Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010
Anul 2009 periodic nr. 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
SCURTĂ DESCRIERE A ACESTEI REVISTE
DEZBATERILE NOASTRE
O NOUA DEZBATERE : « PARTIDE DE DOCTRINĂ SAU GRUPĂRI DE INTERESE FĂRĂ PRINCIPII
FRAGMENTE DIN ROMANUL « FEMEIA, FIE EA REGINĂ…
FRAGMENTE DIN ROMANUL ,,FEMEIA, FIE EA REGINĂ...\"- continuare
FRAGMENTE DIN ROMANUL ,,FEMEIA, FIE EA REGINĂ...\"- continuare II
CONSOLIDAREA MICII GOSPODARII RURALE ÎN ZONA DE MIJLOC A CURSULUI IALOMITEI
Amplificarea activităţii economice în zona VALEA PRAHOVEI
APEL CÃTRE PRIMARII COMUNELOR ROMÂNIEI
COMPLETĂRI LA BIOGRAFIA LUI EMINESCU?
CONSTANTIN FROSIN PREZINTĂ ÎN LIMBA FRANCEZĂ POEMELE LUI ION BARBU
GEORGE ANCA PREZINTĂ ÎN LIMBA ENGLEZĂ TREI POEME PE O TEMĂ CLASIC-ROMÂNEASCĂ
POEZIE CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ - Versuri de George Anca
Versuri de Rodica Elena LUPU
Corneliu FLOREA - DORURILE OANEI PELLEA
Despre cărţi şi noi apariţii editoriale - VOLUME DE: Feodor Angheli, Rodica Elena Lupu, Elisabeta Iosif, Georga Roca, Abhel Bardac, Carmen Catunescu, Florica Bud, si publicatiile \"AMANAHUL ASQLR\", \"Cetatea lui Bucur\", \"Dor de dor\" COMENTATE DE: Al.Florin Tene, Constantin Frosin, Melania Cuc, Ion Balu, Adrian Erbiceanu, Ionut Caragea, Cezarina Adamescu, Constantin Mitulescu, Pamfil Biltiu
CĂRŢI ŞI NOI APARIŢII EDITORIALE - CONTINUARE
CĂRŢI ŞI APARIŢII EDITORIALE - CONTINUARE 2
Partea întâi „DIN FOLCLORUL INTERNETULUI”: anecdotele vremii culese de George ROCA şi Cezar TEODORESCU:
TABLETA MEFIETICULUI
Să salvăm Casa Haret!
RUBRICA LUI Ioan LILĂ - PASO DOBLE 3
OFERTE!
CASATORIE

