Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Anul 2009
În ce limbă s-a propovăduit Evanghelia la geto-daci?
În dialog cu Ministrul Culturii
Magdalena ALBU - ROMÂNIA ERMETICĂ ÎNTRE CEA PROFUNDĂ ŞI CEA REALĂ
Liviu ANTONESEI - MONOPOL PE ANTICOMUNISM
Două însemnări de Prof. univ. dr.Gavril CORNUŢIU
Carmen CĂTUNESCU - INTELECTUALUL ROMÂN, ÎNCOTRO ?
Interviul unui străin despre Romania publicat de ziarul Cotidianul
BILANŢUL DEZVOLTĂRII UNUI ACT DE CULTURĂ
ANUNŢ Al X1-lea Congres Internaţional de Dacologie: “ Malus Dacus”- 2010
1.POEZII ŞI POEME DE: Dimitrie GRAMA
Nicolae DRAGOŞ
EUGEN DORCESCU
Adrian BOTEZ
Ionuţ CARAGEA
Melania CUC
2.O CONTRIBUŢIE LA DEZBATERILE NOASTRE: „ANTIMERITOCRATIA”
Toma Alimos - In limba franceză de Constantin FROSIN
Adrian George Săhlean vă prezintă « Luceafărul” eminescian în limba engleză
Adrian George Săhlean vă prezintă interesantele sale « Reflecţii de traducător »
Daniela Firănescu despre Cezar Ivănescu
Dan BRUDASCU; - Minunile Lumii
Corneliu Florea - despre Victor Găietan şi Ciprian Anastasiu; Ştefan Străjeri despre Theodor Codreanu; Ioan Lilă despre Eugen Dorcescu
Gheorghe Lateş despre Constantin FROSIN; Nicolae Băciuţ despre Melania Cuc; Horia BĂDESCU despre Traianus
Octavian CURPAŞ despre A.M.Jucan; Eugen DORCESCU despre Marcel Turcu; Carmen Cătunescu despre Liviu ANTONESEI;
Antologiile comunei ALUNIŞ; Cristina Dosuleanu şi Virgil Untilă despre NICĂPETRE; Cristina Leviţchi şi Clara Toma
Al.Florin ŢENE despre „Agora literară”
FAMILIA ROMÂNÃ - REVISTÃ TRIMESTRIALÃ DE CULTURÃ ŞI CREDINŢÃ ROMÂNEASCÃ
FAMILIA ROMÂNÃ - REVISTÃ TRIMESTRIALÃ DE CULTURÃ ŞI CREDINŢÃ ROMÂNEASCÃ - continuare
FAMILIA ROMÂNÃ - REVISTÃ TRIMESTRIALÃ DE CULTURÃ ŞI CREDINŢÃ ROMÂNEASCÃ - continuare 2
Ioan-Paul II şi « teoologia comunicării
DAN GHELASE NE PREZINTĂ UN APEL ŞI DOUĂ SITURI ARHEOLOGICE BUCURESTENE
Dan GHELASE - Conacul GRANT - Noutati nelinistitoare
PASSO DOBLE- Rubrica lui Ioan LILA
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI
„E minunat in Romania”... culese de Laurenţiu Burlacu, Panaite Chifu, etc...
George ROCA şi Paul Maria MEFIETIC
Filme subtitrate
Cum am venit pe lume
 BILANŢUL DEZVOLTĂRII UNUI ACT DE CULTURĂ PORTALUL NOSTRU INTERNET
 
www.cartesiarte.ro
ÎMPLINEŞTE PATRU ANI DE ACTVITATE ŞI DEZVOLTARE

 Websitul denumit astfel, având respectiva adresă înscrisă în registrul domeniilor internet şi cont ISSN propriu, cuprinde în meniul său principal 24 de submeniuri, patru publicaţii periodice proprii, nouă reviste culturale din judetele ţării şi din comunităţile românilor de pretutindeni găzduite în permanenţă, o reţea de linkuri directe cu alte multe reviste electronice în limba română din toată lumea, o editură on-line, o culegere de programe pentru Universităţile populare şi un program special de descărcare de carţi gratuite, îmbogăţind permanent lista de donatori din intreaga lume. Prin aceasta, el devine un sprijin constant pentru toate categoriile de activităţi ale aşezămintelor culturale din ţară şi din comunităţile româneşti şi un mijloc de legătură directă între oamenii de cultură, instituţiile culturale naţionale, creatorii de artă, aşezămintele locale şi publicul consumator de cultură.
 Pentru consemnarea tuturor realităţilor culturale la zi ale ţării şi ale actului cultural în limba română, Portalul are în centrul paginii principale meniurile intitulate „Flux de ştiri” şi „Harta culturală a României contemporane”, iar pentru punerea în valoare a creaţiei româneşti prin carte are, în coloana din dreapta paginii principale, „Vitrina editurii noastre on-line” care promovează „Un autor român pe săptămână” tocmai pentru ca, în lupta nedreaptă cu traducerile de tipărituri comerciale, să atragă atenţia asupra valorilor aflătoare în cultura noastră.

