Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Anul 2009
În ce limbă s-a propovăduit Evanghelia la geto-daci?
În dialog cu Ministrul Culturii
Magdalena ALBU - ROMÂNIA ERMETICĂ ÎNTRE CEA PROFUNDĂ ŞI CEA REALĂ
Liviu ANTONESEI - MONOPOL PE ANTICOMUNISM
Două însemnări de Prof. univ. dr.Gavril CORNUŢIU
Carmen CĂTUNESCU - INTELECTUALUL ROMÂN, ÎNCOTRO ?
Interviul unui străin despre Romania publicat de ziarul Cotidianul
BILANŢUL DEZVOLTĂRII UNUI ACT DE CULTURĂ
ANUNŢ Al X1-lea Congres Internaţional de Dacologie: “ Malus Dacus”- 2010
1.POEZII ŞI POEME DE: Dimitrie GRAMA
Nicolae DRAGOŞ
EUGEN DORCESCU
Adrian BOTEZ
Ionuţ CARAGEA
Melania CUC
2.O CONTRIBUŢIE LA DEZBATERILE NOASTRE: „ANTIMERITOCRATIA”
Toma Alimos - In limba franceză de Constantin FROSIN
Adrian George Săhlean vă prezintă « Luceafărul” eminescian în limba engleză
Adrian George Săhlean vă prezintă interesantele sale « Reflecţii de traducător »
Daniela Firănescu despre Cezar Ivănescu
Dan BRUDASCU; - Minunile Lumii
Corneliu Florea - despre Victor Găietan şi Ciprian Anastasiu; Ştefan Străjeri despre Theodor Codreanu; Ioan Lilă despre Eugen Dorcescu
Gheorghe Lateş despre Constantin FROSIN; Nicolae Băciuţ despre Melania Cuc; Horia BĂDESCU despre Traianus
Octavian CURPAŞ despre A.M.Jucan; Eugen DORCESCU despre Marcel Turcu; Carmen Cătunescu despre Liviu ANTONESEI;
Antologiile comunei ALUNIŞ; Cristina Dosuleanu şi Virgil Untilă despre NICĂPETRE; Cristina Leviţchi şi Clara Toma
Al.Florin ŢENE despre „Agora literară”
FAMILIA ROMÂNÃ - REVISTÃ TRIMESTRIALÃ DE CULTURÃ ŞI CREDINŢÃ ROMÂNEASCÃ
FAMILIA ROMÂNÃ - REVISTÃ TRIMESTRIALÃ DE CULTURÃ ŞI CREDINŢÃ ROMÂNEASCÃ - continuare
FAMILIA ROMÂNÃ - REVISTÃ TRIMESTRIALÃ DE CULTURÃ ŞI CREDINŢÃ ROMÂNEASCÃ - continuare 2
Ioan-Paul II şi « teoologia comunicării
DAN GHELASE NE PREZINTĂ UN APEL ŞI DOUĂ SITURI ARHEOLOGICE BUCURESTENE
Dan GHELASE - Conacul GRANT - Noutati nelinistitoare
PASSO DOBLE- Rubrica lui Ioan LILA
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI
„E minunat in Romania”... culese de Laurenţiu Burlacu, Panaite Chifu, etc...
George ROCA şi Paul Maria MEFIETIC
Filme subtitrate
Cum am venit pe lume
UN MOD EXEMPLAR, DAR NU SUFICIENT,  DE A EXPORTA CULTURA ROMÂNEASCĂ


PE MARGINEA ULTIMULUI NUMĂR AL REVISTEI
                 
                FAMILIA  ROMÂNÃ

                            REVISTÃ TRIMESTRIALÃ DE CULTURÃ ŞI CREDINŢÃ ROMÂNEASCÃ
                                           
Editori: Biblioteca Judeţeanã „Petre Dulfu” Baia Mare şi
 Asociaţia Culturalã „Familia românã”
Director fondator:
Dr. Constantin MÃLINAŞ
Redactor şef:  Dr. Teodor ARDELEAN


REPRODUCEM CÂTEVA DINTRE ARTICOLELE PUBLICATE IN ACEST NUMĂR DE REVISTĂ CARE ESTE SUBINTITULAT:

„BIBLIOTECI ROMÂNEŞTI ÎN LUME”


Bibliotecile româneşti din strãinãtate sau
vindecarea dorului de casã şi de limba românã
dr. Teodor ARDELEAN


În societãţile bazate pe cunoaştere bibliotecile sunt sau devin cele mai importante instituţii. Au fost perioade de acest fel în anumite mo - mente ale istoriei (Grecia, Per sia, China ş.a.), dar mai ales în istoria contemporanã, unde democraţia culturii este un proces real. În astfel de situaţii, bibliotecile, prin natura şi esenţa lor instituţionalã, servesc cauza gen eralã a acce - sului liber la informaţie.
Pentru populaţiile trãitoare în arealul cul tural (et - nic) propriu chestiunile ajung la rezolvare favorabilã prin politicile coerente ale statelor asociate la o astfel de strategie globalã. Pentru indivizii izolaţi şi comunitãţile de populaţii trãitoare în alte areale culturale decât cel propriu, chestiunile sunt mai del i cate şi mai dificile. Şansa integrãrii în societate este datã şi de gradul de asimilare cul turalã, dar nu poate fi trecutã cu vederea dimensiunea limbii şi culturii na tive, a specificului na - ţional-cul tural, a ethos-ului şi etnos-ului într-un alt topos. Românii, popor ce se revendicã din trunchiul ma - rilor popoare sedentare ale Europei, au ajuns sã trãiascã un masiv proces de migrare în ultimii 20 de ani, mai ales în ţãrile Uniunii Europene, dar şi pe alte meleaguri (Ame - r ica, Aus tra lia, Asia...). Motivele plecãrilor dincolo de graniţele spaţiului naţional sunt îndeobşte cunoscute şi nu vom insista asupra lor. Chestiunile determinante fiind de ordin existenţial şi ocupaţional e firesc sã se nascã apoi şi presiuni de tip cul tural-spir i tual. Dorul de limbã, de comunicare, de relaţii, de credinţã, de obiceiuri, tradiţii etc. sunt fenomene fireşti care nu se pot „stâmpãra” decât cu limba românã, cu cântecul românesc, cu obiceiurile noastre creştine. Dorul de ACASÃ poate fi ostoit venind cât mai des acasã (a veni definitiv e o altã faţetã a problemei!), iar dacã asta nu se poate atunci trebuie dus CÂTE CEVA de acasã ACOLO, acolo unde vieţuiesc românaşii noştri înstrãinaţi de probleme şi vremuri, în - dureraţi de distanţe şi strãinãtãţi. Basarabia. Primele gesturi adevãrate pe acest seg - ment de evoluţie a lucrurilor, în ultimii 20 de ani, au fost mar cate prin pachetele de cãrţi din bibliotecile personale ale intelectualilor români trimise sau transmise peste „po - durile de flori” în Basarabia Românã. La scurtã vreme, în au gust 1991, câteva biblioteci judeţene din Transilvania pun bazele primei biblioteci româneşti în afara graniţelor ţãrii – Biblioteca TRANSILVANIA. Ideea a venit de la Traian Brad, di rec tor pe atunci al Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” Cluj şi a fost sfinţitã de gesturile înso - ţitoare ale lui Dimitrie Poptãmaş, di rec tor al Bibliotecii Judeţene Mureş şi subsemnatul, di rec tor la Maramureş. Contribuţia noastrã, a maramureşenilor, a fost sub - stanţialã şi de ter mi nantã, cãci în primii ani de funcţionare volumul de carte româneascã s-a mãsurat în „maşini de cãrţi” (peste 50.000 vol ume!). Nu intrãm în detalii, sunt arhive, sunt încã martori şi mãrturisitori, atât din Ba - sarabia cât şi din Transilvania.