 REVISTA DE BUCUREŞTI A LIGII SCRIITORILOR

„Cetatea lui Bucur” – atât de inspirat numitã -, care adunã şi focalizeazã în jurul sãu, creatori din toate colţurile ţãrii, ba şi din toate colţurile lumii, este editatã de Liga Scriitorilor din România, Filiala Bucureşti, în parteneriat cu Asociaţia Românã pentru Patrimoniu şi are în fruntea colegiului redacţional pe o doamnã a culturii noastre, jurnalist, poet, prozator şi realizator de emisiuni TV, Elisabeta Iosif – ca redactor şef; pe doamna Elena Armenescu – redactor şef adjunct, pe  scriitorul şi criticul literar Cristian Neagu – ca secretar   general de redacţie -  şi câţiva redactori de specialitate. E destul sã-i amintim  în acest sens, pe: Elena Buicã din Canada, pe Viorica Enãchiuc, Paul Polidor, Viorica Bãlescu iar George Roca (Australia) şi Nuşa Ilisie (Spania) semneazã ca şi corespondenţi speciali.
O menţiune aparte, se cuvine pentru dl. Constantin Vlaicu,  editor on-line,  cu ale cãrui strãduinţe, revista atinge performanţa actualã de acurateţe esteticã, aspect grafic îngrijit şi fantezie artisticã greu de egalat.
Bine structuratã, ”Cetatea lui Bucur” înmãnuncheazã între paginile ei, nume care şi-au dobândit prestigiu în sfera culturii româneşti şi universale. Impresia este deosebit de favorabilã. E chiar o plãcere s-o rãsfoieşti şi sã te adânceşti în lectura ei. De asemenea, plaja domeniilor luate în discuţie, a genericelor obişnuite şi inedite, este foarte generoasã şi întâlnim tematici variate, de la  Informaţii, Noutãţi, Interviuri, Reportaje, Memoriale, Evocãri, Jurnale sentimentale, Reţete…scriitoriceşti, ştiri despre „Soarta Cetãţii”, „Tablete”.Se face auzitã „Vocea Istoriei”. La loc de cinste sunt Editorialele, semnate de Elisabeta Iosif. Nu lipsesc nici „Însemnãrile despre Artã”; impresiile de Cenaclu; Comentarii, Aforisme, Amintiri, Corespondenţã din strãinãtate, Cronici, recenzii, polemici – reunite în aceeaşi rubricã, Medalioane, portrete literare, Cronici plastice,  ªtiri fierbinţi de la  anumite lansãri de carte, rubrici de Hai-Ku – numite inspirat: „Hai-Ku în Cetate”, în care se precizeazã primele reguli ale acestei specii tradiţionale de poezie fixã  niponã, cu reflecţii în gândirea româneascã.De asemenea, avem parte de „Cãlãtorii de suflet” cu Pr. Dr. Alexandru Stãnciulescu-Bârda cu  texte referitoare la „Excursiile-pelerinaje” -  o rubricã de „Debut”  pentru aspiranţii la glorie literarã, Eseuri, semnate de Al. Florin Ţene – Preşedintele Ligii Scriitorilor din România.
Surpriza revistei o constituie rubrica „Fabule…în actualitate” în care, tot pr. Al. Stãnciulescu-Bârda semneazã un text umoristic: „Caşcavalul popii”.
„Imaginea ţãrii în evenimente” – este datã de Eva Defeses care ni-l aduce în actualitate pe „George Enescu – omagiat de muzicieni spanioli”, ori pe ”Pictorul Romeo Niram – singurul strãin din Garda Regalã a Spaniei” .
De remarcat, interviurile de excepţie ale lui George Roca – cu personalitãţi pe mãsurã: „Dr. Ghe. Drãgan, fizician român stabilit în Australia”; cu „Adrian ªoncondi – poet şi traducãtor de excepţie”,  un „Interviu cu : scriitorul australian de origine românã V. Nichols.
Octavian Curpaş intrã în dialog cu distinsul Lucian Hetco, redactor şef şi webmaster al revistei Newagero-Stuttgart, în care relevã personalitatea de excepţie acestui  publicist şi analist român, animatorul unei vaste reţele culturale prin intermediul revistei Newagero.
Tot Octavian Curpaş  îi ia un interviu poetei Lelia Mossora ca şi scriitoarei şi artistei Melania Cuc, redactor la rândul ei, la revista Newagero.
Stelian Ţurlea – publicã un interviu cu academicianul Mircea Maliţa.
Nu lipsesc lansãrile de  carte – printre care: „George Roca – Lansare de carte la Bucureşti” – prezentare de Georgeta Resteman.
Victoriţa Duţu are la rândul sãu o contribuţie cu „Lansarea Volumului antologic «Izvoarele vieţii»”.Nu putea lipsi din generic „Memorialul Artur Silvestri – cu numeroase evocãri în pagini emoţionante, ”.
La rubrica de Poeme semneazã atât scriitori consacraţi: Adrian Botez, Aurel Anghel, Cristian Neagu, Dan Lupescu, Daniela Voiculescu, Elena Armenescu, George Roca, Gheorghe Neagu, Ioana Stuparu, Victoria Milescu, dar şi cei care îşi exerseazã condeiul la Prima Verba.
O rubricã specialã este destinatã Prieteniilor literare, în care Florin Dochia ne aduce în memorie „Mari prietenii în corespondenţã; Andre Gide-Paul Valery  şi tot domnia sa evocã într-un text „Paris: de trei ori Cioran” – figura filozofului sceptic de origine românã, trãitor la Paris.Rubrica de Prozã  este  semnatã de Elena Armenescu, Elena Buicã, Elisabeta Iosif, Emil Bucureşteanu; Nuşa Ilisie, Victoriţa Duţu şi alţii.Sunt evocate personalitãţile universale de curând plecate dintre noi:  Artur Silvestri şi Andrei Vartic.Reportajul despre „Arizona” – al Elenei Buicã  aduce impresii personale şi fotografii inedite ale autoarei prin aceste pãrţi ale lumii iar George Roca scrie despre „3 bihoreni pe acoperişul Europei”.
Nu e neglijatã nici componenta spiritualã, ca dimensiune a personalitãţii umane şi aici semneazã Elena Buicã, Elisabeta Iosif şi Melania Cuc, în articole cu tematicã pascalã.Vocea Istoriei” se face auzitã prin scrierile lui Dumitru Rãdoi – care oferã  „Simboluri şi datini traco-geto-dacice”; Victoria Bãlescu semneazã mai multe articole despre perioada regimului monarhic românesc şi despre faptul cã trebuie sã aducem „Veşnicã cinstire eroilor neamului românesc”.
Cezarina ADAMESCU