MENIUL GENERAL:
Celelalte rubrici şi submeniuri ale portalului www.cartesiarte.ro sunt destinate informaţiei, lecturii, învăţământului şcolar şi învăţământului continuu, contactelor directe dintre autori şi cititori, popularizării literaturii contemporane româneşti, ca şi formei mai noi de exprimare  „pe blog” a gândurilor personale. Ele sunt următoarele: 1:Numerele la zi şi colecţiile revistelor culturale şi artistice în limba română; 2: Intrarea în direct cu siturile instituţiilor şi organizaţiilor culturale de nivel naţional; 3: Linkuri către ziare, posturi de radio şi tv. în limba română; 4: Accesul către toate marile biblioteci cu servicii electronice de carte românească; 5: Fluxurile de ştiri culturale globale şi pe categorii, oferite şi ca informare personală şi ca servicii de agenţie pentru alte publicaţii; 6: Linkuri către paginile culturale din alte websituri;  7: Linkuri către siturile  primăriilor localităţilor româniei cu liste ale calendarelor manifestărilor tradiţionale pe care le au acestea; 8: Pagini personale ale unor personalităţi ale vieţii culturale şi artistice şi date bio-bibliografice despre câteva mii dintre acestea; 9: Începuturile unei inventarieri a librăriilor şi vânzărilor de carte pe canale electronice; 10: Idem în privinţa editurilor; 11: Intrarea pe websituri  de carte şi arte din lume; 12. Descărcări de cărţi  gratuite parţial sau total (Download); 13: Linkuri şi posibilităţi de comenzi directe către donatorii de cărţi; 14: Universitatea Populară on-line cu programe analitice elaborate special sau preluate de la universităţi din ţară sau de la instituţii străine şi internaţionale specializate în educarea adulţilor; 15: Forumul de dezbateri; 16: Ediţiile electronice ale publicaţiilor noastre tipărite: „Albina românească” şi „Pluralitas”; 17: Portrete literare despre scriitori şi artişti; 18: Rubrica satirică „In gura leului”; 19: Meniu de găzduire a unor bloguri personale de oameni de cultură şi artă; 20: Forum de propuneri de iniţiative de colaborare în dezvoltarea culturală locală; 21: Meniu special privind  viaţa culturală în comunităţile românilor din străinătate, studii şi publicaţii elaborate de ei şi despre ei, fluxul de ştiri al informaţiilor culturale referitoare la ei.
Menţionăm că, în urma unei Hotărâri a Adunării Generale de anul trecut, Asociaţia Comunelor din Romînia a început să confere, unui număr de cinci primari selecţionaţi anual „Trofeul,  premiul şi diploma de onoare” pentru contribuţia adusă la îndeplinirea îndrumărilor culturale din Portalul nostru.
Menţionăm de asemenea că, pentru realizarea acestei scheme complexe am lucrat şi am folosit inovaţie în domeniu vreme de patru ani, tocmai pentru a folosi modalităţi uşor accesibile de către internauţi care nu dispun de dotări superioare. În acelaşi timp, am urmărit ca toate acestea să fie concentrate într-un singur loc pentru a da posibilitatea cititorilor din zone depărtate, defavorizate, utilizând echipamente mai vechi, neperformante, să poată, totuşi,  fi în contact cu principalele elemente şi informaţii ale vieţii culturale româneşti, fără a trebui să aştepte să intre în contact cu fiecare în parte, ci folosind o singură încărcare: aceea a websitului nostru care le facilitează accesul spre toate celelalte.
Portalul fiind deschis oricărei colaborări, ţinem paginile noastre virtuale la dispoziţia oricui poate servi cu profesionalism aceste direcţii tematice dar, conştienţi de riscurile căderii în derizoriul lipsei de profesionalism publicistic pe care le prezintă libertatea tiparului, ca şi această invenţie de scriere pe blog a tot ce-i trece oricui prin minte, ne propunem, cum am mai spus, un filtru cât se poate de atent faţă de diletantism, amatorism, veleitarism şi altor agresiuni la adresa creaţiei artistice, organizând chiar o dezbatere în sensul acesta şi publicând consecvent îndrumări de specialitate.

