Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Anul 2009
În ce limbă s-a propovăduit Evanghelia la geto-daci?
În dialog cu Ministrul Culturii
Magdalena ALBU - ROMÂNIA ERMETICĂ ÎNTRE CEA PROFUNDĂ ŞI CEA REALĂ
Liviu ANTONESEI - MONOPOL PE ANTICOMUNISM
Două însemnări de Prof. univ. dr.Gavril CORNUŢIU
Carmen CĂTUNESCU - INTELECTUALUL ROMÂN, ÎNCOTRO ?
Interviul unui străin despre Romania publicat de ziarul Cotidianul
BILANŢUL DEZVOLTĂRII UNUI ACT DE CULTURĂ
ANUNŢ Al X1-lea Congres Internaţional de Dacologie: “ Malus Dacus”- 2010
1.POEZII ŞI POEME DE: Dimitrie GRAMA
Nicolae DRAGOŞ
EUGEN DORCESCU
Adrian BOTEZ
Ionuţ CARAGEA
Melania CUC
2.O CONTRIBUŢIE LA DEZBATERILE NOASTRE: „ANTIMERITOCRATIA”
Toma Alimos - In limba franceză de Constantin FROSIN
Adrian George Săhlean vă prezintă « Luceafărul” eminescian în limba engleză
Adrian George Săhlean vă prezintă interesantele sale « Reflecţii de traducător »
Daniela Firănescu despre Cezar Ivănescu
Dan BRUDASCU; - Minunile Lumii
Corneliu Florea - despre Victor Găietan şi Ciprian Anastasiu; Ştefan Străjeri despre Theodor Codreanu; Ioan Lilă despre Eugen Dorcescu
Gheorghe Lateş despre Constantin FROSIN; Nicolae Băciuţ despre Melania Cuc; Horia BĂDESCU despre Traianus
Octavian CURPAŞ despre A.M.Jucan; Eugen DORCESCU despre Marcel Turcu; Carmen Cătunescu despre Liviu ANTONESEI;
Antologiile comunei ALUNIŞ; Cristina Dosuleanu şi Virgil Untilă despre NICĂPETRE; Cristina Leviţchi şi Clara Toma
Al.Florin ŢENE despre „Agora literară”
FAMILIA ROMÂNÃ - REVISTÃ TRIMESTRIALÃ DE CULTURÃ ŞI CREDINŢÃ ROMÂNEASCÃ
FAMILIA ROMÂNÃ - REVISTÃ TRIMESTRIALÃ DE CULTURÃ ŞI CREDINŢÃ ROMÂNEASCÃ - continuare
FAMILIA ROMÂNÃ - REVISTÃ TRIMESTRIALÃ DE CULTURÃ ŞI CREDINŢÃ ROMÂNEASCÃ - continuare 2
Ioan-Paul II şi « teoologia comunicării
DAN GHELASE NE PREZINTĂ UN APEL ŞI DOUĂ SITURI ARHEOLOGICE BUCURESTENE
Dan GHELASE - Conacul GRANT - Noutati nelinistitoare
PASSO DOBLE- Rubrica lui Ioan LILA
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI
„E minunat in Romania”... culese de Laurenţiu Burlacu, Panaite Chifu, etc...
George ROCA şi Paul Maria MEFIETIC
Filme subtitrate
Cum am venit pe lume

FAMILIA ROMÂNÃ - REVISTÃ TRIMESTRIALÃ DE CULTURÃ ŞI CREDINŢÃ ROMÂNEASCÃ - continuare


 (continuare articol  de Ana Grigor)
............................
La inaugurarea Bibliotecii „Liviu Rebreanu”  din Chişinãu  1 Biblioteca Bucureştilor, 5, nr. 12, dec. 2002, p. 28.  2
http://bjiasi.ro/ro/filiale/19/  UCRAINA  Biblioteca Judeţeanã „Petre Dulfu” Baia Mare,  înscriind în coordonatele esenţiale ale activitãţii sale sta -  bilirea unei relaţii cu românii din teritoriile din jurul  României prin acţiunea „Carte pentru românii din afara  graniţelor”, a deschis o bibliotecã la Centrul Multi cul -  tural din localitatea Biserica Albã pentru cei 40.000 de  români din Maramureşul din dreapta Tisei. Inaugurarea a  avut loc în data de 3 martie 2002. „Aceastã bibliotecã este  centrul multi cul tural bisericesc, a declarat consilierul ju -  de ţean Teodor Ardelean. Cu ajutorul Consiliului Ju de -  ţean şi al Bibliotecii Judeţene Maramureş s-au donat  peste 1.500 de cãrţi în valoare de peste 100 milioane lei.  S-au colectat din donaţii aproape 2.000 de cãrţi de la  persoane pri vate [...]. La reuşita acestei acţiuni şi-au mai  adus contribuţia Fundaţia „Dragoş Vodã” din Cluj Na -  poca şi Ministerul Afacerilor Externe”.1  În anul urmãtor, 2003, urmãrind cunoaşterea, pãs -  trarea şi valorificarea tradiţiilor culturii naţionale, aceeaşi  bibliotecã judeţeanã a deschis Minibiblioteca Secţiei ro -  mâne de la Studioul de Ra dio TV din Ujgorod, pe care a  înzestrat-o cu 1.000 vol ume.  În colaborare cu Biblioteca „Mihai Eminescu”  Cer nãuţi, (Casa Limbii Române, fondator Vasile Tã -  râţeanu), Biblioteca Judeţeanã „Gheorghe Asachi”  Iaşi a înfiinţat Filiala de Carte Româneascã de la  Cernãuţi. Este doar un început mod est, pânã la rezol -  varea favorabilã de cãtre autoritãţi a problemei spaţiului  adecvat pentru un asemenea serviciu pub lic adresat mi -  no ritarilor români, idee susţinutã de Consulatul Român  de la Cernãuţi.  În octombrie 2007, Biblioteca Judeţeanã „Ghe -  orghe Asachi” Iaşi în parteneriat cu Fundaţia Culturalã  „Gheorghe Asachi” şi Biblioteca Raionalã „Gheorghe  Asachi” din Herţa a înfiinţat Filiala de carte româ -  neascã „Gheorghe Asachi” - Herţa. Aceasta a func -  ţionat în ca drul Bibliotecii Raionale din Herţa, pânã la  organizarea ei definitivã în spaţiul deţinut de Fundaţia  Culturalã „Gheor ghe Asachi” Herţa. Dispune de un fond  de carte de 4.000 vol ume şi 2 calculatoare dotate cu soft  de bibliotecã.2  În anul 2009 Biblioteca Judeţeanã „V.A. Urechia”  Galaţi a donat 2.500 vol ume - provenite de la edituri,  diverşi donatori şi din colecţiile sale - bibliotecii lo cale  din Odessa.  Biblioteca Judeţeanã „Panait Cerna” Tulcea are  în pregãtire o donaţie de carte pentru bibliotecile Odessei.  