Revista literarã Dor de Dor nr.51-2009

În pofida greutãţilor pe care le întâmpinã şi indolenţei unor factori locali, care potrivit legii îi pot acorda un sprijin ( Comisia Judeţeanã pentru Culturã din cadrul Consiliului Judeţean  şi Centrul Cultural Judeţean ), Marin Toma din Dor Mãrunt ne surpinde iarãşi plãcut în ceea ce priveşte diversitatea şi valoarea materialelor publicate în ultimul numãr al revistei . Petre Herţan semneazã un cuprizãtor material intitulat «  Alexandru Husar, vievodul luminat al propagãrii ideii europene, maestru al umanismului «  în care este consemnatã marea contribuţie a renumitului filozof, istoric şi literat la propulsarea progresului social prin integrarea esteticii a literaturii, a istoriei naţionale şi a civilizaţiei autohtone în cotextul european şi în universalitzate . Fãcând referire printre altele şi la volumul«  Ideea europeanã «  scris de marele cãrturar , autorul articolului menţioneazã şi aprecierea reputatului esesist ieşean Constantin Coroiu : «  Carte de referinţã a cunoaştrii noastre europene care aduce imaginea mişcãrii şi apartenenţa spritului românesc în coordonatele spiritului european « . Articolul publicat conţine şi alte referiri la activitatea creatoare a marelui om de culturã ardelean dar şi o sintagmã relevantã a acestuia: «  nu te poţi pronunţa în cultura românã fãrã un stagiu la Iaşi ». Daniel Grigore –Simion, cãlãrãşean de origine şi deţinãtor a mai multor premii literare debuteazã în paginile revistei cu patru frumoase creaţii lirice, fãcându-i– se de cãtre redactorul şef al revistei şi o scurtã prezentare . În continuare, George D. Piteş ne face sã zâmbim citindu-i pagina de catrene apãrute în volumul «  Solstiţii de iarnã «  dupã ce Gheorghe Penciu face o  scurtã apreciere criticã asupra cãrţii .  Proza scurtã este semnatã de Huţuleac Dragoş care în «  Gânduri rurale «  ne oferã o minunatã povestire din lumea satelor plinã de satirã şi taine ….lumeşti, înconjuratã de aureola bunului simţ, caracteristicã omului simplu.