 SUBMENIURILE PRINCIPALE:

„Fluxul de ştiri culturale” conţine ştiri venite din toată ţara întregind şi amplificând în permanenţă „Harta culturală a României contemporane”. Pentru că această HARTĂ CULTURALĂ A ROMÂNIEI CONTEMPORANE, în jurul căreia este construit întregul „Portal de Carte şi Arte”,  a devenit un document spiritual viu şi în continuă împlinire prin noi informaţii care provin consecvent din localităţi şi comunităţi româneşti.
Fluxul de ştiri are în pagina principală a portalului o fereastră în care oricine, din orice localitate sau comunitate românească, poate introduce o ştire, o informaţie sau o prezentare de 500 de semne, care intră automat, direct de la autor şi aşa cum a scris-o el, în fluxurile noastre de ştiri pe care tot aşa, liber şi imediat le poate prelua orice agenţie sau publicaţie. Pentru cititorii noştri, informaţiile astfel venite se difuzează pe trei canale corespunzând la trei submeniuri ale portalului: „Fluxul de ştiri” care publică imediat orice ştire în ordinea în care a venit, apoi aceleaşi ştiri selectate pe tematica a zece domenii cuprinse în submeniul „Evenimente pe domenii de interes naţional”, adică se pot găsi separat informaţiile despre spectacole şi concerte, despre cărţi şi lansări, despre simpozioane şi dezbateri publice, despre expoziţii, despre festivaluri cu caracter periodic, despre patrimoniul cultural şi reabilitarea lui, despre iniţiative civice, etc, aşa cum apar ele când se dă click pe butonul submeniului respectiv.
Tot prin click, de data asta pe judeţul de pe harta ţării (avem şi un  al 42-lea judeţ denumit „Românii de pretutindeni”), se ajunge la fluxul de ştiri culturale al judeţului respectiv unde ştirea apare iarăşi, repartizată pe judeţe. Prin aceste trei submeniuri plus al patrulea care este însăşi „Harta culturală a României contemporane” ce apare încă de la deschiderea portalului, noi realizăm o adevărată instituţie culturală a întregii ţări  şi a întregii culturi în limba română din lume, completând mereu harta cu date proaspete. Este o formulă originală, inovată de noi şi deţinându-i patentul, prin care, în permanenţă se poate vedea ce evenimente culturale trăiesc românii şi care este nivelul culturii lor în lume. O hartă culturală în continuă înnoire prin ştiri venite oricând de la oricine, ca una dintre realizările specifice internetului despre care am vorbit.
Arhiva acestei Hărţi Culturale conţine astăzi zeci de mii de informaţii, se înnoieşte în fiecare clipă şi poate fi consultată în fiecare clipă devenind o adevărată instituţie de studiu şi, în acelaşi timp, o agenţie de ştiri culturale de la care poate prelua oricine, în slujba promovării, măcar a acestei culturi cu care ne putem mândri, dacă vicisitudinile şi realităţile contemporane nu ne dau şansa să ne mândrim cu mult mai multe. Descriind această realizare a noastră informativă atât în arhivare cât şi în timp real ca pe o adevărată instituţie culturală neguvernamentală, absolut necesară afirmării  româneşti şi ca pe o contribuţie a noastră la punerea în valoare a mijloacelor internetului, ne declarăm deschişi la orice colaborare, aşteptăm cât mai multă introducere şi preluare de informaţie pentru a realiza prin virtual o reţea temeinică  de prezentare a culturii care ne leagă şi, în ultimă instanţă, a creaţiilor noastre, cei care vrem, sau cei care simţim că avem datoria să ne strângem eforturile în jurul unei asemenea instituţii.

Revista „ Port@Leu ”- publicaţie electronică titulară a portalului - şi-a stabilit periodicitatea la zece numere anual, conform tradiţiei caietelor academice care, pentru vacanţele de vară şi de iarnă oferă numere mai mari, cu conţinut mai bogat şi pauza respectivă pentru a da cititorilor posibilitate de meditaţie, reacţie şi contribuţie la ideile şi dezbaterile propuse. Profilul ei este unul de dezbatere, fiecare dintre cele şase pagini  constituindu-se de fapt ca o publicaţie de sine stătătoare pe tematica pe care şi-o propune, începând cu primele care sunt dedicate politicilor de dezvoltare socială, cele ce urmează căutând afirmarea politicilor culturale şi susţinerea creaţiei artistice româneşti şi ultima, care este o miscelanee aplecată în special asupra impactului internetului cu creaţia artistică şi literară, creaţia modalităţilor noi de exprimare publicistică şi chiar creaţia anonimă, spontană, provenind în egală măsură din căutări tehnice sau din dorinţa de afirmare a unui anumit spirit de epocă; adică, în ultimă instanţă, aşa cum am denumit-o: creaţia folclorică pe care o produce acest nou mod de comunicare. 

