Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010 periodic nr. 1 2 | 3 | 4 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Anul 2009
GEORGE ROCA - Interviu Corneliu LEU
PROBLEME ACTUALE ALE BUNULUI COMUN CA PROPRIETATE A TUTUROR CETÃTENILOR ROMÂNIEI ŞI UNELE DIRECŢII DE DEZVOLTARE A PRODUCŢIEI ALIMENTARE
BUNUL COMUN AL CETÃŢENILOR ROMÂNIEI ŞI DATORIA GUVERNÃRII DE A LE ASIGURA FOLOSIREA LUI
REVENIND LA DEZBATEREA NOASTRA PRIVIND:BUNUL COMUN ŞI BINELE COMUN
Apel către Preşedintele României şi Preşedintele Republicii Moldova pentru unitatea naţională a poporului român
Corneliu FLOREA, George ANCAProf. Univ. Dr. lie RAD, Petru Birău, Ioan LILA Virginia Meheş, Melania Cuc, Carmen CĂTUNESCU, Octavian Curpaş, ELENA M. CÎMPAN, SEMNEAZĂ RECENZII DESPRE: Petru Popescu, A.Melicovici, Lucian Boz, Al.Fl. Ţene, Adrian Erbiceanu, Victoria Milescu, Ionut Caragea George Roca, Victoriţa Duţu, Melania Cuc
RECENZII - CONTINUARE
RECENZII - CONTINUARE 2
MIHAI EMINESCU: „MUŞATINII” - Versiune engleză de George ANCA
Alexandru MACEDONSKI - NUIT DE DÉCEMBRE -Poèmes traduits du roumain par Constantin FROSIN
PARADOXISMUL LUI FLORENTIN SMARANDACHE într-un interviu şi o explicaţie mai largă dată de autor
Dimitrie GRAMA (medic emerit în Danemarca şi, la fel, poet în limba română)
Ştefan Plugaru vicepreşedinte ACPBB şi Dr. Napoleon Săvescu, Fondator & Preşedinte al \"Dacia Revival International Society\" of New York
Prof. Mariana Terra şi Alexandru PETRESCU - Preşedintele asociaţiei românilor din Spania
CORNELIU FLOREA, Viorel ROMAN-Universitatea din Bremen, Alexandru TOMA-CERVESY ( Madrid),Antonie POPESCU,Florin ZAHEU
George ROCA - interviu cu Corneliu LEU
George ROCA - Interviu Corneliu LEU - continuare
Tudor LEU - Din volumul: „AMINTIRILE ŞI RĂUTĂŢILE TATĂLUI MEU
EPITAF LA MORMÂNTUL GRAFOMANULUI NECUNOSCUT - o povestire de Corneliu Leu de prin anii ’90
EPITAF LA MORMÂNTUL GRAFOMANULUI NECUNOSCUT - continuare
PAPA CERE PREOŢILOR SĂ PROPOVĂDUIASCĂ PE INTERNET
Manifestul Internetului, în 17 puncte
FLORENTIN SMARANDACHE - Despre Internet
IONUT CARAGEA -INTERVIU CU SCRIITORUL AL. FLORIN ŢENE PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA
VIDEOPOEZIE
TABLETA LUI Paul Maria Mefietic
„PASO DOBLE” - rubrica lui Ioan LILĂ:
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI
MAGIE PE INTERNET
PIESA FOLCLORICĂ
GHICEŞTE OCUPAŢIA

PROBLEME  ACTUALE ALE BUNULUI COMUN CA PROPRIETATE A TUTUROR CETÃTENILOR ROMÂNIEI ŞI UNELE DIRECŢII DE DEZVOLTARE A PRODUCŢIEI ALIMENTARE

 

 APELUL REVISTEI NOASTRE

ADRESAT ADUNÃRILOR GENERALE ALE ASOCIATIEI COMUNELOR ŞI ASOCIATIEI ORAŞELOR DIN ROMÂNIA

 