LA „ TRANSILVANIA” NE REGÃSIM ÎN CUGET ŞI SIMŢIRI
Anul 1991 a fost cru cial pentru destinul bãşti - naşilor de pe acest colţ de pãmânt. Proclamarea inde - pendenţei Republicii Moldova le-a adus în inimi lu mina speranţei. Limba românã, îmbrãcatã în veşmântul firesc al grafiei latine, face primii paşi în şcolile şi instituţiile din Moldova, fiind abia al doilea an stãpân la ea acasã. Purtãtorii ei scoteau acum din adâncul sufletului dem - nitatea omeneascã moştenitã de la pãrinţi şi strãbuni, iar aceasta înseamnã, întâi şi-ntâi, demnitatea limbii. Efor - turile editurilor din Chişinãu nu puteau satisface nece - sitãţile stringente de carte româneascã. Soluţionarea magistralã a acestei probleme acute a început o datã cu fondarea Bibliotecii „Transilvania”, Primãria muni ci - piului oferindu-i un spaţiu de 600 m2 pe bulevardul Mircea cel Bãtrân din sectorul Ciocana, ce numãrã peste 120.000 de locuitori.
Aceastã primã bibliotecã sistematicã româneascã, organizatã cu susţinerea şi contribuţia determinatã a Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” din Cluj Napoca (di rec tor domnul Traian Brad) şi a bibliotecii mu ni - cipale „B.P. Haşdeu” (directoare doamna Lidia Ku li - kovski), a devenit în scurgerea timpului un adevãrat focar de spiritualitate: inauguratã cu un fond de carte de 29.000 de vol ume, oferite generos de fraţii transilvãneni, biblioteca deţine astãzi în colecţiile sale enciclopedice peste 50.000 de cãrţi, discuri, benzi magnetice şi obiecte de cult, ce satisfac necesitãţile de lecturã şi documentare a cititorilor, preponderent tineri, instituţia fiind am pla - satã într-un sec tor cu multe şcoli gen er ale, gimnazii, licee. Graţie eforturilor inimosului colectiv de biblio - tecare, dirijat de doamna Parascovia Onciu, o curajoasã sufletistã, Biblioteca „Transilvania” a devenit şi un ade - vãrat centru de culturã. „Transilvania” este biblioteca cu cel mai bogat fond de carte româneascã de pe întreg teritoriul republicii, fond completat, an de an, prin spri - jinul efectiv al Bibliotecii tutelare „Octavian Goga” din Cluj-Napoca, graţie generozitãţii Consiliului Judeţean Cluj şi a multor persoane particulare din întreg Ar - dealul, unele – personalitãţi de vazã ale vieţii culturale din aceastã frumoasã provincie româneascã.
Ar gen tina Cupcea-Josu, scriitoare, traducãtoare Capitala : ziarul Primãriei Chişinãu, 5 au gust 2001
Din pãcate nu dispunem de mai multe materiale
din presa anului 1991. Astfel cã, dupã zece ani, s-a uitat efortul celor din Baia Mare. Cãci la momentul 1991 am dus circa 8.000 de vol ume la Biblioteca „Transilvania”, iar în 1992 la Biblioteca Mu nic i palã „B.P. Haşdeu” peste 42.000 de cãrţi (un tir încãrcat la max i mum, care a fost distribuit în toate filialele din Chişinãu, inclusiv în Bib lioteca „Transilvania”). Ul te rior, colegi de-ai noştri, din Piatra Neamţ, Con stanţa, Alba Iulia, Tg. Mureş, Târgovişte au inau - gurat alte filiale ale Bibliotecii Municipale „B.P. Has deu” din Chişinãu, care au luat numele acestor oraşe sau ţi - nuturi din România şi au „populat” rusificatul oraş, trans - formându-l încet într-un NOU oraş românesc. Ne-am luminat şi noi din acest gând sublim şi su perb, astfel cã în anul 2001 am întemeiat Biblioteca MA RAMUREŞ, de - venitã una dintre cele mai moderne in stituţii de acest tip din capitala Republicii Moldova.
„Un «descãlecat» cul tural al Maramureşului” [deschiderea la Chişinãu a Bibliotecii de carte româneascã «Maramureş»]
La festivitatea de inaugurare, academicianul Mihai Cimpoi a menţionat cã „O deschidere de bibli - otecã este întotdeauna un lucru frumos şi înãlţãtor; cu atât mai mult simţim aceasta acum, când ne dãm seama cã, dupã decenii de interdicţie a cãrţii româneşti în Basarabia încorporatã în URSS, nivelul nostru inte lec - tual a coborât regretabil...”. Doamna Lidia Kulikovski, di rec tor gen eral al BM „B.P. Haşdeu”, s-a referit la generoasa şi frumoasa donaţie de carte adusã de fraţii noştri maramureşeni: „Aceastã donaţie de excepţie, «ratificatã» prin acordul încheiat între Primãria Chişinãu şi Consiliul Judeţean Maramureş, vine sã completeze golul informaţional al Chişinãului, şi nu oricum, ci prin cãrţi care ne unesc din punct de vedere lingvistic, spir i tual, naţional”. Directoarea noii biblioteci româneşti din cap i tala basarabeanã, doamna Genoveva Scobioalã a ţinut sã menţioneze cã îşi doreşte „cititori fideli, care iubesc cu adevãrat cartea, lectura, dar, nu mai puţin - limba ro - mânã, literatura, cultura, istoria românilor”, totodatã, urând Bibliotecii „Maramureş” „dãinuire în eter nitate”.
Maria Praporşcic, re porter Flux : cotidian naţional, Chişinãu, 14 noiembrie 2001
Ucraina. Însufleţiţi de aceste realizãri notabile, devenite adevãrate CONSTRUCŢII DE SUFLET pentru întreţinerea sufletului românesc, aşezat în existenţã ceva mai departe de VATRA sau CASA ROMÂNEASCÃ, am întemeiat prima bibliotecã româneascã în Republica U - craina, la Biserica Albã, în Maramureşul din drepta Tisei, în aşa-zisa ROMÂNIE MICÃ (I. Botoş).