Subintitulându-se „Periodic pentru promovarea culturii şi iniţiativelor de dezvoltare”, „Port@Leu” este o publicaţie de dezbatere culturală largă - de la patrimoniul naţional la noutăţile artistice si până la filosofia culturii - cu pagini gândite special pentru acest gen de comunicare prin internet, propunându-şi să experimenteze necontenit inventivităţile tehnice pe care le oferă virtualul şi chiar impactul lor asupra modalităţilor de exprimare artistică. Pentru comentarea şi ilustrarea tehnicilor electronice de comunicare am iniţiat o pagină special dedicată unor producţii semnificative în acest sens. Aici se publică orice se inovează prin internet sau inovează internetul: de la linkuri spre oferte de genul „You Tube” la exprimarea prin slide-show-uri cum numai conjugarea virtuală a artelor poate oferi şi până la folclorul internetului, care devine din ce in ce mai bogat în originalitatea lui. Suntem deschişi la orice dezbatere şi orice căutare în domeniu, care poate fi pusă la modul modern în slujba răspândirii culturii şi a înfloririi artelor. Străduim să descoperim cititorilor şi autorilor ce şanse le dă internetul pentru a dezvolta o pasiune coerentă a exprimării ideilor, reevaluând ceea ce, la vremea respectivă,  a făcut din stilul epistolar o artă. Facem apel la colaboratorii noştri, ca oameni de condei, să nu lăsăm internetul să tehnicizeze şi mai mult viaţa, ci să-i cultivăm acele atribute prin care poate îmbogăţi artistic spiritualitatea.
În aceasta ordine de idei, mai publicăm trimestrial o aplă revistă de literatură şi studii culturale cu caracter academic intitulată „TRIVIUM” şianunţăm în pregătire o nouă revistă, de data asta numai de beletristică, intitulată „REVISTA SCRIITOARELOR ŞI SCRIITORILOR ROMÂNI”. Titlul este preluat de la cunoscuta publicaţie interbelică întrunind semnături de adevăraţi profesionişti ai scrisului, tocmai pentru a sublinia şi în vremea noastră profesionalismul necesar în practicarea literaturii şi delimitarea lui de diletantismul pe care nici nu-l respingem, nici nu-l îngrădim, dar îi impunem să stea la locul lui în spectrul cultural,  pentru a nu se mai repeta populismul cultural din ceea ce se numea cândva „Cântarea României”

EDITURA ON-LINE

Editura noastră on-line expune în vitrina ei - postată pe coloana din dreapta a paginii principale a portalului internet www.cartesiarte.ro  - un buton activ cu titlul „Un autor pe săptămână”. Acesta are menirea de a populariza şi a impune în lupta, uneori nedreaptă, cu traducerile comerciale din autori străini, creaţia autohtonă prin cele mai reprezentative lucrări editate în ultima jumătate de veac.
 