În scopul satisfacerii cerinţelor de lecturã ale cer -  nãuţenilor, Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” Su ceava  a reluat cam pania prin care încearcã sã adune cât mai  multã carte în limba românã pentru a fi donatã atât bi -  bliotecilor lo cale din regiunea Cernãuţi, care, din câte se  ştie, se aflã „în suferinţã” la acest capitol, cât şi Biblio -  tecii ştiinţifice regionale „M. Ivasiuk”.  UNGARIA  În vederea stabilirii de relaţii cu românii din Un -  garia prin acţiunea „Carte pentru românii din afara gra -  niţelor”, în cadrul Centrului Cul tural Român de la Bu da -  pesta, Biblioteca Judeţeanã „Petre Dulfu” Baia Mare  a deschis Biblioteca „Mihai Eminescu”, donând, pentru  început, 550 vol ume. De asemenea a dotat-o cu 2 cal -  culatoare şi soft de bibliotecã.  Se observã cã pentru comunitãţile de români din  jurul României, doritoare sã-şi pãstreze identitatea cultu -  ralã, au fost înfiinţate filiale cu preponderenţã în Repu -  blica Moldova şi mult mai puţine în Ser bia, Ucraina,  Ungaria sau chiar deloc în Bul garia. Aici se poate, totuşi,  aminti donaţia Bibliotecii Judeţene „I.A. Bassara -  bescu” Giurgiu cãtre Biblioteca Municipalã „Vasili  Tarlev” din Ruse a unui numãr de cãrţi bilingve, apre -  ciate de publicul bul gar.  AUSTRIA  Biblioteca Judeţeanã „Petre Dulfu” Baia Mare  a sprijinit, începând cu anul 2004, Institutul Cul tural din  Viena cu o donaţie de 1.000 vol ume.  GERMANIA  Platforma Culturalã AŞII ROMÂNI din Nürnberg  - Germania a încheiat un pro to col cu Biblioteca Jude -  ţeanã Mureş, care vizeazã susţinerea prin donaţii şi cola -  borarea în vederea înfiinţãrii unei biblioteci româneşti în  Germania (Nürnberg), ce va purta numele de: „Biblio -  teca româneascã Ion Minulescu”. În vederea constitu -  irii fon dului de carte româneascã, directorul Bibliotecii  Jude ţene Mureş a fãcut demersuri la numeroase edituri  din ţarã, oferind celor peste 70.000 de locuitori ai co -  munitãţii româneşti din zonele mai sus amintite şansa de  a-şi ex prima fidelitatea faţã de cultura naţionalã, prin  citirea de cãrţi în limba românã. De asemenea, Biblioteca  Jude ţeanã Mureş şi-a luat angajamentul preluãrii donaţiei  şi trimiterii cãrţilor în Germania.  Ecourile nu au întârziat sã aparã, în scurt timp,  editura Polirom trimiţând deja o listã pentru selectare,  alte edituri manifestându-şi dorinţa de a colabora la acest  proiect cu donaţii de carte.  Biblioteca Academiei Române, a fost printre pri -  mele care şi-a materializat donaţia, trimiţând ediţia facsi -  milatã a manuscriselor lui Eminescu, volumele VIII şi  XXIV. Inaugurarea noii biblioteci se va face în primãvara  lui 2010.  ITALIA  În perioada 14-17 nov. 2009, Biblioteca Jude -  ţeanã „Duiliu Zamfirescu” Vrancea a inaugurat o  colecţie de carte în limba românã la Borgaro Torinese,  lângã Torino, la invitaţia Asociaţiei Culturale „Dacia”,  condusã de Ma riana Iacob, originarã din judeţul Vrancea.  Cele peste 500 de titluri de carte în limba românã au fost  do nate de Biblioteca Judeţeanã „Duiliu Zamfirescu” po -  tenţialilor cititori, mai ales copii (din cei peste 500 de  rezidenţi români) şi sunt gãzduite de Biblioteca „Gianni  Rodari” din comunitatea respectivã, ca parte a pro gra -  mului Italia & România în bibliotecã – Popoli e cul ture si  trovano e si conoscono su un ponte de libri iniţiat de  gazdele italiene. În au gust 2009 s-au expediat cãtre Biblioteca din  Tivo li 350 titluri noi de carte româneascã care, în pre -  zent, sunt în faza de prelucrare de cãtre voluntari români.  Iniţierea acestui proiect a avut loc la Focşani, în ianuarie  2008, cu prilejul unei vizite a unor oficialitãţi din cadrul  primãriei oraşului Tivo li, în care locuiesc aproximativ  10.000 de români. Proiectul se aflã în faza de aşteptare a  inaugurãrii colecţiei de carte în limba românã la o datã  stabilitã de comun acord.  Biblioteca Judeţeanã „I. G. Sbiera” Suceava  con tinuã, potrivit directorului instituţiei, Ga briel Cãrãbuş,  cam pania publicã de adunare a fondului de carte necesar  înfiinţãrii în cadrul Bibliotecii Centrale din Torino a unei  mici biblioteci în limba românã, destinatã elevilor români  care frecventeazã şcolile din Torino într-un numãr destul  de mare. Aproximativ 2.000 de cãrţi, destinate în par tic u -  lar vârstelor cuprinse între 12-18 ani, vor fi do nate Siste -  mului Bibliotecar Ur ban al oraşului Torino, conducerea  acestei biblioteci exprimându-şi deja disponibilitatea de  punere la dispoziţie a spaţiului necesar pentru pãstrarea  cãrţilor şi de acordare a sprijinului în vederea gestionãrii  acestora. În acest mod, copiii românilor din Torino vor  primi sprijin din Suceava pentru a nu pierde contactul cu  limba şi cultura ţãrii din care provin pãrinţii lor. Pentru  aceasta, Biblioteca Bucovinei are nevoie de ajutorul su -  cevenilor, al celor care apreciazã CARTEA, cãrora li se  adreseazã în acest demers pub lic pentru a nu-i uita pe  românii din afara graniţelor ţãrii, fie ei de la nord de  graniţã, din Regiunea Cernãuţi, sau plecaţi la muncã în  Italia şi a veni în sprijinul lor cu donaţii de carte.1.  