Spre a vã mulţumi concret pentru încrederea pe care ne-aţi acordat-o şi pentru colaborarea cu tot mai multe dintre filialele si primariile dumneavoastrã, venim cu o propunere de dezbatere, de a cãrei rezonanţã suntem siguri în baza a ceea ce am realizat împreunã pânã acum. Iar acestea nu sunt puţine. Iatã doar câteva exemple din anii trecuţi :
- Am dezbãtut împreunã problema aşezãmintelor culturale şi a BAZEI MATERIALE A CULTURII LA SATE ŞI ÎN ORAŞELE MICI şi am fãcut propuneri legislative în temeiul cãrora s-au luat mãsurile pentru susţinerea acestei baze.
-  Am dezbãtut, de asemenea, într-o Consfãturire Naţionalã a Intelectualilor de la Sate problema BUNULUI COMUN care aparţine cetãţenilor României şi a folosirii lui pentru a uşura facturãrile unor servicii pentru populaţie şi a unor venituri în plus pentru producãtorii agricoli, fãcând propuneri legislative care, iatã, devin valabile şi astãzi, în cazul ciudatelor concesiuni petroliere din Marea Neagrã şi a recentei dezbateri privind ingineriile financiare prin care creşte pretul facturãrii gazelor pentru consumul populaţiei, dezbatere pe care o reluãm chiar în acest numãr.
- Am dat cu consecvenţã diploma de onoare şi medalia noastrã unor primari cu merite culturale şi iatã cã acum, chiar în aceastã Adunare, venim sã amplificãm un asemenea stimulent.
-   Am lansat, cu sprijinul hotãrârilor multor Consilii locale comunale şi orãşeneşti propunerea SÃRBÃTORII NAŢIONALE A LIMBII ROMÂNE care astãzi se aflã pe parcursul ei legislativ, ca propunere însuşitã de Biroul Permanent al Senatului României.
 Încurajaţi de aceste mãsuri înfãptuite prin colaborarea noastrã, am   înmânat fiecãruia dintre participanţii la Adunarea Generalã a Asociaţiei Comunelor din România  numãrul anterior din revista « Albina româneascã » pe ultima paginã a cãruia este argumentatã pe larg propunerea pe care v-o facem tocmai ca o mãsurã - una dintre mãsuri ce ne stã nouã în putinţã – pentru prevenirea pe cât posibil a efectelor crizei la populaţia satelor care, şi aşa, trãieşte într-o perioadã de mare dezavantajare a ei şi a posibilitãţilor ei de trai.
Procedãm şi cu acest numãr la fel, aşezându-l în mapa fiecãrui participant la Adunarea  Generalã a Asociaţiei Oraşelor din România, tocmai pentru a relua dezbaterea noastrã privind  BUNUL COMUN AL CETÃŢENILOR ROMÂNIEI şi a gospodãririi lui în folosul cetãţenilor ţãrii care sunt BENEFICIARII DE DREPT A BUNURILOR NATURALE PE CARE LE POSEDÃM.
Dorim ca, dezbãtînd mai departe aceste probleme în condiţiile sociale pe care le prefigureazã starea economicã a ţãrii în contextul crizei mondiale, sã ajungem la soluţii care sã uşureze povara facturãrilor unor servicii publice pentru populaţie, tocmai prin restituirea cãtre cetãţean a beneficiilor pe care el trebuie sã le aibã de pe urma a ceea ce este bun comun din bogãţiile ţãrii şi a ceea ce este drept al sãu din bunurile pe care le produce. Pe aceastã cale se pot gãsi multe soluţii de îndulcire a crizei şi de favorizare a populaţiei, a cetãţeanului care nu se face vinovat de nici unul dintre motivele recesiunii.
Pe lângã mãsurile guvernamentale, care nu depind de noi, existã şi unele  care se pot lua pe plan local. Noi am lansat  mai multe apeluri în acest sens, cãutând soluţii simple şi fireşti pentru viaţa oamenilor care sperã în mai bine şi, ca un mic exemplu, doar, afirmãm aici rãspicat cã nu mai trebuie sã suportãm sechele ceauşiste de genul aducerii pâinii de la oraş pentru populaţia satelor sau a favorizãrii unor producţii industriale energofage în defavoarea consumului casnic al familiilor. Pentru cã exac aceste familii care constituie populaţia ţãrii sunt proprietari de drep ai bunului comun de pe teritoriul României, singurii faţã de care Legea încã nu şi-a pus problema restituirii drepturilor naturale pe care le au.