Lucrările, prezentate prin mari extrase din cuprinsul lor şi comentariile pe care le-au provocat, pot fi descărcate gratuit chiar din această vitrină dar, în acelaşi timp, pot fi comandate în întregime direct autorilor sau editorilor lor, ale căror adrese însoţesc prezentarea. În acest mod, considerăm că ne îndeplinim o importantă îndatorire culturală atrăgând atenţia asupra unor lucrări româneşti din diverse domenii, totodată punând în contact direct publicul cititor cu autorii şi editorii a căror activitate vor să o cunoască.
 De la inaugurarea din vara lui 2009 şi până în prezent, această vitrină a prezentat volume de Petre Stoica, Gheorghe Pituţ, Corneliu Leu, Eugen Dorcescu, Titus Filipaş,  Aurelian Titu Dumitrescu, Toma George Maiorescu, Petre Ghelmez, Ionuţ Caragea, Melania Cuc, Corneliu Berbente, Eugen Cojocaru, Cristian Contras, Gheorghe Tomozei, Ion Marin Almăjan, George Anca, Constantin Lupeanu, Eminescu tradus în limba franceza de Constantin Frosin, un album al pictorului Vasile Celmare, o galerie amplă intitulată „Provincia Literară” de Olimpia Berca, prezentânf fenomenul literar românesc foarte activ astăzi în orasele si judetele ţării, romanul de referinţă al lui Fănuş Neagu „Frumoşii nebuni ai marilor oraşe”,  un volum de versuri de excepţie apărut la Chişinău: „Ler” de Dumitru Constantin, cel mai amplu studiu, în trei volume despre opera, viaţa şi faptele marelui filosof român care a fost Constantin Rădulescu Motru, un album care strânge desenele de puternică personalitate ale lui Florin Pucă, studiile de  ecologie a solului care l-au făcut cunoscut pe Profesorul Mihai Berca in multe universitati europene şi altele de filozofie matematică şi interdisciplinaritate care l-au făcut cunoscut in universitatile americane pe un alt conaţional al nostru: Florentin Smarandache, versuri de Cezar Ivănescu, Radu Cârneci, Mihu Dragomir, o carte scrisă în Canada de Corneliu Florea despre „Rădăcinile” dintotdeauna ale Bucovinei şi bucovinenilor, ampla monografie filosofică a lui Radu George Serafim despre Mistica naţionalismului in gândirea românească modernă şi studiul despre Meritocraţie, proza lui Laurenţiu Fulga şi Mircea Horia Simionescu, etc. În continuarea alcătuirii planului editorial îi rugăm pe autori să ne propună cărţi pe care le consideră cu adevărat semnificative pentru personalitatea lor şi care, în acelaşi timp, pot fi semnificative pentru întregul act cultural românesc, contribuind la strădania de a aşeza creaţia noastră  pe treapta pe care şi-o merită atât în perimetrul culturii europene, cât şi în conştiinţa publicului cititor românesc, uneori derutat de propaganda comercială făcută unor creaţii cu nimic superioare valorilor noastre naţionale.
  • DEZBATERILE PROVOCATE ŞI GĂZDUITE DE PORTAL

Cea pe care am menţionat-o de la început se află în plină desfăşurare. Ea porneşte de la articolul „Deosebirea dintre dragostea de literatură şi adevărata poezie de dragoste” publicat în „Port@Leu” numărul 9 pag. 4 (după grupajul de poezii de Gheorghe Tomozei) şi continuată în numărul 10 pag. 6 prin articolul „Filozofia lui Parmenide” din rubrica „Paso doble” semnată de Ioan Lilă. Aceasta lansează un semn de întrebare greu de rezolvat în legătură cu moştenirile poluărilor artistice din ceea ce era cândva „Cântarea României”.
Altă dezbatere complementară acesteia ar fi „Cum putem preîntâmpina faptul că, din motive comerciale, multe edituri nu numai că proliferează amatoristice volume lipsite de valoare artistică, dar s-au format în jurul lor recenzenţi dispuşi să laude orice, a căror ignoranţă sau rea credinţă atacă grav nivelul unui civilizat criteriu de valoare artistică?” Propunem să ducem mai departe această dezbatere făcând cu luciditate delimitarea dintre grupul literar bazat pe criterii estetice comune plus afinităţi elective provenind dintr-un adevărat mesaj artistic şi găştile de interese veleitar-amatoristice în care se elogiază la nesfârşit unii pe alţii, grafomanul lăudat azi devenind recenzentul care-l elogiază mâine pe cel care l-a lăudat ieri; totul mirosind a reclamă deşănţată.
Dintre dezbaterile pe tema salvării şi dezvoltării satului românesc menţionăm cea despre „Bunul comun” care încă nu a fost restituit proprietarului agricol modest aşa cum a fost restituit prin latifundiile retrocedate, pornind de la un studiu despre conceptul de „bun comun” în tradiţia legislaţiilor europene şi româneşti publicat încă din primul număr care a apărut în 2008 şi continuat ca dezbatere cu propuneri legislative concrete; precum şi cea intitulată „Cine hrăneşte România” lansată în numărul trecut („Port@Leu” nr.9/ 2009) şi continuând în pagina a doua a numărului 10.
Dintre dezbaterile pe teme sociale şi de filosofie politică o menţionăm pe cea „Despre meritocraţie” prezentă sub diverse forme în toate numerele revistei şi dezvoltând pledoaria pentru conceptul de „democraţie reală” spre care tinde societatea modernă europeană, pentru depăşirea sechelelor populiste şi demagogice, ca şi aprecierea fiecărei persoane conform meritelor dobândite pe plan social. O altă temă de dezbatere este „Români realizaţi în străinătate ca model pentru conaţionalii lor” pe care am început-o cu câteva numere în urmă ( „Port@Leu” nr. 7/ pag.5) şi continuată în următoarele.
 