SPANIA  Pentru comunitatea de români, precum şi pentru  persoanele interesate de învãţarea limbii române şi cu -  noaşterea civilizaţiei româneşti, Biblioteca Judeţeanã  „Petre Dulfu” Baia Mare a înfiinţat, în 2006, o reţea de  biblioteci româneşti în Spania: Biblioteca din Coslada  (4.361 vol ume), Biblioteca „Eminescu - Cer van tes” de la  Centrul His pano-Român din Alcalá de Henares (2.882  vol ume), Biblioteca Lectoratului de Limbã şi Literaturã  Românã din cadrul Catedrei de Romanisticã a Facultãţii  de Filologie de la Universitatea din Salamanca, cea mai  veche universitate spaniolã (1.216 vol ume) şi Biblioteca  Lectoratului de Limbã şi Literaturã Românã din cadrul  Facultãţii de Traduceri de la Universitatea din Alicante  (1.590) vol ume.  Biblioteca Judeţeanã Timiş a contribuit cu 500  de vol ume la fondul de carte al bibliotecii române din  Gandia (provincia Va len cia).  Biblioteca Judeţeanã „Duiliu Zamfirescu”  Vran cea a donat, în decembrie 2007, pentru Biblioteca  „Con vent de Sant Roc” din Gandia 250 titluri de carte,  din care 90% noutãţi editoriale. Întreaga colecţie a fost  prelucratã de biblioteca din Gandia care dispune de toate  oportu nitãţile materiale şi umane şi care de serveşte o co -  mu nitate de aproximativ 70.000 locuitori şi 3.000-4.000  de rezidenţi români.  Este îmbucurãtor faptul cã un numãr destul de  mare de biblioteci judeţene intenţioneazã în continuare sã  organizeze biblioteci/filiale peste hotare, mai ales acolo  unde sunt solicitãri mai numeroase. Biblioteca judeţeanã  din Hunedoara şi cea din Vrancea doresc sã înfiinţeze  biblioteci în Italia şi Spania; cea din Timiş în Spania,  Biblioteca Judeţeanã Prahova are în proiect constituirea  de filiale în ţinutul Herţa şi pe Valea Timocului. Bi -  blioteca Judeţeanã Olt intenţioneazã sã organizeze o fi -  lialã de carte româneascã în Franţa, în timp ce biblioteca  judeţeanã bãimãreanã are în vedere constituirea de filiale  în ţinuturi mai puţin apropiate: Marea Britanie, SUA şi  chiar în îndepãrtata Noua Zeelandã.             

O micã oazã într-un deşert foarte ostil 
                                                                                                                          de  Diana IONESCU
Care dintre noi nu am simţit „gustul dulce” al  stãrii de pace interioarã şi al comuniunii cu  istoria, cu per sonajele unui ro man sau cu  Dumnezeu, când am avut avantajul unei retrageri într-un  colţ intim al casei, în grãdinã sau într-o bibliotecã, având  în mâini „milenarul cãlãtor” - CARTEA?  Eu mã simţeam cel mai fericit copil din cartier  când mã aflam în biblioteca unchiului meu de unde pu -  team sã aleg aproape orice carte publicatã la acea vreme.  Starea de atunci mi-a fãcut atât de mult bine, încât şi  acum mã visez singurã în încãperea respectivã şi mã  trezesc cu o satisfacţie greu de explicat.  Pornind de la ceea ce am simţit eu toatã viaţa faţã de  cãrţi, în gen eral, veţi înţelege tulburarea ce m-a nãpãdit  când am aflat cã la Tiraspol, în 2004, a fost devastatã  şcoala româneascã cu tot ce înseamnã documente, cãrţi,  mobilier. Profesorii, pãrinţii şi elevii au biruit vandalii şi,  pânã la urmã, şi-au putut con tinua activitatea. Dar... cu ce?  Au început apelurile disperate la Chişinãu şi cãtre prietenii  din România. Au fost auziţi şi ajutaţi puţin câte puţin.  Mica bibliotecã a liceului „Lucian Blaga” este  singura din oraşul Tiraspol, care are carte româneascã!  Între calamitãţi şi dezordini socio-politice, fraţii noştri  primesc putere acumulatã în operele literare, istorice şi  ştiinţifice, putând rãzbate spre adevãr, spiritualitate şi  apoi spre pace interioarã. Cãci, cãrţile scrise de oameni  talentaţi şi nobili, ne pot scoate din minciunã, nedreptate  şi prejudecãţi.  La aceastã datã cei 247 de elevi şi 33 de profesori  ai liceului beneficiazã de aproximativ 5.700 de vol ume,  numãr la care au avut contribuţie şi profesorii şi elevii  Colegiului Naţional „Vasile Lucaciu” din Baia Mare.  Cum şi le-au transportat peste aşa-zisa graniţã, este o altã  poveste.  Dar, parcã satisfacţia mai mare a fost când am  vãzut bucuria elevilor transnistreni aflaţi în Baia Mare,  alegându-şi singuri cãrţi pentru biblioteca per sonalã.  Cãci, printre surprizele pregãtite pentru ei anul trecut, a  fost şi o donaţie de carte din partea colegiului nostru şi a  Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”, pentru fiecare în  parte. Momentul a fost deosebit.  Micuţa comunitate româneascã de la Liceul Teo -  retic „Lucian Blaga” este bucuroasã şi recunoscãtoare cã  şi-a reîncropit biblioteca. Dar, dupã vizitele în Ţarã,  îndrãznesc sã viseze. Viseazã sã aibã un ma te rial critic  mai con sis tent pentru literatura românã, metodici mo -  derne şi un cal cu la tor. Ei mai viseazã la o stabilitate a  cadrelor didactice şi a unei bibliotecare.  Dacã la noi forma clasicã a cãrţii este la concurenţã  cu radioul şi televiziunea, la ei nu se pune problema. Nu  au emisiuni în limba românã. Pentru ei cartea a rãmas  prietenul cel mai fi del, instrumentul cel mai eficace de  perfecţionare a minţii şi a sufletului. La icoana sufletului  lor m-am gândit şi mã gândesc în continuare.

