Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Anul 2009
GEORGE ROCA - Interviu Corneliu LEU
PROBLEME ACTUALE ALE BUNULUI COMUN CA PROPRIETATE A TUTUROR CETÃTENILOR ROMÂNIEI ŞI UNELE DIRECŢII DE DEZVOLTARE A PRODUCŢIEI ALIMENTARE
BUNUL COMUN AL CETÃŢENILOR ROMÂNIEI ŞI DATORIA GUVERNÃRII DE A LE ASIGURA FOLOSIREA LUI
REVENIND LA DEZBATEREA NOASTRA PRIVIND:BUNUL COMUN ŞI BINELE COMUN
Apel către Preşedintele României şi Preşedintele Republicii Moldova pentru unitatea naţională a poporului român
Corneliu FLOREA, George ANCAProf. Univ. Dr. lie RAD, Petru Birău, Ioan LILA Virginia Meheş, Melania Cuc, Carmen CĂTUNESCU, Octavian Curpaş, ELENA M. CÎMPAN, SEMNEAZĂ RECENZII DESPRE: Petru Popescu, A.Melicovici, Lucian Boz, Al.Fl. Ţene, Adrian Erbiceanu, Victoria Milescu, Ionut Caragea George Roca, Victoriţa Duţu, Melania Cuc
RECENZII - CONTINUARE
RECENZII - CONTINUARE 2
MIHAI EMINESCU: „MUŞATINII” - Versiune engleză de George ANCA
Alexandru MACEDONSKI - NUIT DE DÉCEMBRE -Poèmes traduits du roumain par Constantin FROSIN
PARADOXISMUL LUI FLORENTIN SMARANDACHE într-un interviu şi o explicaţie mai largă dată de autor
Dimitrie GRAMA (medic emerit în Danemarca şi, la fel, poet în limba română)
Ştefan Plugaru vicepreşedinte ACPBB şi Dr. Napoleon Săvescu, Fondator & Preşedinte al \"Dacia Revival International Society\" of New York
Prof. Mariana Terra şi Alexandru PETRESCU - Preşedintele asociaţiei românilor din Spania
CORNELIU FLOREA, Viorel ROMAN-Universitatea din Bremen, Alexandru TOMA-CERVESY ( Madrid),Antonie POPESCU,Florin ZAHEU
George ROCA - interviu cu Corneliu LEU
George ROCA - Interviu Corneliu LEU - continuare
Tudor LEU - Din volumul: „AMINTIRILE ŞI RĂUTĂŢILE TATĂLUI MEU
EPITAF LA MORMÂNTUL GRAFOMANULUI NECUNOSCUT - o povestire de Corneliu Leu de prin anii ’90
EPITAF LA MORMÂNTUL GRAFOMANULUI NECUNOSCUT - continuare
PAPA CERE PREOŢILOR SĂ PROPOVĂDUIASCĂ PE INTERNET
Manifestul Internetului, în 17 puncte
FLORENTIN SMARANDACHE - Despre Internet
IONUT CARAGEA -INTERVIU CU SCRIITORUL AL. FLORIN ŢENE PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA
VIDEOPOEZIE
TABLETA LUI Paul Maria Mefietic
„PASO DOBLE” - rubrica lui Ioan LILĂ:
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI
MAGIE PE INTERNET
PIESA FOLCLORICĂ
GHICEŞTE OCUPAŢIA


George ROCA

DIALOG FLUVIU
CU „BĂTRÂNUL SCRIITOR” CORNELIU LEU-continuare






George ROCA: Ce puteţi să ne spuneţi despre „Fluxul de ştiri” al revistei?

Corneliu LEU: „Fluxul de ştiri culturale” conţine ştiri venite din toată ţara prin intermediul portalului internet www.cartesiarte.ro. Este cules în paginile revistei direct de pe „Harta culturală a României contemporane” demonstrând cum orice publicaţie poate folosi aceste ştiri. Pentru că această HARTĂ CULTURALĂ A ROMÂNIEI CONTEMPORANE, în jurul căreia este construit întregul „Portal de Carte şi Arte”,  a devenit un document spiritual viu şi în continuă împlinire prin noi informaţii care vin consecvent din localităţi şi comunităţi româneşti.

Fluxul de ştiri are în pagina principală a portalului o feresastră în care oricine, din orice localitate sau comunitate românească, poate introduce o ştire, o informaţie sau o prezentare de 500 de semne, care intră automat, direct de la autor şi aşa cum a scris-o el, în fluxurile noastre de ştiri pe care tot aşa, liber şi imediat le poate prelua orice agenţie sau publicaţie. Pentru cititorii noştri, informaţiile astfel venite se difuzează pe trei canale corespunzând la trei submeniuri ale portalului: „Fluxul de ştiri” care publică imediat orice ştire în ordinea în care a venit, apoi aceleaşi ştiri selectate pe tematica a zece domenii cuprinse în submeniul „Evenimente pe domenii de interes naţional”, adică se pot găsi separat informaţiile despre spectacole şi concerte, despre cărţi şi lansări, despre simpozioane şi dezbateri publice, despre expoziţii, despre festivaluri cu caracter periodic, despre patrimoniul cultural şi reabilitarea lui, despre iniţiative civice, etc, aşa cum apar ele cand se dă click pe butonul submeniului respectiv.