Am trecut istoric peste cel mai scurt pod din lume
Consiliul Judeţean Maramureş, în cadrul par te - neriatului româno-român iniţiat de MAE, a propus prin vocea domnului Teodor Ardelean, di rec tor al Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”, deschiderea unei filiale a Bi - bliotecii Maramureş în dreapta Tisei. Primarul Gheor - ghe Berinde, directorul şcolii, Mihai Clementev şi alţii au dorit ca acest lucru sã se petreacã mai întâi la Bi - serica Albã. Într-un discurs rostit pe scena Casei de Culturã, Teodor Ardelean a promis cã proiectul va de - veni realitate. Astfel pe 3 martie, biblioteca româneascã s-a deschis, într-o încãpere a primãriei, în care va fiinţa Centrul multi cul tural. Placa cu denumirea centrului a fost adusã de la Baia Mare. Biblioteca Maramureş, a avut pentru început 1.588 cãrţi noi în valoare de 100 milioane lei achiziţionate de Biblioteca Judeţeanã şi 1.939 de cãrţi colectate din donaţii. Con form estimãrilor fãcute de primarul Berinde, Biblioteca Maramureş va - loreazã 7 mii de dolari.
Florentin Nãsui, Graiul Maramureşului, 5 martie 2002
Ungaria şi Aus tria. Au venit apoi donaţiile cãtre bibliotecile de la Institutul Cul tural Român din Bu da - pesta şi cel de la Viena. Cum funcţioneazã acestea acum nu depinde doar de noi, dar gestul nostru a cuprins nu doar cãrţi, ci şi lo gis ticã (calculatoare, soft, biroticã spe - cificã ş.a.).
Spania. Vârful activitãţilor de acest fel a fost AC - ŢIUNEA SPANIA. Patru biblioteci româneşti în ţara eu - ro peanã în care românii se simt cel mai bine şi sunt acceptaţi cu toatã deschiderea cul turalã necesarã. Alcala de Henares şi Coslada, în comunitatea Madridului sunt de-acum foarte utile pentru miile de tineri români care pot fi ajutaţi sã nu îşi uite limba, cultura, tradiţiile. Sa - lamanca şi Alicante – colecţii universitare necesare mai ales studenţilor care vor sã înveţe şi sã persevereze în învãţarea limbii române. Despre aceste isprãvi pub licãm în numãrul de faţã câteva decupaje, pentru a scurta povestea faptelor şi a reflecta aceste realizãri prin pãrerile unor martori le eve - nimente.
10.000 de cãrţi româneşti au ajuns în Spania
În perioada 13-15 noiembrie, o delegaţie din Ma - ramureş a efectuat o vizitã în Spania pentru a înfiinţa patru secţii de carte româneascã în bibliotecile spaniole. În acest scop, maramureşenii au dus în Spania 10.000 de vol ume valoarea acestora fiind de 110.000 de euro.
Bibliotecari bãimãreni în vizitã la Biblioteca Institutului Cul tural Român din Budapesta. Gazdã Ţarnã Bacoşcã Cristian, bibliotecar (stânga) „Este vorba de o acţiune istoricã şi chiar un eveniment naţional pentru cã este pentru pri ma datã când un judeţ din România face un astfel de gest. Pentru aceasta s-a implicat atât Consiliul Judeţean şi Biblioteca Ju de - ţeanã, cât şi Ambasada României la Ma drid, care s-a ocupat de organizarea mani fes - tãrii” a precizat Teodor Ardelean. Pamfil Bercean, vicepreşedinte al Consiliului Ju - deţean Maramureş, a declarat cã la eve n i - mentul organizat pentru înfiinţarea secţiilor de carte româneascã în patru loca litãţi din Spania a participat un numãr mare de ro - mâni: „Ne-am gândit sã colaborãm pentru acţiuni similare şi cu alte localitãţi pentru a pune în valoare atât Mara mureşul, cât şi România” a punctat Pamfil Bercean.
Rely Indre
Glasul Maramureşului, 22 noiembrie 2006 Mã bucurã faptul cã mi se oferã prilejul sã-mi exprim pub lic, mulţumirile Ambasadei Române la Ma - drid pentru iniţiativa valoroasã a „Bibliotecii Judeţene” şi a directorului acesteia, domnul Teodor Ardelean, de a face accesibilã cartea în limba românã în Spania. În acelaşi timp, se cuvin mulţumiri celor care au sprijinit şi au fãcut posibilã realizarea acestei donaţii, în primul rând membrilor Consiliului Judeţean Maramureş şi dom nului preşedinte Marinel Kovacs. Cu admiraţie,
Maria Ligor, Ambasador
În calitate de ataşat cul tural al Ambasadei Ro - mâniei la Ma drid sunt, cred, în mãsurã sã depun mãr - turie în legãturã cu eforturile con ju gate care s-au fãcut, de-a lungul multor luni de zile, pentru a duce la bun sfârşit acest proiect cu statut de pionierat care, în plus, are – în afara unor valori simbolice – multe valenţe prac tice. Cuvenite mulţumiri, aşadar, conducerii bibliotecii „Petre Dulfu” din Baia Mare, oficialitãţilor judeţului Maramureş pentru acest minunat gând, precum şi auto - ritãţilor spaniole care au venit în întâmpinarea acestui proiect, manifestându-şi disponibilitatea şi totala des - chidere pentru ca bibliotecile lor sã dispunã şi de carte româneascã.
Florina Nicolae Ataşat Cul tural, Ambasada României la Ma drid,
Marţi, 14 noiembrie 2006 a avut loc la Uni ver - sitatea din Salamanca ceremonia de donaţie a 1.200 de cãrţi româneşti de cãtre Consiliul Judeţean Maramureş sub auspiciile ambasadei României în Spania. Donaţia este o iniţiativã privatã a domnului Teodor Ardelean, Directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare bucurându-se de sprijinul Consiliului Judeţean  Maramureş prezidat de cãtre domnul Marinel Kovacs.  Ceremonia a fost inauguratã cu discursul Di rec -  torului Gen eral al Bibliotecilor din Salamanca, dl Se -  verino Hernández, care a vorbit în numele Rectorului  Universitãţii din Salamanca, Enrique Battaner, mulţu -  mind cãlduros dlui Teodor Ardelean, Directorul Bibli -  otecii Judeţene „Petre Dulfu”, delegaţiei Consiliului  Ju de ţean Maramureş pentru donaţia fãcutã. Aceastã  nouã colecţie constituie o completare a fondurilor deja  existente şi contribuie la difuzarea limbii şi literaturii  române. Cãrţile vor purta o inscripţie în care se con -  semneazã cã fac parte din Colecţia „Nicolae Steinhardt”  şi cã au fost do nate de cãtre Biblioteca „Petre Dulfu” ca  urmare a iniţiativei Consiliului Judeţean, sub egida Am -  basadei României. Într-un gest simbolic de recunoştinţã,  dl Severiano Hernández a înmânat la rândul sãu, prin dl.  Ardelean, un fond de 100 de cãrţi pentru biblioteca  bãimãreanã.  Viorica Pâtea  Universitatea din Salamanca, Spania  În primul rând doresc sã mulţumesc în numele  Universitãţii din Alicante pentru gestul generos care ne  reuneşte astãzi aici. Trebuie sã mulţumesc dnei Am -  basador Maria Ligor pentru prezenţa dumneaei azi, aici,  împreunã cu alţi reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor  Externe din România.