Biblioteca „Gheorghe Asachi” din Herţa 
                                                                                         de Silvia CABA-GHIVIREAC  poetã, Herţa, Ucraina 
Biblioteca este uşa deschisã în largul universului, trebuie numai sã-i treci pragul  ca sã poţi sorbi din înţelepciunea umanitãţii.  La o margine de ţarã, pe un loc pitoresc se deschide  o privelişte de o irealã frumuseţe. Este ţinutul Herţa –  baştina marelui cãrturar român şi scriitor Gheorghe Asa -  chi. În centrul acestui orãşel me di eval, printre alte insti -  tuţii, se aflã un focar de culturã – Biblioteca cen tralã  raionalã „Gheorghe Asachi”. În sistemul centralizat de  biblioteci Herţa intrã încã 24 de biblioteci-filiale sãteşti.  Lãcaşul din centrul oraşului are istoria sa. Dupã  cum mãrturisesc datele din arhivã, el a fost creat în 1947.  şi chiar dacã condiţiile de lucru au fost foarte com pli cate  biblioteca întotdeauna propaga cartea.  La 18 mai 1995, prin hotãrârea sesiunii sovietului  raional de deputaţi ai poporului, bibliotecii centrale ra -  ionale i se con ferã numele cãrturarului umanist Gheorghe  Asachi, care a trãit şi creat în acest ţinut.  Biblioteca cu mândrie poartã numele pã mân tea -  nului sãu.  În faţa bibliotecii, pe o placã memo rialã, sunt în -  veşnicite cuvintele: „În oraşul Herţa a trãit scriitorul  român Gheorghe Asachi (1788-1869) – adeptul prie -  teniei cu popoarele rus şi ucrainean”.  Pentru a onora memoria scriitorului, biblioteca în  fiecare an petrece diferite activitãţi: întâlniri literare, ex -  poziţii, festivaluri.  Biblioteca activeazã în strânsã legãturã cu muzeul  literar „Gheorghe Asachi”, creat în anul 1988 în incinta  liceului raional.
În mica bibliotecã a liceului din Tiraspol  avut-o acel biograf al sãu din secolul trecut, I. Atanasiu  (1980), când afirma: „Gheorghe Asachi a lãsat un nume,  la care posteritatea niciodatã nu i se va închina în -  deajuns”.  În prezent fondul bibliotecii alcãtuieşte: uni ver sal  – 14,9 mii exemplare; 109 denumiri de gazete şi reviste,  literaturã în limba ucraineanã – 9.416 exemplare, în limba  românã – 5.286 exemplare. Anual biblioteca de serveşte  3.000 de cititori. În incinta ei activeazã cluburile dupã  interese: „Sã nu ne simţim singuratici” (pentru per soa -  nele de vârstã înaintatã), pentru iubitorii de poezie – „Pe  undele sufletului”, pentru copii - clubul ecologic „Izvoraşul”.  Cartea este cel mai bun prieten al omului şi doresc  sã închei aceste rânduri cu cuvintele scriitorului român  Mihail Sadoveanu: „Cartea îndeplineşte nu numai mi -  siunea de a ne pune în con tact cu semenii noştri depãrtaţi  în timp şi spaţiu, cartea îndeplineşte fapta de mirare de a  ne face sã trãim în afarã de minciunã, nedreptate şi  prejudecãţi. În aceste urne sacre, în care poeţii şi  cugetãtorii şi-au închis inimile, gãsim acea putere fãrã  moarte care mişcã umanitatea înainte în progresul ei  necontenit. Între calamitãţi şi catastrofe, oamenii nobili  care nu mai sunt dau putere acumulatã în operele lor, ca  sã rãzbim spre adevãr, justiţie so cialã şi pace...
”  SLÃVIT VLÃSTAR AL PLAIULUI HERŢEAN  lui Gheorghe Asachi  Te-ai zãmislit pe lume-n primãvarã,  Dupã o iarnã cu îngheţ şi vânt,  Când soarele-ncãlzise firea iarã  Şi se trezise totul pe pãmânt.  În lumea pãmânteanã, trecãtoare,  Un veşnic mon u ment ţi-ai înãlţat,  Cãci, animat de-o nobilã chemare,  Tu propãşire neamului i-ai dat.  Deschis-ai şcoli, ai redactat ziare –  Strãdania-ţi nu are pre ce dent.  Croit-ai drumuri noi şi le-ai dat zare  Cãtre cultura de pe con ti nent.  Ai semãnat cu fapta şi cuvântul  Lu mina purtãtoare de destin;  Benefic şi înalt ţi-a fost avântul,  Cu larg ecou prin vreme, şi deplin.  De-aceea-n nemurire va rãmâne  Bogatul rod ce l-ai crescut pe lan,  Tu, fiu ales al naţiei române,  Slãvit vlãstar al plaiului herţean. 