Tot prin clic, de data asta pe judeţul de pe harta ţării (avem şi un  al 42-lea judeţ denumit „Românii de pretutindeni”, poate cel mai fericit judeţ, fiindcă nu are nici prefectură, nici poliţie coruptă, nici serviciul tartor românesc de taxe şi impozite), se ajunge la fluxul de ştiri culturale al judeţului respectiv unde ştirea apare iarăşi repartizată pe judeţe. Prin aceste trei submeniuri plus al patrulea care este însăşi „Harta culturală a României contemporane” ce apare încă de la deschiderea portalului, noi realizăm o adevărată instituţie culturală a întregii ţări  şi a întregii culturi în limba română din lume, completând mereu harta cu date proaspete. Este o formulă originală, inovată de noi şi deţinându-i patentul, prin care, în permanenţă se poate vedea  ce evenimente culturale trăiesc românii şi care este nivelul culturii lor în lume. O hartă culturală în continuă înnoire prin ştiri venite oricând de la oricine, ca una dintre realizările specifice internetului despre care am vorbit.

Arhiva acestei Hărţi Culturale conţine astăzi milioane şi milioane de informaţii, se înnoieşte în fiecare clipă şi poate fi consultată în fiecare clipă devenind o adevărată instituţie de studiu şi, în acelaşi timp, o agenţie de ştiri culturale de la care poate prelua oricine, în slujba promovării, măcar a acestei culturi cu care ne putem mândri, dacă vicisitudinile şi realităţile contemporane nu ne dau şansa să ne mândrim cu mult mai multe. Descriind această realizare a noastră informativă atât în arhivare cât şi în timp real ca pe o adevărată instituţie culturală neguvernamentală, absolut necesară afirmării  româneşti şi ca pe o contribuţie a noastră la punerea în valoare a mijloacelor internetului, ne declarăm deschişi la orice colaborare, aşteptăm cât mai multă introducere şi preluare de informaţie pentru a realiza prin virtual o reţea temeinică  de prezentare a culturii care ne leagă şi, în ultimă instanţă, a creaţiilor noastre, cei care vrem, sau cei care simţim că avem datoria să ne strângem eforturile în jurul unei asemenea instituţii.

George ROCA: Ce alte detalii ne puteţi oferi despre ultimul număr al revistei „Albina românească”?

Corneliu LEU: Împreună cu acest număr se difuzează două suplimente ale publicaţiei, unul dedicat problemelor dezvoltării satului românesc intitulat: „Cine hrăneşte România? – partea a doua: Mica proprietate agricolă, salvarea şi reabilitarea ei”, iar altul care prezintă ultima parte şi concluziile importantei dezbateri „Despre meritocraţie” ca o formă de perfecţionare a democraţiei româneşti contemporane, de adâncire a cinstei, moralei, respectului pentru persoana umană şi realizările ei, de depăşire a sechelelor antiumaniste ale vechiului regim.

Revista apare tipărită pe hârtie şi în format electronic. Aceasta poate fi accesată la adresa internet www.cartesiarte.ro, iar apoi, după deschiderea paginii principale, pe coloana din stânga, dând click pe bannerul „Albina românească”.

George ROCA: Survolând portalul „Carte şi arte” descoperim că acesta conţine chiar şi o „editură on-line”. Câteva lămuriri pentru cei neiniţiaţi vă rog!

Corneliu LEU: Editura noastră on-line expune în vitrina ei -  pe care o găsiţi pe coloana din dreapta a paginii principale a portalului internet www.cartesiarte.ro  - un buton activ cu titlul „Un autor pe săptămână”. Acesta are menirea de a populariza şi a impune în lupta, uneori nedreaptă, cu traducerile comerciale din autori străini, creaţia autohtonă prin cele mai reprezentative lucrări editate în ultima jumătate de veac.
 
Lucrările, prezentate prin mari extrase din cuprinsul lor şi comentariile pe care le-au provocat, pot fi descărcate gratuit direct din această vitrină dar, în acelaşi timp, pot fi comandate în întregime direct autorilor sau editorilor lor, ale căror adrese însoţesc prezentarea. În acest mod, considerăm că ne îndeplinim o importantă îndatorire culturală atrăgând atenţia asupra unor lucrări româneşti din diverse domenii, totodată punând în contact direct publicul cititor cu autorii şi editorii a căror activitate vor să o cunoască.

George ROCA: Puteţi să enumăraţi câţiva din autorii care şi-au expus cărţile în „vitrinele” editurii dumneavoastră?