  Tot la acest capitol semneazã şi Miron Ţic o micã întâmplare intitulatã «  Amintiri ». Pagina rezervatã culturii creştine  este dedicatã sãrbãtorilor religioase din aceastã perioadã iar Antonia Bodea în «  Viaţa dupã  Descartes sau Umbletul îndoiellior de Andrei Fischof » face o analizã pertinetã a volumul de poeme «  Umbletul îndoielilor «  aplecându-se preponderent pe latura filozoficã a creaţiilor sale . Poezia albanezã este reprezentatã de Sabile Kecmezi- Basha prin traducerile lui Baki Imeri . În acest numãr sunt publicate douã frumoase poezii din volumul « Anatomia iubirii «  apãrut şi în limba românã în 2009. Un scurt dar interesant articol semnat de prof. Roxana Giuglan din Lehliu garã şi însoţit de imagini color, face referire la schimbul cultural care a avut loc timp de 10 zile între tinerii din România , Turcia, Bulgaria şi Franţa . Marin Toma, parafrazând titlul unei cãrţi de poeme a regretatuluzi Mihail I. Vlad scrie un material intitulat «  Adevãrul despre Eminescu «  în care sintetizeazã aspecte mai puţin cunoscute despre viaţa marelui poet, finalizându-l cu poezia «  Criticilor mei «  . Elevul Toma Mihai Iulian din clasa aVIIa de la  şcoala generalã din Dor Mãrunt Garã sub titlul «  Aminturi din vacanţã » descrie  cu multe emoţii, trãrile sale în cele zece zie petrecute în judeţul Neamţ. Scriitorul Nicolae Rotaru sub un motto inspirat din Nichifor Crainic («  Inima neamului nostru e-n grâne /Dãru-i-o lumii flãmândã de pâine » ) publicã articolul «  Dor de Doare «  în care trateazã douã idei capitale: tragedia ţãranului român şi pericolul spulberãrii demnitãţii de a fi român ca urmare a nepãsãrii celor care ne conduc destinele .
                                              Constantin MITULESCU 
     

 

“Reparãm onoare şi clondire”
  