Pe de o parte, toate studiile recunosc faptul cã producţia internã asigurã douã treimi din necesarul materiei prime pentru carburanţi şi gaze, iar cetãţenii  ţãrii, cei care ar trebui sã beneficieze în primul rând pentru consumul lor personal, sunt obligaţi sã-şi plãteascã facturile de consum la preturi internaţionale, echivalate cu cele din import. Pe de altã parte, specialiştii apreciazã cã agricultura României poate asigura alimente pentru o populaţie de trei ori mai mare decât cea a ţãrii noastre, în vreme ce România importã astãzi aproape 80% din ceea ce se consumã alimentar.
Trebuie sã fim conştienţi cã, în condiţii de crizã, nu nepãsarea demagogicã faţã de ea ne salveazã,  nu ascunderea efectelor ei, ci orice popor şi comunitate înţeleaptã cautã sã-şi foloseascã toate resursele, dând atenţie şi valorificându-le chiar şi pe cele mai mici care, din pãcate, au fost neglijate aducând şi pierderi în PIB şi suprataxare a cheltuielilor curente ale populaţiei. Sã nu uitãm cã efectele crizei mondiale vin, de cele mai multe ori, odatã cu importul care aduce rezultatele nefavorabile din ţãrile afectate şi sã ne fie clar faptul cã, nevoiţi fiind sã luãm credite din strãinãtate, acestea pot produce din nou efecte de crizã asupra economiei noastre.
Bunul comun românesc trebuie gospodãrit mai bine, resursele naturale fiind folosite în slujba cetãţenilor şi nu a afacerilor strãine. Satul românesc trebuie ajutat şi stimulat ca sã asigure, aşa cum poate,  mult peste nevoia alimentarã internã. Mica gospodãrie româneascã este încã o sursã de alimente, ca şi de alte produse gospodãreşti mult apreciate în comerţul turistic. Mica gospodãrie a familiei ţãranului român poate deveni o mare sursã prin numãrul ei imens cu care acoperã satele. Iar valorificarea ei aşa cum trebuie, de cãtre unii membri ai familiei care astãzi o neglijeazã, poate deveni şi una dintre soluţiile faţã de şomajul pe care-l aduce criza. În acelaşi timp, completarea unor asemenea venituri cu reducerea de cheltuieli provenitã din punerea în drepturi a cetãţeanului care, pe lângã proprietatea individualã, trebuie sã beneficieze şi de proprietatea indivizã a bunului comun - acesta constituindu-se din punct de vedere democratic drept avantaj economic al tuturor cetãţenilor unei zone, unei comunitãţi sau unei ţãri - poate deveni o mãsurã eficace de salvare parţialã a populaţiei de la efectele crizei.
 Nu venim aici sã afirmãm cã depinde totul de Dumneavoastrã. Dar dacã Dumneavoastrã, primarii comunelor şi oraşelor din România, nu vã veţi ocupa de pornirea pe plan local a unor asemenea acţiuni de stimulare prin facilitãţi create familiilor din satele şi oraşele dumneavoastrã, prin ferirea oamenilor de anumite taxe şi tarife nejustificate cu care unii cred cã rezolvã criza dar, de fapt, o adâncesc pe spinarea celor mai dezavantajaţi dintre români, prin încurajarea lor de a-şi valorifica tot potenţialul - atunci, fiţi siguri cã altcineva în ţara asta, fie cã  nu are cum s-o facã, fie cã nu ştie sau nu vrea s-o facã !
Tot aşa cum numãrul trecut al revistei noastre a publicat propuneri concrete adresate primarilor din localitãţile ţãrii, urmãtoarele pagini vin cu noi argumente şi cu propunerea de noi soluţii care sã fie dezbãtute cât mai larg, tocmai pentru a se ajunge la o aplicare a lor eficientã şi la o legiferare a lor în folosul celor care trebuie sã beneficieze de bunul comun al ţãrii lor, tocmai ca sã poatã sã-l şi sporeascã.
 Vã supunem atenţiei aceste pagini.
Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971