 Pamfil Bercean şi Teodor Ardelean la  inaugurarea colecţiei de carte româneascã  donatã Bibliotecii Universitãţii din Alicante  dinte al Consiliului Judeţean Maramureş care a venit  însoţit de o echipã de consilieri, dlui Teodor Ardelean,  Di rec tor al Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia  Mare, pãrintele acestei iniţiative. [...] În încheiere, do -  resc sã mã alãtur dlui Teodor Ardelean, care a menţionat  în discursul dumnealui cã trãim o zi fericitã, şi sã vã  mãrturisesc cã, într-adevãr, este o zi specialã, cãci toate  societãţile, care au existat de-a lungul istoriei omenirii,  au încercat sã facã vizibile relaţiile dintre ele prin schim -  bul de obiecte în semn de prietenie. Şi între aceste o -  biecte, ce poate fi mai frumos decât o carte ca simbol al  apropierii dintre oameni?.
 prof. univ. dr. Begona San Miguel,  Universitatea din Alicante 
Atât în numele Universitãţii Alicante, cât şi a  mem brilor comunitãţii româneşti din zonã şi a com -  ponenţilor asociaţiei ARIPI, ţinem sã mulţumim Bibli -  otecii „Petre Dulfu” din Baia Mare şi în mod spe cial dlui  Teodor Ardelean, precum şi Consiliului Judeţean Ma -  ramureş pentru iniţiativa şi generozitatea dumnealor de  a ne dãrui aceste cãrţi, dar şi de a veni per sonal sã ni le  înmâneze, ceea ce nu se întâmplã prea des.” 
prof. Cãtãlina Iliescu,  Universitatea din Alicante 
În faţa noastrã stã acum PERSPECTIVA unor noi  so licitãri. Dacã pânã acuma, ceea ce s-a înfãptuit a fost  mai ales EFECTUL unei conştiinţe şi al unei voinţe  personale, a venit vremea IMPUNERII pe aceastã di -  mensiune de „mişcare” a sufletului românesc, a NE -  VOILOR clar for mu late de cãtre liderii comunitãţilor de  români (asociaţii, organizaţii, biserici ş.a.). Spre exem -  plificare, pub licãm câteva fragmente din scrisorile pri -  mite la sediul redacţiei „Fa milia românã” sau al  Bi blio tecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare, cereri care  exercitã chiar o anumitã presiune asupra noastrã, dat  fiind faptul cã nu ştim la aceastã orã dacã vom fi  într-adevãr capabili de a AŞEZA ÎN OPERÃ toate aceste  SPERANŢE!  Speranţe care sunt pentru noi cea mai sfântã hranã  de suflet! 
Pagini din jurnalul constituirii Bibliotecii „Ion  Minulescu” din Germania:
 La Târgu-Mureş a fost lansatã în vara acestui an o  campanie de strângere de cãrţi în vederea constituirii  fondului de documente al Bibliotecii „Ion Minulescu”  din Nürnberg. Derulatã sub titlul „Nu lãsaţi limba ro -  mânã sã moarã”. În acest sens, remarcabilã este con -  tribuţia Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia  Mare, condusã de prof. dr. Teodor Ardelean. De ase -  menea, Biblioteca Judeţeanã „George Bariţiu” din Bra -  şov, condusã de prof. dr. Dan iel Nazare şi Biblioteca  Judeţeanã „Octavian Goga” din Cluj Napoca, condusã de  doamna Sorina Stanca, s-au înscris cu entuziasm în pro -  iectul de la Nürnberg.
Loulé, Algarve, Portugalia:  Vã spun toate acestea în sprijinul candidaturii  noastre la o colaborare cu Biblioteca din Baia Mare. Am  intrat în legãturã cu Biblioteca So fia de Mello-Breyner  din Loulé, Algarve, Portugalia, al cãrui di rec tor a fost  încântat sã ne gãzduiascã un fond de carte româneascã  şi sã ne ajute sã îl punem la dispoziţia tuturor celor care  îl vor cere: şcoli, asociaţii, alte biblioteci. Mai ex istã o  bibliotecã în Faro, care este capitala regiunii, unde la fel  avem ştiinţa cã ar fi bucuroşi sã gãzduiascã cãrţi în  limba românã. Ar fi prima iniţiativã de acest fel în a -  ceastã zona, şi cred cã şi la nivel naţional în Portugalia. 
Sanda Ciorba, Biroul executiv al  Asociaţiei „Doina” Algarve  La Rioja, Spania:  În atenţia domnului di rec tor,  Numele meu este TODA ADRIAN IOAN şi vã scriu  aceastã scrisoare în calitate de preşedinte al asociaţiei  de români din regiunea La Rioja din nordul Spaniei.  Asociaţia noastrã este constituitã le gal din anul 2005 şi  reprezintã interesele celor peste 10.000 de români sta -  biliţi în aceastã zonã a Spaniei. Printre obiectivele  noastre se numãrã: integrarea românilor în comunitatea  lo calã, promovarea României, pãstrarea tradiţiilor şi  obiceiurilor în rândul copiilor români, etc.  Una din dorinţele noastre şi a comunitãţii ro -  mâneşti de aici este crearea unui fond de carte ro mâ -  neascã şi al unuia de filme româneşti. Pe aceastã cale aş  dori sã ştiu dacã este posibil ca Biblioteca Judeţeanã  „Petre Dulfu” sã doneze asociaţiei noastre un fond de  carte reprezentativ pentru cultura românã şi o colecţie  de filme, având în vedere posibilitãţile materiale foarte  reduse ale asociaţiei noastre.  Vã mulţumesc anticipat şi aştept rãspunsul dum -  neavoastrã, 
Toda Adrian Ioan  Udine, Italia  La Udine, care este şi centru universitar, lipseşte o  bibliotecã româneascã, de fapt situaţia este aceeaşi în  toatã Italia, ev i dent cu excepţia capitalei, Roma, şi a  altor 2-3 oraşe, între care menţionez Torino şi Padova.  Vã invitãm sã participaţi la iniţiativa noastrã şi sã ne  ajutaţi sã realizãm acest obiectiv, mai ex act înfiinţarea şi  întreţinerea unei biblioteci. Con sider cã pentru a pro -  mova limba românã şi cultura noastrã, pentru a oferi un  spaţiu de întâlnire între culturi, singura posibilitate este  crearea unei biblioteci publice.