Carte rãpitã, spaţiu rãpit 
                                                                                        de Grigore GHERMAN  student, Cernãuţi 
Biblioteca este o instituţie a cãrţii, a produsului declanşat de  talent, dar meşterit şi şlefuit cu muncã, cu dãruire de sine, desãvârşitã.  Cum biblioteca are un bibliotecar în frun te de asemenea şi cartea are  un destin în spate. Deci, publicatã la o editurã sau alta, într-o epocã  sau altã epocã, cartea vine spre cititor cu lumea ei, cu frumosul ei,  anume prin bibliotecã şi prin mâini de bibliotecar. Biblioteca, pe de o  parte, şi, bibliotecarul, pe de altã parte, contribuie la pãstrarea şi la  întregirea unei lumi numitã culturã generalã. Or, cartea nu reprezintã  un nivel im por tant al culturii, al iluminãrii? Re prezintã fãrã nici o  îndoialã unul dintre pri mele şi ilumineazã mai mult decât oricare alt  produs in tuit, întrucât biblioteca este spaţiul în care informaţia şi perse -  verenţa formeazã cugete.  Biblioteca, în primul rând, este necesarã copiilor pentru cã ei  prin cititul lor, prin lecturile propuse de învãţãtor sau profesor îşi  formeazã un bagaj de cuvinte, datoritã cãruia vor putea sã se exprime  firesc şi rãspicat. Prin lecturã copilul îşi hrãneşte o succesiune de  concepţii asupra exis tenţei. Biblioteca este echivalentul şcolii, prin  cartea ei şi prin caracterul cognitiv.  În regiunea Cernãuţi funcţioneazã 414 biblioteci,  dintre care 354 – în sat. Ţinutul Herţa cu 98% populaţie  româneascã are 25 de biblioteci. E lãudabilã activitatea  bibliotecarilor şi a acestor instituţii, dar e penibilã şi  lamentabilã starea cãrţii în limba românã. Aici, cartea  româneascã, cu pãrere de rãu, îşi poartã crucea cu ulti -  mele lacrimi. Practic, pe rafturi, cãrţi în limba românã  sunt foarte puţine. Din numãrul to tal al cãrţilor doar 1%  constituie cãrţile „noastre” (fie literaturã ar tis ticã, fie  manuale şcolare).  Spre exemplu, biblioteca din localitatea Pasat da -  teazã din 1967 şi îşi transmite tradiţiile de la o gen eraţie  la alta, cu uşile deschise pentru fiecare cititor, fie elev, fie  stu dent, fie om din sat, care toatã sãptãmâna e ocupat cu  munca câmpului, iar duminicã simte nevoia de a citi.  Prima bibliotecarã din localitate, Elena Bejenaru, a lucrat  2 ani şi a pus la îndemâna cititorilor 1.400 de cãrţi. Peste  5 ani numãrul creşte pânã 4.539 de cãrţi. Dar lipsa cãrţii  româneşti au simţit-o şi prima bibliotecarã, dar şi dna  Elena Slavnic care actualmente este în aceeaşi calitate.  Dumneaei este angajatã din 1974. Iubeşte sã lucreze  îndeosebi cu copiii şi studenţii, iar când i se cere o carte,  iar în bibliotecã lipseşte, roşeşte.  Biblioteca are multe rubrici: geografia, fizica,  ştiin ţele naturii, matematicã, literaturã ar tis ticã ş.a., pro -  blema constã în numãrul mic de cãrţi recente, cu grafie  latinã, nu chirilicã, cãrţi noi, pe care nu le primeşte, mai  ales, în ultimi ani. Dacã în 2005 au fost puse la îndemâna  cititorilor 209 cãrţi noi, atunci între 2006-2007 – numai  115. Mai îndureratã este situaţia anului 2008, în care  biblioteca a primit doar 3 cãrţi, printre care „În leagãnul  ciocârliilor” (o plachetã de versuri pentru copii) de Silvia  Caba-Ghivireac. Prin urmare, în ultimii ani, literatura  pentru copii în limba românã (şi nu doar literatura pentru  copii) rãmâne o prob lemã nesoluţionatã.  Prof. dr. doc. Ion Gherman, Preşedintele „So -  cietãţii Culturale Ţinutul Herţa” din Bucureşti, orig i nal  din Pilipãuţi, un sat din ţinutul Herţa, a constatat într-o  vizitã la baştinã cã proporţia cãrţilor româneşti nu trece  de 1%, chiar şi în satele româneşti. Dumnealui con siderã  cã criza de carte româneascã, în acest teritoriu este re -  zultatul ucrainizãrii învãţãmântului şi este „rezultatul di -  fi cultãţilor pe care ni le creeazã vecinii, în înzestrarea cu  carte româneascã a fraţilor noştri din zonã”. Despre toate  acestea a scris ca autor în cartea despre „Ţinutul Herţa”,  de curând apãrutã.  La etapa ac tualã, biblioteca din localitatea Pasat  are un numãr de cãrţi de 6.475. Dintre care 369 exem -  plare în limba românã, 746 în limba ucraineanã, 2.796 în  grafie chirilicã şi 2.565 în limba rusã. O altã prob lemã  este lipsa revistelor şi ziarelor în limba românã şi limba  ucraineanã (deşi e stat ucrainean), pentru cititorii de orice  vârstã. Ziarelor citite şi recitite se juxtapune Con cordia  (un ziar în limba românã care îşi trãieşte ultimele zile din  cauza nefinanţãrii), Gazeta de Herţa, Ãîëîñ Óêðà¿íè,  Ðÿäîâèé êóð’şð şi revista Âåñåëêà...  Problema cãrţii româneşti doare. Remarcã şi Doi -  na Uricariu (Doc tor în Po eticã şi Stilisticã, fost Consilier  Per sonal al Primului Ministru) într-o prefaţã a unui tânãr  poet din ţinutul Herţa: „În blânda şi încercata Bucovinã,  românii au prea puţine cãrţi în limba lor. În biblioteci,  Eminescu, Coşbuc, Goga, Grigore Vieru, Macedonski,  uneori, douã-trei antologii...”. Dumneaei a împãrţit cãrţi  româneşti presãrate în toatã Bucovina, cãrţi, sute şi sute  de cãrţi în limba românã. Doamna Uricariu a recunoscut  cã a cutremurat-o sãrãcia bibliotecilor. „În şcoli cu sute  de elevi români, abia dacã pot numãra treizeci-patruzeci  de vol ume.”  Cartea este izvorul cunoştinţelor... izvor care poate  seca definitiv într-un spaţiu românesc rãpit şi supus pe  parcursul anilor unor încercãri stupide şi neargumentate.  Soarta cãrţii din ţinuturile româneşti este legatã de soarta  oamenilor de aici. Probabil, soarta nu poate fi schimbatã,  dar totuşi, sufletele pot fi mângâiate cu recunoştinţã, cu  iubire de frate... 

Bibliotecile din Vladimirovaţ –Petrovasâla 
                                                de Traian Trifu CÃTA  redactorul revista FAMILIA din Petrovasâla, Banatul sârbesc
Cea mai veche bibliotecã din Petrovasâla este cea  parohialã. În gen eral, biblioteca pa ro hialã a po -  sedat cãrţi cu conţinut religios iar apoi s-a îm -  bogãţit şi cu alte vol ume. Biblioteca parohialã, în anul 1927,  primeşte donaţie de carte de la Biblioteca Centralã „I.G.  Bibicescu” din Turnu Severin. Pe data de 1 octombrie 1927  a fost numit di rec tor al bibliotecii amintite Pr. Coriolan Iosif  Buracu, tatãl lui Mihai Bu racu, actualmente cola borator la  revista FAMILIA, fost sen a tor de Mehedinţi. În calitate de  di rec tor a înfiinţat 14 biblioteci în Almãj şi 47 la fraţii din  Iugoslavia. Bi bliotecile au fost amenajate cu dula puri de  stejar şi re gistrele necesare. Pentru fraţii români emigraţi în  Ame r ica, acelaşi Pr. Coriolan Buracu, a trimis 60.000 de  vol ume româneşti . 
