Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Anul 2009
GEORGE ROCA - Interviu Corneliu LEU
PROBLEME ACTUALE ALE BUNULUI COMUN CA PROPRIETATE A TUTUROR CETÃTENILOR ROMÂNIEI ŞI UNELE DIRECŢII DE DEZVOLTARE A PRODUCŢIEI ALIMENTARE
BUNUL COMUN AL CETÃŢENILOR ROMÂNIEI ŞI DATORIA GUVERNÃRII DE A LE ASIGURA FOLOSIREA LUI
REVENIND LA DEZBATEREA NOASTRA PRIVIND:BUNUL COMUN ŞI BINELE COMUN
Apel către Preşedintele României şi Preşedintele Republicii Moldova pentru unitatea naţională a poporului român
Corneliu FLOREA, George ANCAProf. Univ. Dr. lie RAD, Petru Birău, Ioan LILA Virginia Meheş, Melania Cuc, Carmen CĂTUNESCU, Octavian Curpaş, ELENA M. CÎMPAN, SEMNEAZĂ RECENZII DESPRE: Petru Popescu, A.Melicovici, Lucian Boz, Al.Fl. Ţene, Adrian Erbiceanu, Victoria Milescu, Ionut Caragea George Roca, Victoriţa Duţu, Melania Cuc
RECENZII - CONTINUARE
RECENZII - CONTINUARE 2
MIHAI EMINESCU: „MUŞATINII” - Versiune engleză de George ANCA
Alexandru MACEDONSKI - NUIT DE DÉCEMBRE -Poèmes traduits du roumain par Constantin FROSIN
PARADOXISMUL LUI FLORENTIN SMARANDACHE într-un interviu şi o explicaţie mai largă dată de autor
Dimitrie GRAMA (medic emerit în Danemarca şi, la fel, poet în limba română)
Ştefan Plugaru vicepreşedinte ACPBB şi Dr. Napoleon Săvescu, Fondator & Preşedinte al \"Dacia Revival International Society\" of New York
Prof. Mariana Terra şi Alexandru PETRESCU - Preşedintele asociaţiei românilor din Spania
CORNELIU FLOREA, Viorel ROMAN-Universitatea din Bremen, Alexandru TOMA-CERVESY ( Madrid),Antonie POPESCU,Florin ZAHEU
George ROCA - interviu cu Corneliu LEU
George ROCA - Interviu Corneliu LEU - continuare
Tudor LEU - Din volumul: „AMINTIRILE ŞI RĂUTĂŢILE TATĂLUI MEU
EPITAF LA MORMÂNTUL GRAFOMANULUI NECUNOSCUT - o povestire de Corneliu Leu de prin anii ’90
EPITAF LA MORMÂNTUL GRAFOMANULUI NECUNOSCUT - continuare
PAPA CERE PREOŢILOR SĂ PROPOVĂDUIASCĂ PE INTERNET
Manifestul Internetului, în 17 puncte
FLORENTIN SMARANDACHE - Despre Internet
IONUT CARAGEA -INTERVIU CU SCRIITORUL AL. FLORIN ŢENE PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA
VIDEOPOEZIE
TABLETA LUI Paul Maria Mefietic
„PASO DOBLE” - rubrica lui Ioan LILĂ:
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI
MAGIE PE INTERNET
PIESA FOLCLORICĂ
GHICEŞTE OCUPAŢIA

 

INTERNETUL SUPORT AL SPIRITULUI UMAN

Interviu cu scriitorul Al. Florin ŢENE
Preşedintele
LIGII SCRIITORILOR
din România




1. Credeţi că asistăm odată cu apariţia internetului şi la o nouă mişcare literară mondială?

1- Apariţia internetului a revoluţionat modul rapid de trasmitere a informaţiilor, dar şi al literaturii, în general al cunoaşterii operelor de artă, în cele mai îndepărtate colţuri ale Terrei. Acest mod tehnic de trasmitere este un mijloc de comunicare cu o rază de acţiune fără precedent, capabil să împletească mediile culturale mai strâns ca oricând. Dacă inventarea tiparniţei a deschis drumul primei mari revoluţii în sfera comunicării dintre oameni,apoi televiziunea, acum prin apariţia internetului a fost declanşată a treia mare revoluţie de acest fel.

Odată cu dezvoltarea internetului a apărut şi cititorul de internet şi, tot odată, scriitorul pe internet. Astfel internetul a început să formeze două categorii, aşa cum apariţia tiparniţei a format scriitorul de carte şi cititorul de carte, înlocuind menestrelii şi ascultătorii acestora. De fapt, internetul poate fi considerat drept ce mai recentă dintr-o serie de schimbări evolutive petrecute de-alungul secolelor în domeniul formelor de comunicare. Trecerea de la comunicarea orală la cea scrisă,cea de la scris la tipar şi apoi cea de la tipar la comunicarea prin radio, televiziune şi apoi internetul s-ar putea să pară a fi evoluţii destul de neutre. În acest context internetul are o influenţă asupra mişcării literare mondiale ca suport electronic influenţând stilul lucrărilor care vor devenii mai concis şi alert, inclusiv esteticul. Va apare o interferenţă a culturilor care se va reflecta şi în literatură. Peste ani va apare o nouă mişcare literară în care specificul naţional va fi mult estompat.
   
2. Ţinând cont că Google este cel mai folosit motor de căutare pe internet, cum l-aţi aprecia ca spaţiu global de evoluţie a literaturii moderne din 1998 şi până în prezent?