Prof. Mirela Corina Chindea  Zaventem, Belgia:  Asociaţia noastrã, „Her mes.Ro”, asociaţie cul -  turalã belgo-românã din Bruxelles, editeazã publicaţia  lu narã „Univers Românesc” şi are în proiect înfiinţarea  unei case de culturã. În cadrul acesteia, pe lângã acti -  vitatea de editare a revistei şi cea a trupei de teatru care  pregãteşte deja un spectacol pentru luna decembrie, ne-am  propus înfiinţarea unei biblioteci în limba românã.  Vã rugãm sã ne comunicaţi în ce mãsurã putem  colabora pe aceastã temã. Cu re spect,  Daniela Radi  preşedintele asociaţiei.
       
Biblioteci româneşti în afara graniţelor,  înfiinţate de biblioteci publice din România 
                                                                     de Ana GRIGOR 

România este pat ria noastrã şi a tuturor românilor. E România celor de demult şi-a celor de mai  apoi. E pat ria celor dispãruţi şi a celor ce va sã vie. (Barbu Ştefãnescu Delavrancea)  Comunitãţile de români de peste hotare reprezintã  o extensie a societãţii civile româneşti în mediul in -  ternaţional. Întocmai celebrului tezaur de la Pietroasele,  relaţia României cu cetãţenii sãi din afara graniţelor este  de o valoare inestimabilã, iar autoritãţilor, şi nu numai, le  revine sarcina deloc uşoarã de a o proteja.  Mulţi emigranţi români din strãinãtate îşi pierd, la  scurt timp dupã sosirea în exil, folosinţa limbii române şi  se amalgameazã societãţii adop tive complet. Nu putem  acuza pe românii stabiliţi în strãinãtate pentru faptul cã se  strãduiesc sã se adapteze cât mai bine condiţiilor din noua  patrie. Bineînţeles cã acest lucru nu ex clude menţinerea  legãturilor cu ţara şi cultura româneascã. De fapt, ei ar  trebui sã fie conştienţi cã, menţinând şi respectând aceste  tradiţii şi legãturi, sunt „mai bogaţi” decât cei din jur şi  chiar „sã facã paradã” de aceastã bogãţie!1  În comunitãţile de români din teritoriile din jurul  României elementele definitorii ale dãinuirii naţiunii ro -  mâne: limba, literatura, istoria sunt expuse continuu unor  grele încercãri, chiar primejdii, chiar dacã oficial şi apa -  rent sunt avantajate. Aceste încercãri pot fi înlãturate sau  mãcar diminuate prin acţiuni în vederea aprinderii şi/sau  pãstrãrii fãcliei demnitãţii naţionale. 
EXPUNERE DE MOTIVE  Biblioteca Judeţeanã „Petre Dulfu” din Baia  Mare a pus în operã, în ultimii 20 de ani un şirag de  mãrgãritare pentru sufletul românilor trãitori dincolo  de fruntariile ţãrii – Biblioteci Româneşti în Republica  Moldova („Transilvania” şi „Mara mureş”), Ucraina (la  Biserica Albã), Ungaria (In sti tutul Cul tural Român  din Budapesta), Aus tria (Centrul Cul tural din Viena)  şi Spania (la bi blio teca municipalã Coslada, la Cen -  trul his pa no– român din Alcala de Henares, la uni -  versitãţile din Salamanca şi Alicante).  Utilitatea acestor întemeieri culturale a fost  deosebitã în timp şi se mãsoarã acum prin multi -  tudinea de solicitãri venite pe adresa Bibliotecii  pentru a deschide noi biblioteci în comunitãţile ro -  mâneşti din ţãrile Europei, dar şi din SUA, Can ada,  Aus tra lia, Noua Zeelandã. Pentru aceste patru ţãri  enu mer ate avem în vedere antrenarea editurilor din  România (procesul a început din anul 2009) pentru  realizarea unor BIBLIOTECI LA PACHET (lãzi cu circa  500-700 cãrţi, minuţios alese şi transportate în  punc tele desemnate. Lista de aşteptare este însã  mare, mai ales pentru Europa. Este vorba de co -  munitãţile româneşti din:  - Algarve din Portugalia;  - Glas gow din Marea Britanie;  - Nürnberg din Germania;  - Valladolid, San ti ago de Compostella, Za ra -  goza, Avilla, Murcia şi Rioja din Spania;  - Udine din Italia.  Având în vedere Parteneriatul încheiat pentru  ACŢIUNEA SPANIA între Biblioteca Ju deţeanã „Petre  Dulfu” şi Consiliul Judeţean Mara mureş şi succesul  internaţional al acestuia (vezi presa româneascã şi  spaniolã, dar mai ales cartea „Din Hiperboreea în ...  Ibe ria. Primele biblioteci româneşti în Spania” şi  ţinând cont de ne ce sitatea purtãrii de grijã faţã de  maramureşenii rãspândiţi masiv în Europa, sub sem -  naţii, con silieri în mandatul 2008 – 2012, iniţiem şi  sus ţinem Proiectul COMEUROBIB (Biblioteci pentru  Comunitãţile Româneşti din Europa), proiect care va  fi analizat în comisiile de specialitate şi în plenul  Consiliului Judeţean Maramureş, pentru a putea fi  disponibilizate sumele necesare finanţãrii pe par -  cursul anului 2010 (la rubrica observaţii se va opta  pentru trei destinaţii prioritare).  1 http://www.memoria.ro/?lo ca tion=view_ar ti cle&id=1611  turale, lingvistice şi religioase a românilor din statele  vecine şi a comunitãţilor româneşti din emigraţie, con -  form standardelor internaţionale în domeniu în vederea  atingerii unui obiectiv comun: unitatea în diversitate, un  rol im por tant revine slujitorilor cãrţii din bibliotecile  româneşti. Demersul cul tural necesar în conservarea şi  promovarea limbii, tradiţiilor, literaturii şi culturii ro -  mâne îl reprezintã înfiinţarea bibliotecilor româneşti în  afara graniţelor de cãtre bibliotecile judeţene din Ro -  mânia. Cunoaştem 20 de biblioteci judeţene care au des -  chis biblioteci/filiale de carte româneascã în afara  gra niţelor ţãrii, în perioada 1991-2009 şi au contribuit cu  donaţii de carte sau au sprijinit constituirea unor bi -  blioteci pentru românii din afara graniţelor, altele au  fãcut numai donaţii sau continuã cam pania de adunare a  fondului de carte necesar deschiderii unor biblioteci  peste hotare. În rândul celor care au deschis filiale peste  hotare se numãrã bibliotecile judeţene din: Cluj-Napoca,  Târgu Mureş, Baia Mare, Piatra Neamţ, Iaşi, Buzãu,  Bacãu, Constanţa, Râmnicu Vâlcea, Târgovişte, Ploieşti,  Vaslui, Bistriţa-Nãsãud, Timişoara, precum şi Biblioteca  Metropolitanã Bucureşti.  Prima instituţie a cãrţii din România, care a deschis  vreodatã filiale nu numai în judeţ, dar şi peste hotare, este  Biblioteca „I.G. Bibicescu” Mehedinţi. Fondatã în  1921 prin dania lui I.G. Bibicescu, fiu al Mehedinţiului,  om de culturã şi guvernator al Bãncii Naţionale în anii  1914- 1924, aceastã bibliotecã a înfiinţat, în perioada in -  ter belicã, 250 de filiale în Mehedinţi, Banat, Ardeal, Ba -  sarabia, Bucovina, pe Valea Timocului sârbesc, dar şi în  Amer ica: 20 de filiale pentru comunitãţile româneşti din  Cleve land. În 1929, numãrul cãrţilor trimise la filiale  ajunsese la 124.000 de vol ume1.