În perioada anilor 1924-1929 Pr. Coriolan I. Bura -  cu a fost numit di rec tor al Palatului Cul tural din Turnu  Severin.1  În anul 1937 bibliotecii sãteşti i se atribuie de -  numirea DOINA şi a funcţionat pe lângã Asociaţia  ASTRA din Petrovasâla.  Dupã cel de-al doilea Rãzboi Mondial, noile auto -  ritãţi ale statului cer aranjarea unei biblioteci la Pe tro -  vasâla precum şi sãli de citire (aceasta a fost impusã  tuturor localitãţilor). În acest fel, noile autoritãţi au putut  sã-şi propage ideologia comunistã. Din bibliotecile exis -  tente în acele vremuri au fost scoase cãrţile a cãror con -  ţinut a ţinut de regalism şi n-au corespuns noilor  au to ritãţi iugoslave. Mai pre cis, în luna februarie 1945,  noile autoritãţi cer aranjarea bibliotecii la Petrovasâla  pentru toţi conaţionalii şi pentru români şi pentru sârbi.  Se menţioneazã cã pe lângã cãrţi sã fie depozitate şi ziare  în biblioteci.2  În perioada interbelicã, la bibliotecã a lucrat pe  post de bibliotecar Ghiţã Bunda.3 În perioada amintitã,  biblioteca s-a for mat pe lângã Societatea Culturalã PRO -  GRESUL în cadrul cãreia a existat şi teatru.  În anul 1957 s-a întemeiat aşa-numita Inter prin -  dere cinematograficã ,,Banat”, la Petrovasâla. Acolo se  mutã şi biblioteca sãteascã, iar pe post de bibliotecari au  fost Anca Soldat şi Petricã Şteflea (spaţiul şi clãdirea  actualului Cãmin Cul tural). În anul 1957 biblioteca a  conţinut în jur de 1.500 de vol ume, ziare şi reviste şi au  fost înscrişi 180 de membri. Abia în anul 1961 s-a for mat  Cãminul Cul tural în cadrul cãruia au funcţionat biblio -  tecã şi cinematograf şi au fost in cluse toate secţiile de pe  lângã S.C .PROGRESUL.  Primul di rec tor al cinematografului a fost pro -  punãtorul Alexandru Murgu-Ciţu, adicã în perioada când  s-a şi întemeiat Cãminul Cul tural. În anul 1961, di rec tor  la Cãminul Cul tural a fost Tibi Gruba, ca în anul 1962, pe  post de di rec tor sã vinã Sim eon Condan. În acelaşi an,  1962, Sim eon Condan reuneşte fanfara DOINA cu Cã -  minul Cul tural şi preia şi postul de bibliotecar. Fanfara  DOINA a avut sediul în încãperea de pe lângã primãrie.  În anul 1966 toate Cãminele Culturale din comuna Ali -  bunar s-au unit în Centrul Alibunar şi atunci biblioteca de  la Cãminul Cul tural a fost mutatã la primãrie, în actuala  salã de şedinţe. Bibliotecarã a fost Ana Gean, învãţãtoare  din Alibunar. Timp de 2 ani biblioteca a funcţionat la  primãrie, iar apoi din nou s-a mutat la Cãminul Cul tural.  Directorul Cãminului Cul tural şi totodatã bibliotecarul  Sim eon Condan, pânã-n anul 1978, înainte de a pãrãsi  acest post de muncã a reuşit sã strângã un numãr con -  siderabil de carte şi anume în jur de 5.600 de vol ume,  enciclopedii româneşti şi sârbeşti. În acele vremuri a  predominat în politica statului, ca fiecare sat sã aibã o  carte pe cap de locuitor.  Funcţionarea Cãminelor Culturale în cadrul Cen -  trului de Culturã Alibunar a fost mai bunã decât atunci  când Cãminele Culturale au trecut în cadrul Comunitãţii  Lo cale. Acesta a influenţat bibliotecile din cadrul  Cã minelor Culturale.  Începând cu anul 1979, noul di rec tor al Cãminului  Cul tural şi totodatã bibliotecar a fost Petru Jifcu. Din  pãcate nu s-a prea dat atenţie bibliotecii, unele vol ume au  dispãrut iar pânã la urmã toate cãrţile au fost aruncate la o  grãmadã. Poate cã mare pãcat pentru aceasta o au şi  intelectualii români, care au fost indiferenţi, fãrã ini -  ţiativã şi nu au contribuit cu nimica la pãstrarea bibli -  otecii sãteşti. Suflarea româneascã din Petrovasâla nu s-a  strãduit sã angajeze un român bibliotecar care cu noştea şi  limba sârbã.  În aceste dezordini în rândurile românilor, cel mai  bine s-au regãsit conaţionalii noştri care au dus cãrţile la  primãrie într-o salã micã, unde cândva se fãceau cununii.  Acolo s-au pus dulapuri în care s-au aranjat cãrţile. Din  anul 2001 şi pânã astãzi, pe post de bibliotecarã este  Koviljka Maksimoviæ, soţia secretarului Comunitãţii Lo -  cale.  Numãrul de vol ume la biblioteca sãteascã este de  4.509, din care 2.874 în limba sârbã şi 1.635 în limba  românã.4 La bibliotecã se primeşte ziarul POLITIKA şi  revista localã FAMILIA. Biblioteca funcţioneazã lunivineri  pânã la ora 14:00. Menţionãm cã d-l Gheorghe  Şorgean, fost judecãtor la Tribunalul Suprem din Belgrad  a fãcut o donaţie de carte (90 de vol ume, respectiv 60 de  titluri) bibliotecii sãteşti în vara anului 2003.  