteca „Jose Hierro“ (fil ialã a Bibliotecii Publice  Municipale Ma drid), în prezenţa unor oficialitãţi din par -  tea Institutului Cul tural Român, reprezentat prin di rec -  torul Horia Barna, ale Primãriei Municipiului Bucureşti  şi ale Primãriei Ma drid. În cartierul Rosas (Calle Maria  Sevilla Diago), din zona satelit a Madridului, San Blas,  unde a fost deschisã biblioteca, locuiesc peste 50.000 de  imigranţi români.  Au fost aduse aici în jur de 2.200 de cãrţi, de la cele  mai mari edituri din România, iar peste 30% din fondul  de carte trimis este destinat copiilor.  Au fost achiziţionate 445 de audiobookuri, CD-uri  şi DVD-uri cu filme şi dramaturgie româneascã, simfonii  de George Enescu, imnuri bizantine, iar de la nu me -  roasele computere mai poate fi accesatã şi o bibliotecã  vir tualã (www.dacoromanica.ro).  „Biblioteca are scopul de a asigura comunitãţilor  de români legãtura cu ţara, dar şi de a-i integra cul tural”,  a declarat directorul BMB, Flo rin Rotaru.  (Sursa: http://www.icr.ro)  Biblioteca românã din Paris  Biblioteca Românã din Paris a fost constituitã sub  îndrumarea lui Nicolae Iorga dar a dispãrut în 1945. Ea a  fost reînfiinţatã în anul 1988, 26 ianuarie, sub auspiciile  Ambasadei României în Franţa. În ianuarie 1990, bi -  blioteca a fost integratã în cadrul nou înfiinţatului Centru  Cul tural Român, devenit ul te rior Institutul Cul tural  Român din Paris. Ea a fost dotatã cu un fond de câteva  mii de vol ume, astãzi biblioteca ICR Paris numãrând  circa 12.000 de vol ume în limbile românã şi francezã.  În prezent, cei aproximativ 300 de cititori au la  dispoziţie un fond de carte variat, aflat în plinã reor -  ganizare. Potrivit ICR, în viitorul apropiat, va fi instalat  44 AN 10, NR. 4 (35), DECEMBRIE 2009 FAMILIA ROMÂNà un pro gram de bibliotecã pentru a permite consultarea  informatizatã şi on line a fondului de carte.  Primul di rec tor al Bibliotecii Româneşti din Paris  a fost diplomatul Nicolae Mareş, urmat de profesorul  universitar din Iaşi Constantin Pavel.  Pe ri odic, lectoratele de limba românã din Franţa,  dar şi di verse biblioteci publice beneficiazã de donaţii de  vol ume şi publicaţii româneşti din partea ICR Paris.  Accesul la bibliotecã este liber, gratuit şi deschis  oricãrui pub lic, indiferent de nivelul de cunoaştere al  limbii române sau de nevoia de informare.  Împrumutul la domiciliu permite consultarea unei  mare pãrţi a fondului bibliotecii.  Pentru a beneficia de acest serviciu trebuie sã se  depunã un cec de garanţie în valoare de 50 de euro. Se pot  împrumuta 3 cãrţi la fiecare douã sãptãmâni.  (Sursa: http://com mons.wikimedia.org)  Biblioteca de carte româneascã  „Mihai Eminescu” Salonic  Fondatã în 1996 de doamna Manuela Marinescu  20, Spirou Trikoupi str., 106 83 Ath ens  Telefon: (+30) 210 33o.62.39  Fax:(+30) 210 330.62.39  E-mail: libraria.elro@gmail.com  Di rec tor: Dna Manuela Marinescu  (Sursa: http://salonic.mae.ro)  Deschiderea oficialã a  Centrului Spir itual Cultural Românesc  din Bruxelles  Fundaţia „Valenţe Umane” lanseazã în perioada  1-6 decembrie 2009 un proiect de mare anvergurã prin  deschiderea Centrului Cul tural Spir i tual Românesc în  Capela „Sainte Ju li enne”.  Dupã un efort remarcabil, Fundaţia „Valenţe U -  mane” pune în slujba promovãrii culturii şi spiritualitãţii  româneşti un spaţiu generos, compus din bisericã, bi -  bliotecã, salã de con cert, centru de conferinţe si simeze  pentru expoziţii permanente. „Suntem pregãtiţi sã sus -  ţinem acest proiect curajos, suntem hotãrâţi sã punem în  valoare arta româneascã şi tradiţiile poporului nostru în  mijlocul Europei, la Bruxelles. Vom ridica drapelul Ro -  mâniei pe turla Catedralei «Sainte Ju li enne», cu mândrie  şi cu speranţa cã românii de dincolo de graniţele ţãrii vor  susţine acest demers prin participare şi prin implicare  afectivã la programele permanente propuse de Centrul  Cul tural Spir i tual Românesc.” - Nela Pãvãloiu, Pre şe -  dinte al Fundaţiei „Valenţe Umane”.  Deschiderea oficialã a Centrului Spir i tual Cul tural  Românesc din Bruxelles va avea loc cu ocazia celebrãrii  Zilei Naţionale a României, printr-o serie de man i festãri  culturale complexe, desfãşurate între 1 şi 6 Decembrie  2009, re unite sub genericul „Târg Românesc de Crãciun”.  (Sursa: http://www.rgnpress.ro)  Librãria „Pagini româneşti”,  Can ada (George SAVA)  O librãrie româneascã în Can ada. Pentru mine,  este ca un vis frumos care se împlineşte dupã multe  cãutãri, negocieri, tergiversãri şi emoţii. Emoţii, mai ales.  Dacã veţi avea curiozitatea sã vizitaţi librãria noastrã  „fizicã” de pe Bulevardul Décarie din Montréal, veţi  simţi poate mai mult din emoţiile investite de noi în acest  proiect decât dacã pãşiţi doar în librãria aceasta, „vir -  tualã”. Peste 15.000 de cãrţi, CD-uri şi DVD-uri vã  aş teaptã - rânduite frumos, în rafturi.  Într-o lume în care internetul pare de neoprit din  calea lui de a devora tot ceea ce înseamnã tipãriturã, a  investi în lumea cãrţilor nu pare deloc cea mai deşteaptã  treabã. Dar o librãrie de carte româneascã la atâtea mii de  kilometri depãrtare de ţara na talã ar putea sã însemne mai  mult decât o simplã librãrie: ar putea fi o punte de le -  gãturã între noi şi ceea ce am lãsat în urma noastrã,  „acasã”: copilãrie, familie, culturã.  Cine dintre noi nu a avut, mãcar o datã, nos tal gia  dupã-amiezilor petrecute în foşnetul de neconfundat al  unor pagini întoarse cu grijã, a parfumului îmbietor de  carte proaspãt scoasã de la „cuptor” sau a zornãitului  casei de marcat din librãria oraşului în care ne-am nãscut,  am trãit sau am învãţat? La aceste lucruri şi la alte o mie  ne-am gândit atunci când am hotãrât sã deschidem o  librãrie de carte româneascã în Amer ica de Nord.  Restul vã rãmâne dumneavoastrã sã descoperiţi:  am început cu 10 edituri şi am ajuns repede la mai bine de  100, plecând de la titlurile sugerate de cititorii noştri.  Cãrţi tipãrite simplu sau în formate de lux; autori români  şi autori strãini, traduşi în limba românã; ediţii bilingve  sau chiar trilingve, albume cu imagini din România,  dicţionare de lim bi strãine; cãrţi tehnice sau de bucate;  cãrţi pentru bucuria copiilor, dar şi a bunicilor, care nu  mai ştiu ce poveşti sã inventeze pentru cei mici; literaturã  poliţistã sau de aventuri, dar şi clasici ai literaturii ro -  mâne sau universale. Cãrţi de istorie, o istorie aşa cum nu  se scria pe vremea în care aţi fost nevoiţi sã vã pãrãsiţi  ţara; cãrţi - mãrturie despre regimul dic ta to rial pe care  l-aţi trãit sau despre care doar aţi auzit. CD-uri cu muzicã,  scheciuri sau poveşti, DVD-uri cu filme ale celor mai  iubiţi actori şi regizori români.      