  REPUBLICA MOLDOVA  În anii nouãzeci, dupã ce s-au deschis „podurile de  flori” peste Prut, în entuziasmul acelei perioade, din  sentimente fraterne, aflând cât de mare este criza de  „slovã româneascã”, românii s-au pus pe „zidiri cul -  turale”. Din iniţiativa Lidiei Kulikovski‚ directoarea Bi -  bli otecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chişinãu, la  che marea cãreia au rãspuns, în primul rând, ardelenii,  s-au nãscut mai multe biblioteci de carte româneascã la  Chişinãu, care se alimentau cu cãrţi achiziţionate de bi -  blioteci judeţene din România, dar şi din donaţii par -  ticulare din partea celor care-şi „rupeau” din propriile  biblioteci pentru a acoperi golurile de carte româneascã  dupã decenii de interdicţii sovietice. Nu s-a trimis ma -  culaturã, nu s-au trimis cãrţi de care sã se scape deţi -  nãtorii lor, ci cãrţi importante, prin care cititorii de peste  Prut sã descopere în întreaga ei luminã nu doar grafia  latinã ci şi literatura românã, care a fost, ani buni, „lite -  raturã strãinã” pentru ei. Ca nişte badea Cârţan con -  temporani, câteva biblioteci, câţiva oameni continuã ceea  ce-au început în anii de început ai renaşterii speranţei  reîntregirii.2  La numai o zi dupã proclamarea independenţei de  stat a Republicii Moldova, ardelenii prezenţi la eve -  nimentele din 27 au gust 1991, au oferit fraţilor de peste  Prut cel mai frumos dar, prima bibliotecã de carte ro -  mâneascã, Biblioteca „Transilvania”. Iniţiativa, la care  au aderat şi pe care au sprijinit-o bibliotecile judeţene din  Târgu Mureş, Baia Mare, Braşov, Satu Mare, Alba Iulia,  Bistriţa Nãsãud, a aparţinut Bibliotecii Judeţene „Octa -  vian Goga” Cluj-Napoca.3 „Aceastã nouã instituţie re -  prezintã una din porţile deschise spre împlinirea idealului  basarabean, repunerea în drepturile sale legitime a limbii  române”.4 Biblioteca „Transilvania” din Chişinãu, si -  tuatã la parterul unui bloc locativ, dispune de un fond de  49.260 vol ume, 5 titluri de periodice şi 355 unitãţi au dio  vizuale; a fost dotatã cu un cal cu la tor.  În acelaşi an, 1991, s-au fãcut donaţii de cãrţi –  1.108 vol ume - provenite din diferite surse: edituri, do -  natori, precum şi din colecţiile Bibliotecii Judeţene „V.A.  Urechia” Galaţi cãtre di verse biblioteci din Chişinãu.  În anul 1992 Biblioteca Judeţeanã „G.T. Ki ri -  lea nu” Neamţ a înfiinţat Filiala Orhei, într-un spaţiu  dis tinct, în cadrul Bibliotecii Publice „Alexandru Do -  nici” din Orhei. Este dotatã, din noiembrie 2001, cu un  cal cu la tor donat de Primãria Piatra-Neamţ, soft ware de  bibliotecã şi baze de date oferite de Biblioteca Judeţeanã  „G.T. Kiri leanu” Neamţ. Colecţiile Filialei din Orhei au  crescut de la 3.174 exemplare (donaţia iniţialã) la 21.514  vol ume. Corespunzãtor, au sporit şi indicatorii de perfor -  manţã ai filialei, aceasta ajungând sã fie frecventatã de  circa 1.750 utilizatori/an, care consultã aproape 45.000  vol ume/an.  Biblioteca Judeţeanã „V.A. Urechia” Galaţi a  fã cut, în acelaşi an, donaţii de cãrţi – 1.054 vol ume -  provenite din diferite surse: edituri, donatori, precum şi  din colecţiile sale, cãtre biblioteca localã din Bãlţi.  La 15 ianuarie 1992, în Chişinãu, a fost înfiinţatã  Biblioteca Publicã „Onisifor Ghibu”, cãreia Bibli o -  teca Metropolitanã Bucureşti i-a acordat un sprijin  susţinut, încã de la constituire, atât în plan lo gis tic, pentru  for marea şi dezvoltarea colecţiilor de publicaţii.