Biblioteca şcolarã. Şcoala din Petrovasâla a fost  întemeiatã la Întâi Mai 1809 şi de aceea denumirea şcolii  clasele I-VIII este chiar ÎNTÂI MAI.  Abia din primele decenii ale sec. al XX-lea în -  vãţãmântul se desfãşoarã bilingv, din perioada când s-a  întemeiat Colonia de sârbi, la 2 km de Petrovasâla. Ac -  tuala bibliotecã a Şcolii Elementare ÎNTÂI MAI conţine  5.634 de vol ume din care în limba sârbã 3.512, iar în  limba românã 2.122.5 Actualmente pe post de biblio -  tecarã este angajatã propunãtoarea Gheorghina Juja care  totodatã lucreazã şi în învãţãmânt. Biblioteca funcţi o -  neazã: luni (8:00-11:00), joi (13:00-15:00), vineri  (13:00-15:00).  Donaţii de cãrţi ajunse la Biblioteca Şcolarã au fost  din partea: petroviceanului, judecãtor la Tribunalul  Suprem din Belgrad, Gheorghe Şorgean, şi anume 90 de  vol ume sau 60 de titluri româneşti (vara anului 2003);  500 vol ume în limba românã din România, de la Aso -  ciaţia învãţãtorilor şi elevilor din Reşiţa şi Banatul mon -  tan; 100 de vol ume sârbeşti de la Biblioteca orãşeneascã  din Panciova.  Biblioteci personale  Gheorghe Şorgean. Cunoscutul bibliofil pe tro vi -  cean, fost judecãtor la Tribunalul Suprem, posedã o bo -  gatã bibliotecã în casa Domniei sale din Petrovasâla. Are  în jur de 4.500 de vol ume din care cel mai vechi, scris în  limba germanã, dateazã din anul 1796 şi mai multe  vol ume româneşti începând cu anul 1850 încoace.  Un numãr însemnat de reviste şi ziare vechi se pot  gãsi în biblioteca petroviceanului nostru, precum şi e xem -  plarul rTevraisitaeni F TArMifIuL ICAã dtian, apnruolf 1. 9i1n0g,. a ld pipelt .r,o v reicdeancitloorru. l  revistei FAMILIA din Petrovasâla, deţine o bibliotecã  bogatã de carte româneascã în casa pãrinteascã şi are  peste 1.000 de vol ume, numeroase ziare şi reviste ro -  mâneşti din România şi din comunitãţile româneşti de  pretutindeni, colecţiile revistei FAMILIA, mii de reviste  din cele aproape 100 de numere apãrute pe parcursul  anilor 1994-2010.  Din acest spaţiu din casa pãrinteascã începe cãlã -  toria revistei FAMILIA cãtre cititorii sãi. Dat fiindcã este  vorba despre biblioteci, amintim cã revistele FAMILIA  se depoziteazã în zeci de biblioteci din România, Aus tria,  Ser bia... Tot acelaşi inginer şi profesor are şi editura  ,,Traian Cãta” la care au apãrut 2 monografii în anul  2008, iar în anul 2010 vor apare cel puţin 2 vol ume care  vor îmbogãţi biblioteca personalã precum şi alte biblio teci.  Strânsa colaborare a lui Traian Cãta cu fraţii din  România şi cãlãtoriile sale pe meleagurile şi spaţiile  româneşti fac ca biblioteca sa sã se îmbogãţeascã de carte  româneascã.  Nu cunoaştem date pre cise despre alte biblioteci  personale şi numãrul de vol ume pe care le posedã alţi  intelectuali petroviceni sau ţãrani.  Biblioteca parohialã conţine un numãr mic de  cãrţi religioase, conscripţiuni, colecţii întregi ale re vis -  telor FAMILIA, reviste şi ziare primite de pretutindeni.  Un numãr considerabil de conscripţiuni bisericeşti au  fost luate de la casa parohialã, de la parohul Sperchez  Stevan, mai bine zis con fis cate de noile autoritãţi dupã  terminarea celui de-al doilea rãzboi mondial şi au fost  duse la primãrie unde se gãsesc şi astãzi. Unele con -  scripţiuni sunt de la venirea strãmoşilor, în urmã cu 200  de ani, din Jamul Mare şi Clopodia (actualmente lo -  calitãţile aparţin României). Din pãcate nici astãzi nu  s-au înapoiat Bisericii Ortodoxe Române din Petro va -  sâla, fiind foarte valoroase pentru neamul românesc şi  petroviceni.  Printr-o declaraţie în scris a parohului Sperchez, se  spune cã toate conscripţiunile le-a predat pe bazã be -  nevolã, dat fiindcã a fost presat de autoritãţile de atunci sã  confirme acest lucru.  S-au luat de la casa parohialã 7 conscripţiuni ale  decedaţilor, 8 conscripţiuni ale botezaţilor-nãscuţi, 5  con scrip ţiuni ale cununaţilor, 7 conscripţiuni - registre  ale recensãmântului populaţiei.  Declaraţia a fost semnatã la 23 septembrie 1949.  Nici dupã 60 de ani, astãzi, în aşa numita lume de -  mocratã, ceea ce aparţine Bisericii Ortodoxe Române din  Petrovasâla nu s-a restituit.       