ACEASTA ESTE IMAGINEA PE CARE O OFERĂ ASTĂZI BIBLIOTECILE ROMÂNEŞTI DIN LUME SUSŢINUTE PRIN STRĂDANIA MARILOR BIBLIOTECI PE CARE LE AVEM ÎN JUDEŢELE ŢĂRII.  

AM NUMIT ACEST GRUPAJ PRELUAT
DIN PAGINILE REVISTEI “FAMILIA ROMÂNĂ”:
,,UN MOD EXEMPLAR, DAR NU SUFICIENT,  DE A EXPORTA CULTURA ROMÂNEASCĂ".

  DE CE? 

PENTRU CĂ EXEMPLARITATEA VINE DIN PARTEA BIBLIOTECILOR CARE STRĂDUIESC ÎN A TRIMITE TOT CE AU.
Adică, în special carte în limba română! 

PENTRU A COMPLETA ÎNTR-ADEVĂR ACEST EFORT ESTE DE AŞTEPTAT ŞI DIN PARTEA STATULUI INIŢIATIVA DE A TRANSPUNE CULTURA ROMÂNEASCĂ ÎN LIMBI DE CIRCULAŢIE.

TOCMAI
 PENTRU CA ACESTE BIBLIOTECI SĂ SE ADRESEZE DEOPOTRIVĂ CONAŢIONALILOR NOŞTRI DIN STRĂINĂTATE, CA SI CONCETĂŢENILOR ACESTORA DIN ŢĂRILE RESPECTIVE.

ADICĂ TOCMAI ACOLO UNDE  PUTEM SĂ NE FACEM CÂT MAI CUNOSCUŢI PRIN CEEA CE AVEM MAI VALOROS:  
Actul de creaţie culturală românească aşezat alături de cultura întregii lumi!     
Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971