Graţie sprijinului Bibliotecii Metropolitane, Biblioteca Publicã „Onisifor  Ghibu”, si tuatã în incinta Palatului Republicii, dispune în  mo men tul de faţã de peste 70.000 de publicaţii, fiind una  dintre cele mai bogate biblioteci de carte româneascã din  Re publica Moldova. Biblioteca Publicã „Onisifor Ghi -  bu” s-a afirmat ca un puternic centru cul tural românesc,  care a facilitat difuzarea valorilor civilizaţiei româneşti în  Re publica Moldova, prin intermediul cãrţilor, ziarelor,  re vistelor şi a altor documente grafice şi audiovizuale în  limba românã şi cu alfabet latin.1.  În urma schimbului de bune practici de dupã 1990,  dintre Biblioteca Judeţeanã „Gheorghe Asachi” Iaşi şi  Biblioteca Naţionalã pentru Copii „Ion Creangã” Chi -  şinãu s-a nãscut Filiala „Ion Creangã - Gheorghe  Asachi” Chişinãu. Fondatã în 1992 şi dotatã iniţial de  cãtre Bibli oteca Judeţeanã „Gheorghe Asachi” cu un  fond de carte de 6.000 vol ume, aceasta funcţioneazã  într-un spaţiu mirific, în incinta Teatrului „Licurici”  (vizavi de Bibli oteca Naţionalã a Republicii Moldova).  Actualmente, filiala dispune de un numãr de peste 20.000  vol ume, 4 calculatoare şi este locul cen tral al desfãşurãrii  pro gra melor cul tural-educaţionale adresate micilor  cititori.2  Biblioteca Judeţeanã „Vasile Voiculescu” Buzãu  a înfiinţat, în anul 1993, o bibliotecã de carte româneascã  la Soroca, pe care a dotat-o cu mobilier, centralã termicã.  Ea funcţioneazã în spaţiul Consiliului Raional Soroca şi  dispune de un fond de 25.000 de vol ume.  În acelaşi an, Biblioteca Judeţeanã „I. C. Sturdza”  Bacãu a deschis o filialã la Briceni, dar în 1999, într-un  anumit con text pol i tic, s-au întrerupt legãturile, fondul de  carte donat rãmânând acolo.  La 25 aprilie 1994, în capitala Republicii Moldova  a fost inauguratã Biblioteca Publicã „Ovidius”, rod al  colaborãrii dintre Biblioteca Judeţeanã „Ioan N.  Roman” Constanţa şi Biblioteca Municipalã „B.P.  Hasdeu” din Chişinãu. Dacã la momentul inaugurãrii  biblioteca dis punea de un fond iniţial de aproximativ  10.000 de vol ume, în prezent acesta cuprinde 30.800  unitãţi de bi bli otecã, majoritatea (85%) în limba românã.  Biblioteca Judeţeanã „Antim Ivireanul” Vâlcea  a contribuit cu carte pentru românii din Republica Mol -  dova prin înfiinţarea unei filiale la Glodeni, în anul 1994,  înzestratã cu 4.000 vol ume. Înainte de anul 2000, cola -  borarea dintre biblioteca judeţeanã vâlceanã şi cea din  Glodeni a fost întreruptã. În prezent nu existã informaţii  referitoare la funcţionarea în continuare a filialei.  Cu sprijinul Bibliotecii Judeţene „Ion Heliade  Rã dulescu” Dâmboviţa a fost deschisã, la 31 au gust  1995, Biblioteca Publicã „Târgovişte”, ca filialã a Bi -  blio tecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Amplasatã în cen -  trul sec torului Buiucani al capitalei moldovene, bi blioteca  de ţine un fond de 31.700 unitãţi de bibliotecã, din  care 16.204 titluri de carte, 150 titluri de periodice şi 75  de materiale audiovizuale. Dotãrile materiale efectuate  pentru aceastã bibliotecã sunt consistente: 74 de rafturi,  30 mese, 113 scaune, 3 calculatoare, un copiator şi o  imprimantã; are acces la baza de date EBSCO.  Pe lângã Biblioteca orãşeneascã din Ialoveni s-a  deschis Filiala de carte românã „Nicolae Titulescu”  Ia loveni. Inaugurarea acestei filiale a avut loc la 30 au -  gust 1995 şi a fost posibilã graţie protocolului de inau -  gurare semnat la 19 mai 1995 între Biblioteca Judeţeanã  „Ion Minulescu” Olt din Slatina şi Biblioteca Publicã  Orã şeneascã „Petre Ştefãnucã” Ialoveni, cât şi de Con -  siliul Judeţean Olt, Ministerul Culturii - România, Co -  mitetul Executiv Raional Ialoveni şi Ministerul Culturii  al Re publicii Moldova. Partea românã a donat circa 8 mii  de publicaţii şi mobilier. Filiala de carte românã „Nicolae  Titulescu” Ialoveni funcţioneazã într-o clãdire proprie şi,  în cele cinci sãli, adãposteşte un fond de 26.000 vol ume  de carte româneascã şi periodice şi 4.000 cãrţi în limba  englezã, documente istorice, hãrţi, materiale video şi  pinacoteca. Totodatã a fost dotatã cu calculatoare, co -  piator şi imprimantã. Relaţiile de colaborare între Bi -  blioteca Publicã Oraşeneascã „Petre Ştefãnucã” Ialoveni  şi Biblioteca Judeţeanã „Ion Minulescu” Olt reprezintã  un fericit exemplu de promovare a valorilor culturale  naţionale româneşti pe ambele maluri ale Prutului.  În acelaşi an s-au fãcut donaţii de cãrţi - 845 vol ume  - provenite din diferite surse precum şi din colecţiile  Bibliotecii Judeţene V.A. „Urechia” Galaţi cãtre bi bli -  oteca localã din Giurgiuleşti.  „Începând cu 1995, Biblioteca [Judeţeanã „Nicolae  Iorga” Prahova (Ploieşti)] şi-a intensificat re laţiile cu  bibliotecile din Basarabia pe linia îmbogãţirii fondului de  carte româneascã, donaţiile realizate de insti tuţia noastrã  ridicându-se la 5.000 de vol ume, de care au beneficiat  bibliotecile din localitãţile Cãuşeni , Orheiul Vechi,  unde a fost înfiinţatã filiala „Biblioteca Ploieşti” şi  Cimişlia (judeţul Lãpuşna), unde Biblioteca „Mihai  Eminescu” a primit încã 3.000 de vol ume şi a cãrui  principalã salã de lecturã poartã numele savantului Ni -  colae Iorga.”3  Biblioteca Judeţeanã „Nicolae Milescu Spã ta -  rul” Vaslui a deschis o filialã la Hânceşti, în 1995, care  func ţioneazã într-un spaţiu propriu în cadrul Centrului  Cul tural şi deţine 7.000 vol ume , 6 titluri de periodice şi  un soft de bibliotecã (Bibliophil).  Biblioteca Judeţeanã Mureş a înfiinţat, în anul  1996, Biblioteca Publicã „Târgu-Mureş” din Chişinãu,  situatã în sectorul Râşcani, la parterul unui bloc de lo -  cuinţe, având o suprafaţa de 400 mp. Spaţiul şi mobilierul  necesar au fost acordate de Primãria municipiului Chi -  şinãu. La deschidere, fondul iniţial de carte a fost de  5.000 vol ume, din care douã treimi erau donaţia Bi -  bliotecii Judeţene Mureş. Bucurându-se de sprijinul Mi -  nisterului Culturii şi de resursele proprii, precum şi de  generozitatea unor donatori, la numai un an de la în -  fiinţare, Biblioteca „Târgu-Mureş” înregistreazã peste  18.000 vol ume, fond enciclopedic de largã adresabilitate.  