Poveste din cartierul indiferenţei 
                                            de Alexandru PETRESCU  ziarist, Uniunea Mondialã a Românilor Liberi - filiala Spania
În calitate de coordonator al asociaţiei „Uniunea  Mondialã a Românilor Liberi - filiala Spania”,  încã din 1991, când domnul Ion Raţiu a venit în  vizitã în Ma drid, mi-am dat seama de obligaţiile şi gre -  utatea acestei rãspunderi. Domnul Ion Raţiu mã investise  atunci cu aceastã funcţie şi îmi dãdeam seama de fru -  museţea acestei funcţii când ai succese dar şi de respon -  sabilitãţile ei faţã de oamenii pentru care te angajezi sã-i  ocroteşti şi sã le aperi libertãţile, fie ele şi pe pãmânt strãin.  În anul 1994 UMRL -Spania a reuşit sã adune un  numãr im por tant de cãrţi de la editorii din exil, de la  românii care trãiau aici de 30-50 ani şi sã compunã,  pentru a doua oarã, pe pãmânt spaniol o bibliotecã în  strada Anita Vindel nr. 20 din Aravaca, localitate situatã  la 10 km vest de Ma drid. Totul a funcţionat pânã în 1996  când un grup de români re cent sosiţi a ocupat aceastã  clãdire cu forţa, creându-şi un fel de refugiu de noapte.  De atunci cãrţile, încet, încet au dispãrut şi au fost în -  strãinate, pânã la totala dispariţie, trans formând aceastã  iniţiativã în in exist entã. Foamea celor de acolo de a  distruge cartea pe care noi, conducerea UMRL, în con -  diţiile în care existenţa internetului nu era atât de im por -  tantã ca acum şi accesul la reţeaua net nu justifica lipsa  cãrţii şi nu oferea posibilitatea de a citi pe limba ta, a fãcut  scrum toate bunele noastre intenţii. Volumele ce au mai  rãmas, au fost transferate în ţarã, la unele biblioteci ju -  deţene sau la palatul unui nobil spaniol din localitatea  Baeza din Spania.  În 1999 UMRL s-a transformat în Comunitatea  Românilor din Spania - Interese Bilaterale. Un ajutor  substanţial a sosit atunci din partea Muzeului Judeţean de  Istorie şi Arheologie din Ploiesti şi mai ales a doamnei  Di rec tor gen eral Lia Maria Voicu.  Muzeul este adãpostit de un impunãtor edificiu,  mon u ment istoric şi de arhitecturã, fostul Gimnaziu de  bãieţi „Sf. Petru şi Pavel”, a cãrui piatrã de temelie a fost  pusã pe 31 mai 1865, în timpul domniei lui Alexandru  Ioan Cuza, dupã pla nurile cunoscutului arhitect  Alexandru Orãscu.  Împreunã am adus, prin intermediul proaspetei  com panii de zbor Blue Air, 200 de vol ume ce au fost do -  nate primãriei din Alacala de Henares, leagãnul lui  Miguel Cer van tes. Toate aceste cãrţi au fost organizate  pe secţiuni şi au deschis posibilitatea accesului di rect a  românilor emigranţi la carte. Ne-a durut dezinteresul  acestora pentru acest efort, deşi s-a fãcut o publicitate  adecvatã, susţinutã chiar şi de cãtre primãria acestui oraş.  Într-un an de la deschiderea bibliotecii, doar 15 persoane  au împrumutat cãrţi. Lipsa interesului am pus-o pe pri -  oritãţile bazice pe care probabil le aveau românii atunci:  locuri de muncã, locuinţe... şi o situaţie legalizatã a şe -  derii lor în UE. În 2005 am creat împreunã cu Cancelaria  de Imigraţie din Comunitatea de Ma drid aşa denumitul  Centru His pano-Rumano. În funcţia primitã atunci, ca şef  prin ci pal, am adresat Ambasadei române, DRRP şi ICR  -ului proaspãt înfiinţat în România, mai târziu chiar pre -  şedinţiei, per sonal proaspãtului ales Traian Bãsescu, scri -  sori disperate pentru a primi din ţarã cãrţi, discuri, filme.  Ambasada, prin intermediul doamnei Florina [Nicolae]  ataşatul cul tural de atunci, DRRP şi ICR s-au delimitat  doar în a redirecţiona scrisoarea noastrã de la un depar -  tament la altul, într-un cerc vicios. Atunci, scriitorul şi  românul Artur Silvestri şi un grup de români din di as pora  ne-a obţinut încet, încet câteva zeci de materiale ce au  fost trimise prin poştã. Ben Todicã, Elisabeta Bogãţan,  Adina Cicrot, Elisabeta Iosif sau Ar thur Silvestri, români  din ţarã şi chiar de la Antipozi, SUA, Germania, Franţa  şi-au trimis con tribuţia lor modestã, cheltuindu-şi ener -  gia, timpul şi banii, pentru a dota acest centru chiar şi cu  steagul României, fapt pentru care ţin sã le aduc acum,  dupã atât timp, un mic-mare omagiu. Norocul nostru a  fost cã un alt român adevãrat, a cãrui nume îmi scapã din  pãcate1, din Baia Mare, a adus, într-un tur de forţã, peste  7.000 vol ume destinate Centrului din Alcala de Henares  şi toate acestea prin scrisorile trimise de doamna Adriana  Sãftoiu, pe atunci consilier a Preşedintelui României. Iatã  cã aşa s-a fundat a doua bibliotecã româneascã din  Spania. O datã ce Universitatea Spiru Haret şi-a deschis  porţile şi în Spania, s-a creat şi altã bibliotecã la care şi-a  adus contribuţia sa personalã deputatul Willyam Branza.  Domnia sa a organizat pe strãzile din Bucureşti o acţiune  de strângere de cãrţi ce au fost trimise atât la Ma drid, la  Comunitatea Românilor din Spania, cât şi la Castellon de  la Plana. Toate aceste acţiuni s-au închegat în a crea şi un  muzeu în cadrul bibliotecii denumite Nino Stratan - ded i -  cate precursorului poeziei lui Nichita Stã nescu. Iatã, pe  scurt, câteva istorii, poate mute, care pot trece pentru  mulţi români din ţarã ca un fapt ba nal, dar aceastã  dragoste de carte şi mai ales de românism, indiferent dacã  au sau nu culoare politicã, sper sã fie fãcutã publicã  acum, pentru a sublinia în fapt cã încã mai sunt flori  printre straturile de bãlãrii ce au nãpãdit, parcã organizat,  viaţa noastrã, pogoanele de indi fe renţã a românilor.  Notã: Am propus şi am dus în micã mãsurã la  finalizare, ideea de a lãsa cãrţi în parcurile din Coslada,  Alcala de He nares, unde se întâlneau românii emigranţi  în Spania pentru a-şi spune nãduful pietrelor ce le cãrau  în spate. Programul se numea „O carte în valiza ta”.  Valiza, în acel proiect, era de fapt metafora în forma ei de  sâmbure. A împãrţi românilor - ro mânismul. Acolo se  întâlneau oameni de caractere diferite, concepţii de viaţã  distincte. Muncitori, ţãrani, beţivi ce veneau sã gãseascã  în ţãrâna spaniolã un grãunte de acasã. Acasã fiind în  acele locuri ceva ab stract. Datoria fiecãruia care gãsea  cartea pe bãncile parcului era ca atunci când o va termina  sã o lase pe aceeaşi bancã singuraticã, sã poatã hrãni aşa  pe celãlalt. Pe prima paginã lipisem o etichetã care releva  regulile jocului .”O carte în valiza ta!” a fost, poate, o  utopie dar sunt mândru cã a fãcut un mic pas. 
Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971