A apãrut recent la Editura Limes din Cluj-Napoca volumul de satirã menipee cu titlul simbolic Reparãm onoare şi clondire, semnat de Florica Bud.Volumul se lectureazã pe nerãsuflate, cititorul fiind incitat prin modalitatea de abordare a pamfletului. Realitatea cotidianã este tratatã cu seriozitate, sprijinindu-se pe ironia muşcãtoare şi un umor de calitate, care alunecã uneori spre burlesc.
 Reuşita pamfletelor rezidã şi în modul în care autoarea utilizeazã diverse procedee artistice: portretul-caricaturã, monologul interior, comicul de situaţie şi de limbaj, onomastica, inovaţia lexicalã etc. Întâlnim o varietate de entitãţi interesante: Motanul Treci Strada Dacã Îţi Dã Mâna, Strat De Morcovi Ecologici, Doris Mãgãruşul, Încãpãţânarea Copitelor Tinere, Partidul Ciociolinatelor, Scribominotaurul, Cloantza and Mammona.
Titlurile satirelor sunt şi ele în ton cu umorul întregului volum: Coana  Chiriţa pleacã la Monaco, Din iubirile unui impotent politic, Fecioarele din Parlament,  Dictatura facturilor, Sexiporcuşorul Românesc,  Gropi evropene pentru un primar etc.
 Stilul autoarei fiind caragialesc, nu lipseşte ironia muşcãtoare, iar sarcasmul este omniprezent. Întreaga operã pare a fi o tragi-comedie inspiratã din realitatea cotidianã, cu episoade rupte, parcã, dintr-un scenariu sui-generis. Florica Bud insistã pe aspectul politico- social, dovedind un ascuţit spirit de observaţie. Modalitatea în care sunt tratate moravurile societãţii reflectã originalitatea stilului cãrţii. Asistãm la un discurs al indignãrii şi al absurdului, oglindit direct, nonşalant şi acid: Piei Drace! Dacã s-au priceput la ceva guvernele care s-au succedat la putere apoi la .... a scoate nevoiaşi pe bandã rulantã au excelat. (Dictatura facturilor).
 Ironia şi sarcasmul sunt mânuite cu multã iscusinţã. Personajele aparţin unor categorii variate: Fãptura ei angelicã se scurge printre degetele noastre slinoase, asemeni nisipului clepsidric, lãsându-ne pe vecie neconsolaţi... Marea Divã se teleporteazã la Monaco, în împãrãţia lui Albert cel Roşu... şi chiar dacã nu este roşu... ce importã? Când în incomensurabilul gol lãsat de trupul sãu divin de nimfã nãvãleşte peste noi gripa porcinã... (Coana Chiriţa pleacã la Monaco).
 O altã armã a autoarei este observaţia finã, care evidenţiazã capacitatea de a crea o atmosferã adecvatã. Cititorul are impresia cã totul se desfãşoarã sub ochii lui: Luca repetã substantivul comun gâsculiţã cu atâta plãcere de parcã el ar fi tatãl copilului deputatei europarlamentare Hanna Larsen care, aflatã în miezul evenimentelor, îşi alãpta cu sârg pruncul din sânul drept. Celãlalt, aşteptându-şi cuminte rândul, se sprijinea picurând obraznic pe rezoluţia douãsuteunu, aflatã pentru studiu în faţa proaspetei mãmici. (Când Luca nu iubeşte).
 Indiferenţa împuterniciţilor europeni este reflectatã prin acelaşi umor de calitate: Grija Preaînalţilor trimişi pentru pisici, porcuşori, câini, gãini este emoţionantã. Pãcat cã Mãriile Lor nu au observat cã, pe lângã aceste patrupede, mişunã, e drept cam fãrã ţintã, nişte animãluţe bipede, care au tot felul de necesitãţi. (Sexiporcuşorul Românesc).
 Discursul autoarei este unul referenţial. Oamenii devin victime ale dramei sociale. Totul este aidoma unei piese de teatru în care jucãm cu toţii. Umorul fin vine în completarea ideii: Cât priveşte teoria cu privire la bunãstarea românilor se aud numai lucruri bune. Legile curg pe spinarea noastrã cu viteza luminii, iar Mãria Sa Binele va veni cu Mocãniţa. Fac parte fãrã dubiu dintr-un popor protagonist al serialului de prost metraj, Scapã cine poate! (Din iubirile unui impotent politic).
 Florica Bud realizeazã un aspru rechizitoriu, înfierând tarele sociale. Drept urmare interogaţiile devenite lait-motiv imprimã firului epic o turnurã tulburãtoare. Autoarea deţine ştiinţa de a nara, şocându-şi deseori cititorii. Personajele se identificã în plan real. Poantele hazlii şi limbajul colorat fac deliciul cititorului.
 Anumite satire ilustreazã conducerea defectuoasã, incapacitatea de a aşeza societatea româneascã pe fãgaşul ei normal.Lumea prozei sale este una a contrastelor şi a neputinţelor:
Îl aşteaptã vremuri grele pe bietul şi bãtrânul Ţãran Român, dar ce conteazã la câte juguri a tras... cel neeuropean va fi o adevãratã onoare pe spinarea sa obositã. (Ţãranul Român şi Preaînalta Poartã).
 Existã o alternanţã de planuri. Pentru a nu plictisi cititorul, autoarea pãrãseşte tonul grav în favoarea ludicului: Doris Mãgãruşul, şeful grupului parlamentar Încãpãţânarea Copitelor Tinere, s-a supãrat gradat, şi a arborat starea cleştar, pur şi simplu întorcându-mi vexat ceea ce meritam... adicã locul unde avea tatuatã o inimã proaspãt strãpunsã de sãgeata lui Cupidon... (Partidul Încãpãţânarea Copitelor Tinere)
  Cu aceeaşi tentã umoristicã realizeazã portrete caricaturale: Mi-o închipui pe distinsa doamnã ministreasã... cãlare pe Pegasul cu douã roţi de tractor, rãmas de pe vremea când încã fetiţa-ministru nu avea vârsta de pionierã, ci era doar şoaimã a patriei, cu codiţa rãmasã de atunci nepieptãnatã, care... fluturã în vânt, în loc de legãmânt, întâiul meu cuvânt de pionier... pardon!, ministru! ( Ministreasa şi Pegasul).
 Prin stilul inconfundabil, semnalat pe coperta a patra a cãrţii de cãtre criticul Gheorghe Grigurcu, naturaleţea exprimãrii, accentele protestatare, umorul savuros, limbajul expresiv, volumul Reparãm onoare şi clondire se integreazã în circuitul prozei de calitate.

 Pamfil BILŢIU

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971