Corneliu LEU: De la inaugurarea din vara lui 2009 şi până în prezent, această vitrină a prezentat volume de Petre Stoica, Gheorghe Pituţ, subsemnatul (Corneliu Leu n.a.), Eugen Dorcescu, Titus Filipaş, Vasile Celmare, Aurelian Titu Dumitrescu, Toma George Maiorescu, Petre Ghelmez, Ionuţ Caragea, Melania Cuc, Corneliu Berbente, Eugen Cojocaru, Cristian Contras, Gheorghe Tomozei, Ion Marin Almăjan, George Anca, Constantin Lupeanu ş.a.

George ROCA: Şi cu ce începe noul an?

Corneliu LEU: Cu ceea ce v-am trimis ca dar de Crăciun tuturor celor care-mi sunteţi prieteni: noul meu roman istoric intitulat „Femeia, fie ea regină…”.

George ROCA: Aha! În loc să scrieţi despre chestiuni mai moderne de alde „Cherchez la famine... şi încălzirea globală” (glumesc!), dumneavoastră tot cu „Cherchez la femme” vă ocupaţi! Şi mă rog, cine este „femeia-regină”? Puteţi face un mic rezumat sau o prezentare a cărţii?

Corneliu LEU: „Femeia, fie ea regină...” este povestea regretatei Elisabeta a României! Fire creatoare, frumos cultivată intelectual, camaradă până la a refuza în relaţiile private protocolul regal, inventivă şi de-o graţie artistică ce trezea admiraţia articolelor unor mari personalităţi ca Pierre Loti, Mark Twain, Van Gogh, Guy de Maupassant, Charles Gounod, Frederic Mistral, Sarah Bernard, Leconte de Lisle, Sully Proudhomme, etc, deschisă ca gândire şi îmbrăţişând idei mult mai liberale decât îi permitea condiţia monarhică, regina Elisabeta a României a avut o căsnicie şi nefericită, prin moartea singurului ei copil, dar şi neînţeleasă, prin faptul că soţul ei Carol, după părerea altui cap încoronat, împărăteasa Austro-Ungariei: „…este, acest rege, cea mai prozaică fiinţă din câte există şi între ei se casca o mare prăpastie...”. Pe această temă, a unei drame asemănată celei a Prinţesei Diana, dar într-o epocă în care, în loc de paparazzi erau gravorii iar, în loc de tabloide, cronicile mondene europene se concentrau pe regina României, ca romancier mi-am permis să întocmesc, să fabulez uneori, să analizez alteori stările sufleteşti posibile, să mă chinuiesc pentru a da o arhitectură cât mai coerentă alegoriei acestei poveşti de dezamăgire, dragoste, cinism politic, revoluţionarism, răbufnire de sentimente, nevoie umană de mângâiere şi minciună, etc. şi să prezint „cronica apocrifă a unei iubiri imaginate” dintre regină şi Ion C. Brătianu, cel care, în ciuda soţului ei, îi dă şi satisfacţia impunerii unor politici liberale, dar şi cea a împlinirii unor visuri intime. Prilej de meditaţie asupra ideilor de „compromis politic”, am vrut ca acest roman să surprindă printr-un epilog în care urmaşa la tronul feminin, regina Maria, tot printr-un asemenea love-story şi tot cu un bărbat frumos din neamul Brătienilor, aduce o mare contribuţie la politicile liberale de înfăptuire a României Mari.

George ROCA: Am înţeles acum cine este personajul descris de dumneavoastră... Am recunoscut-o pe Pauline Elisabeth Ottilie Luise zu Wied, devenită prin căsătorie Regina Elisabeta a României sau mai simplu, pentru consumatorii de literatură, pe Carmen Sylva! Sunt convins că aţi evocat în carte fapte interesante ale unei perioade bogată în evenimente. Întotdeauna istoria împletită cu fapte romanţate a plăcut citiorului şi i-au atras atenţia. Ce alte surprize ne aşteaptă în 2010?

Corneliu LEU: Vorbind la început de an despre această nouă iniţiativă a portalului nostru cultural www.cartesiarte.ro îi anunţ pe colaboratorii noştri că în aceste zile definitivăm planul pe anul 2010 al editurii noastre on-line şi fac apel la ei să ne propună cărţi pe care le consideră cu adevărat semnificative pentru personalitatea lor şi care, în acelaşi timp, pot fi semnificative pentru întregul act cultural românesc, contribuind la strădania de a aşeza creaţia noastră  pe treapta pe care şi-o merită atât în perimetrul culturii europene, cât şi în conştiinţa publicului cititor românesc, uneori derutat de propaganda comercială făcută unor creaţii cu nimic superioare valorilor noastre naţionale.

George ROCA: Vă mulţumesc mult pentru acest dialog amplu (de aceea l-am numit „fluviu”!), în aceste zile libere de vacanţă, când timpul ne-a permis să dăm discuţiei noastre o asemenea dimensiune! Consider că faceţi un lucru extrordinar de complex pentru promovarea literaturii române în spaţiul virtual şi nu numai.
Să ne citim de bine!

A consemnat,
George ROCA
4 –14 ianuarie 2010
Sydney - Poiana Ţapului - Bucureşti - via internet



Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971