Biblioteca Judeţeanã Timiş a deschis, în acelaşi  an, o filialã la Cãinari, care funcţioneazã în Cãminul cultural din localitate şi dispune de un fond de 8.000 de vol -  ume. În aceeaşi perioadã Biblioteca Judeţeanã „V.A.  Urechia” Galaţi a fãcut donaţii de 790 vol ume cãtre  biblioteca localã din Vãleni.  „Biblioteca Judeţeanã «George Bariţiu»  Braşov a participat la acţiunile de donare de cãrţi româ -  neşti cãtre locuitorii din Republica Moldova. În urma  acestei acti vitãţi susţinute, la 9 iulie 1997 a fost deschisã  în lo calitatea Ungheni din Basarabia o filialã a bibliotecii  braşovene.” 1 Filiala din Ungheni deţinea în 2002 peste  8.000 de vol ume în limba românã.  În anul 1998 este semnat un pro to col cul tural de  colaborare între autoritãţile din judeţul Galaţi şi raionul  Vulcãneşti din Republica Moldova, pe baza cãruia s-a  înfiinţat o filialã a Bibliotecii „V.A. Urechia” Galaţi în  cadrul Bibliotecii judeţene Cahul; fondul iniţial de do -  cumente reprezintã aproximativ 4.000 vol ume.  În cadrul manifestãrilor prilejuite de Sãrbãtoarea  Naţionalã „Limba noastrã cea românã”, cu sprijinul Pri -  mãriei Municipiului Chişinãu şi a Primãriei Municipiului  Alba Iulia, sub tutela Bibliotecii Municipale „B. P. Has -  deu”, Chişinãu şi a Bibliotecii Judeţene „Lucian Blaga”  Alba Iulia, la 31 au gust 1998 s-a deschis Bibli oteca  publicã „Alba Iulia” din Chişinãu (în cartierul Bu iu -  cani). Colecţiile Bibliotecii „Alba Iulia” însumau, la 1  ianuarie 2008, circa 21.000 vol ume, inclusiv ediţii pe -  riodice cu rente. Ponderea (96%) revine publicaţiilor în  limba ro mânã; se gãsesc şi publicaţii pentru copii şi adulţi  în limba englezã, francezã, italianã, rusã.  Biblioteca Judeţeanã „Petre Dulfu” Baia Mare,  înscriind în coordonatele esenţiale ale activitãţii sale sta -  bilirea unei relaţii cu românii din di as pora prin acţiunea  „Carte pentru românii din afara graniţelor”, a deschis, în  noiembrie 2001, Filiala „Maramureş” în municipiul  Chişinãu. Acţiunea a fost sprijinitã de cãtre Consiliul  Judeţean Maramureş şi a constat într-o donaţie de peste  10.000 de vol ume, din care peste 80% cãrţi noi, cu  caracter enciclopedic. Inauguratã în 2001, într-o casã  particularã, a fost redeschisã, în 2009, într-un Centru de  zi pentru familie, localizat în Sectorul Centru al capitalei  moldoveneşti. Cu un fond de 50.000 de vol ume, ocupã  patru încãperi şi un hol generos, are un aer primitor,  lucrurile sunt aşezate cu gust, spaţiul este folosit cu  maxim de eficienţã. Mai mult, clãdirea are grãdinã pro -  tejatã, loc de joacã amenajat pentru copii.  Biblioteca Judeţeanã „Duiliu Zamfirescu”  Vran cea a înfiinţat o filialã la Chişinãu în data de 14  octombrie 2004, ce poartã denumirea Biblioteca Publicã  „Ştefan cel Mare şi Sfânt”. Inaugurarea Bibliotecii  „Ştefan cel Mare şi Sfânt” s-a înscris în suita de ma -  nifestãri, prilejuite de comemorarea a 500 de ani de la  moartea domnitorului, 2004 fiind declarat de UNESCO  Anul Ştefan cel Mare şi Sfânt. O contribuţie deosebitã la  dezvoltarea colecţiilor de bibliotecã o aduce donaţia  Bibliotecii Judeţene „Duiliu Zamfirescu” Vrancea: peste  3.000 vol ume din literatura românã, literatura universalã,  istorie, lucrãri de referinţã. Situatã la parterul unul bloc,  biblioteca deţine astãzi 21.369 unitãţi de bibliotecã: cãrţi,  publicaţii pe riodice, materiale au dio-vizuale.  Biblioteca Judeţeanã „Panait Cerna” Tulcea a  spri jinit constituirea şi îmbogãţirea colecţiilor de carte  româ neascã la Anenii Noi şi are în pregãtire donaţie de  carte pentru bibliotecile din Cahul.  La 27 noiembrie 2007 a avut loc inaugurarea Bi -  bli otecii Publice „Liviu Rebreanu” în sectorul Râşcani  al municipiului Chişinãu, realizatã cu sprijinul Biblio -  tecii Judeţene Bistriţa-Nãsãud, care a oferit un enorm  fond de carte atât pentru copii, cât şi pentru adulţi, desi gur  în colaborare cu Biblioteca Municipalã „B.P. Hasdeu”.  SERBIA  Anul 1997 co in cide cu deschiderea unei biblioteci  de carte româneascã la Novo Selo - Satu Nou (Voivodina)  de cãtre Biblioteca Judeţeanã „Ovid Den su sia nu” Hu -  ne doara, fondul de carte de care dispune fiind de 4.000  vol ume, obţinute din donaţii de la populaţia din judeţul  Hunedoara. Biblioteca funcţioneazã în spaţiul Casei de  Culturã din Novo Selo, având la dispoziţie douã sãli.  Biblioteca de Carte Româneascã „Nichita Stã -  nes cu” de la Novi Sad este fondatã în 1998 de cãtre  Bibli oteca Judeţeanã „Gheorghe Asachi” Iaşi, Stu -  dioul de Ra dio Iaşi şi Societatea de Limbã Românã din  Voi vodina, urmare a relaţiilor culturale con sol i date în  timp (începând din anul 1996) între Iaşi şi Panciova sau  Novi Sad, prin participarea scriitorilor români din  Voivodina (Ser bia) la Salonul Internaţional de Carte  Româneascã. Deschisã în prezenţa oficialilor provinciei  şi a unei dele gaţii ieşene, condusã de Nicolae Busuioc,  fostul di rec tor al bibliotecii ieşene, în spaţiul Bibliotecii  departamentale Novi Sad, ea funcţioneazã în prezent, ca  filialã, într-un lo cal propriu. Dotatã iniţial de cãtre  Biblioteca Judeţeanã „Gh. Asachi” Iaşi cu un fond de  6.000 vol ume, ea şi-a mãrit în timp patrimoniul, fiind  locul în care se des fãşoarã unele dintre întâlnirile cu  personalitãţile române din acest ar eal, programe culturale  sau ştiinţifice orga nizate de Lucian Ma rina, Preşedintele  Societãţii de Lim bã Românã.2  Biblioteca Judeţeanã „Paul Iorgovici” Caraş  Se verin a contribuit cu fond de carte la bibliotecile din  Torac, Uzdin, Sarcia şi Satu Nou.  (articolul continuă în grupajul următor)  

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971