Pe temele politicilor culturale menţionăm dezbaterea permanentă, lărgită  prin manifestări susţinute în multe localităţi din ţară şi comunităţi de români de pretutindeni pentru „Sărbătoarea naţională a limbii române” şi extinderea ei în judeţele ţării şi diaspora, cât şi cea despre diferite aspecte pe care le prezintă internetul ca suport de dezvoltare culturală şi artistică şi formele sale concrete de manifestare sau creaţie, despre care am vorbit mai înainte şi care a început cu publicarea textelor unei mese rotunde încă din numărul 2 (pag.5) al anului 2009.  În continuare, propunem o dezbatere pe subiect socio-politic, pe care o considerăm importantă pentru redresarea societăţii noastre, pe tema: „Partide de doctrină, sau grupări de interese fără principii”.

 
O UNIVERSITATE POPULARĂ PERMANENTĂ

Nu in ultimul rând menţionăm meniurile prin care acest portal oferă programe pentru activităţi continue de înaltă valoare intelectuală, cărţi şi reviste gratuite si legături on-line cu toate instituţiile culturale din ţară, programele lor si rafturile bibliotecilor lor pentru toate formele de  aşezăminte culturale din ţară: Cămine culturale, Biblioteci comunale, Case de Cultură, Universităţi populare, cluburi, cabinete şi biblioteci şcolare, plus posibilităţi de descărcare gratuită a zeci de mii de volume prin linkuri către toti marii donatori de carte din lume. Toate acestea ţin de configurarea la care procedăm în prezent a  UNIVERSITĂŢII POPULARE ON-LINE pusă în slujba conceptului de „Educatie continuă a tuturor categoriilor de populaţie”. Tocmai pentru a servi toate aceste categorii de populaţie, conform interesului cultural pe care îl pot manifesta ele la modul specific,  colegiul nostru redacţional s-a constituit ca un Consiliu Ştiinţific în cadrul căruia se elaborează diferite programe analitice pentru tematici diferite conform categoriilor de interes. În acelaşi timp, bibliografia pentru diferite tipuri de Universitate Populară se îmbogăţeşte prin linkuri către websiturile şi bibliotecile electronice ale unor importante instituţii europene specializate în acest domeniu.
 Prin îmbogăţirea continuă a repertoriului nostru de programe pentru o asemenea Universitate virtuală care poate căpăta prezenţă fizică în orice aşezământ cultural, sperăm să stimulăm reactivarea unor asemenea instituţii la toate nivelurile de interes ale vieţii culturale. Am pornit de la ideea că asemenea cicluri de conferinţe libere, atât de frecvente în lumea europeană şi bine întemeiate altă dată în societatea românească, pot exista numai în funcţie de conferenţiarii dăruiţi unor teme, a căror deplasare şi găzduire devine complicată pentru aşezămintele culturale de astăzi. Pentru aceasta noi venim şi intenţionăm să ne completăm cu un portofoliu cât mai bogat şi mai divers de teme şi conferinţe, în aşa fel încât o singură persoană, de obicei referentul cultural comunal, bibliotecarul sau directorul de aşezământ care administrează instituţia să poată pune la dispoziţia unor personalităţi locale tematica, bibliografia şi chiar conţinutul conferinţelor oferite de noi, în aşa fel încât să se poată asigura sesiuni continue, fără a mai depinde de invitarea şi venirea unor conferenţiari.

Acestea sunt câteva dintre preocupările  cu care PORTALUL DE CARTE SI ARTE www.cartesiarte.ro  vine în faţa cititorilor săi. Informăm, fără a le menţiona aici, că în alcătuirea şi administrarea lui încercăm să rezolvăm o serie de probleme tehnice pentru care ne adresăm unui grup de programatori, intenţia noastră fiind de a prezenta un volum foarte mare de informaţie şi operă culturală printr-o construcţie electronică şi de program numeric cât mai simplă, tocmai pentru a putea fi accesată oriunde şi de oriunde fără a presupune dotări cu echipamente de prea mare performanţă, ci făcând faţă condiţiilor modeste ale unui public foarte larg căruia ne adresăm.

                                                                                                                                              februarie 2010
Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971