2- Motorul de căutare pe internet, Google, îmbină un grad de promptitudine pe care cărţile şi albumele de artă nu-l pot egala cu dimensiunea vitezei, şi vizualizare. Rezultatul fiind un sentiment de prezenţă şi de asistenţă la naşterea operei literare.

3. Ce părere aveţi despre convieţuirea internet-carte,în care Google facilitează accesul la orice autor şi orice operă literară?

3- După părerea mea, internetul dăunează procesului de formare a deprinderilor legate de lectură. Acest mod de trasmitere rapidă informează, însă mai puţin îmbie cititorul să citească profund o operă literară. După o statistică efectuată în Statele Unite s-a constatat că pasionaţii de internet din rândul copiilor obţin la şcoală rezultate inferioare celor obţinute de colegii lor care petrec mai puţin timp în faţa calculatorului. În continuare cartea va rămâne adevăratul suport al operei literare.

4. Poate fi considerat internetul unul dintre factorii importanţi spre trecerea la universul Cyber-poetry?

4- Unii specialişti susţin că viitorul ne va oferii trei tipuiri de scriitori şi poeţi: scriitorul uman care, asemenea predecesorilor săi din secolele trecute scriu cu stiloul pe hârtie şi publică lucrările în cărţi, format tradiţional, scriitorul neuman care cu ajutorul calculatorului electronic complementează sau chiar înlocuieşte activitatea scriitorului şi poetului, şi consumatorul de cultură care, folosind tehnologia viitorului, este propriul său furnizor de produse culturale.

5. Se poate spune că odată cu apariţia internetului, zilele postmodernismului sunt sfârşite?

5- În anul 1999 publicam în Curierul primăriei Cluj-Napoca un amplu articol în care afirmam apropiata dispariţie a postmodernismului şi apariţia noului curent globmodernul. Dacă postmodernismul în România promova o limbă de lemn şi sub masca ideilor absconse (vezi generaţia ’80) făcea jocul regimului comunist-criminal, globmodernul îmbină tradiţionalismul cu modernul. Poate şi internetul a contribuit la dispariţia perimatului postmodernism. Paradoxal, asistăm la naşterea globmodernului care deja s-a născut. Acum încercăm să-l teoretizăm. Societatea globmodernă nu este caracterizată de o cultură înaltă, ci de o cultură de masă şi activităţi multinaţionale în cuprinsul unei pieţe internaţionale.

6. Este internetul un nou instrument de introspecţie, oglinda în care se priveşte umanitatea?

6- Dacă poezia este oglinda sufletului omenesc, internetul poate fi oglinda concavă întoarsă spre interiorul umanităţii. Poate fi lingua franca a întregii lumi. Internetul este instrumentul care contribuie la dezvoltarea semiculturii mondiale, a culturii la minut a lumii moderne. Întrebarea este nu dacă valorile umanităţii sunt clare şi distincte, ci dacă cultura trasmisă prin internet este corectă sau o denaturează. Culturile din restul lumii se întrepătrund cu ajutorul internetului. Acesta sileşte permanent pe oamnei să privească în ochi ceea ce este în multe privinţe dureros,neplăcut şi lesne de exploatat de cei care se ocupă cu vânzarea acestuia. Cel puţin în sens istoric, exploatarea internetului este inseparabilă de ceea ce distribuie.

7. Poate avea internetul conotaţii transcendentale? Poate fi o religie?

7- Aparent internetul uneşte oamenii, însă el însingurează persoanele, spre deosebire de religie care uneşte într-un crez comun. Internetul nu va putea fi o religie,el are un efect coroziv asupra regimurilor totalitariste şi pregnant autotaltariste.Internetul este individualist şi aproape anarhic şi irită societăţile colectiviste.

8. Putem să ne naştem pe internet? Să trăim, să iubim, să murim?

8- Nu! Cu NU mare.

9. Credeţi că se poate vorbi de un nou current literar intitulat Curentul Generaţiei Google?

9- Acest curent nu este altul decât globmodernul de care vorbeam. El nu este numai al Generaţiei Google  ci şi al generaţiilor care vor veni indiferent dacă folosesc acest instrument al internetului.
   
Daţi-mi voie să închei cu  poezia  mea „Poezia trece”, publicată în cartea de poeme „Cerul meu de hârtie” apărută în Serbia la Editura Tibiscus, care exprimă o ideie promovată de acest interviu:

„În vremuri ancestrale,/ Gânditorul din Hamangia/ împreună cu tribul său/ se temeau de apariţia scrisului,/ acele semen prevestitoare de rău/” cine va mai asculta cântecele şi gândurile noastre/ când nimeni nu ştie să citească/ şi scrisul pe piatră costă/ cât un cibăr de iască?/ îşi ziceau ieşind din grote…”.

„Vremurile se rostogoleau vremuind generaţii/ şi Gutenberg a înfipt un spin de teamă,/ menestreli de prin toate castelele Europei/ încălzeau saloanele cu drama incertitudinii/ cine va mai asculta/ cântecele noastre/ când puţini ştiu să citească/ iar cartea e scumpă/ şi poate să ardă ca o iască?”

„...şi Dumnezeu a mai întors/ câteva pagini de secole,/ poeţii la colţurile pieţelor/ unor simpozioane/ prevestesc sfârşitul Poeziei”

„Nimeni nu mai citeşte/ o carte/ şi internetul ne fură cititorii,/ nevăzând că Poezia/ încălţată cu sandale din pielea/ cerului/ venind din veacuri ancestrale/ se strecoară printre ei/ agale/ ca o femeie tânără/ şi dornică de dragoste/ în mână cu o carte/ în mileniul viitor/ mai departe…”

                                                                                                                                Ionuţ CARAGEA
                                                                                                                                    Canada…



Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971