Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010
Anul 2009 periodic nr. 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
SCURTĂ DESCRIERE A ACESTEI REVISTE
DEZBATERILE NOASTRE
O NOUA DEZBATERE : « PARTIDE DE DOCTRINĂ SAU GRUPĂRI DE INTERESE FĂRĂ PRINCIPII
FRAGMENTE DIN ROMANUL « FEMEIA, FIE EA REGINĂ…
FRAGMENTE DIN ROMANUL ,,FEMEIA, FIE EA REGINĂ...\"- continuare
FRAGMENTE DIN ROMANUL ,,FEMEIA, FIE EA REGINĂ...\"- continuare II
CONSOLIDAREA MICII GOSPODARII RURALE ÎN ZONA DE MIJLOC A CURSULUI IALOMITEI
Amplificarea activităţii economice în zona VALEA PRAHOVEI
APEL CÃTRE PRIMARII COMUNELOR ROMÂNIEI
COMPLETĂRI LA BIOGRAFIA LUI EMINESCU?
CONSTANTIN FROSIN PREZINTĂ ÎN LIMBA FRANCEZĂ POEMELE LUI ION BARBU
GEORGE ANCA PREZINTĂ ÎN LIMBA ENGLEZĂ TREI POEME PE O TEMĂ CLASIC-ROMÂNEASCĂ
POEZIE CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ - Versuri de George Anca
Versuri de Rodica Elena LUPU
Corneliu FLOREA - DORURILE OANEI PELLEA
Despre cărţi şi noi apariţii editoriale - VOLUME DE: Feodor Angheli, Rodica Elena Lupu, Elisabeta Iosif, Georga Roca, Abhel Bardac, Carmen Catunescu, Florica Bud, si publicatiile \"AMANAHUL ASQLR\", \"Cetatea lui Bucur\", \"Dor de dor\" COMENTATE DE: Al.Florin Tene, Constantin Frosin, Melania Cuc, Ion Balu, Adrian Erbiceanu, Ionut Caragea, Cezarina Adamescu, Constantin Mitulescu, Pamfil Biltiu
CĂRŢI ŞI NOI APARIŢII EDITORIALE - CONTINUARE
CĂRŢI ŞI APARIŢII EDITORIALE - CONTINUARE 2
Partea întâi „DIN FOLCLORUL INTERNETULUI”: anecdotele vremii culese de George ROCA şi Cezar TEODORESCU:
TABLETA MEFIETICULUI
Să salvăm Casa Haret!
RUBRICA LUI Ioan LILĂ - PASO DOBLE 3
OFERTE!
CASATORIE

II.  POEZIE CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ

 

Versuri de George Anca

 

chiparos

chiparos

chiparos
îngropător de grâu
în San Remy
înverzită pânză
râul de aur macii

zboare tablourile
în original
a te sculpta
marea maternă
labirint reîncarnărilor

jertfit dumnezeu pictural
pădurea vana nirvana
paralel mercurul
nepicturală supravieţuire
se sfârtecă arbuştii

în Pompei
visându-te
la aceeaşi fereastră
oceanul ceresc
în golul credinţei

îmi limpezeşti
cărarea din urmă
vendetta veveriţă
n-am mai răni
în alţii karma

în liniştea muzicalităţii
pe hartă în sus
circulaţie imaginară
plonjasei în chiparos
ne călătorim în turnir

pictorul inelului
înghiţit de peşte
cine te înrămează
cine te atârnă
licitaţie libaţie

bolovanul întunecos
edict mistralului galben
ce zice lumea de
cerealele lui Van Gogh
ronţăite pe şine

fiecare cu frumuseţea lui
l-ai fi preferat pe Tănase
ospăţului meu din Van Gogh
corpul e puţin obosit
lucrurile le zvârlim

se întinde roata
pe ultim urcuş
groapa dracului
din fundul pământului
mă scrie cu spatele

pe ce loc încetinit în exces
nu m-aş împăia
în lipsa păsărilor
nemaiîmpuşcate
la noi se sărută morţii

vă sări camăta
ce de azi mă
ţinu de mâna vorbei
al câtelea rând
citi-mă-voi din inerţie

căpiţa în vâlcică
să ne iubim străinul
c-aşa e dumnezeu
umbrit chiparosul
peisaj portretul

el nu ne privea
mi-alesei m-alese
singurătatea acestor
priviri către Provenţa
cu ochii lui Van Gogh

chiparos de păduri
cutreiere Diana
îndrăgostitului Acteon
Petrarca în Avignon
înaintea picturii

pensiero dominante
ajuns la vorba voastră
cât să mă călcaţi
în picioare de drag
şi nu mă răpuneţi

voi nu sunteţi într-o ureche
ci la Reghin eu în Sâncrăieni
ne târâie dragoste veche
din cântece fără pereche
divorţate de streche

nu suntem de cap
capete ne apasă
tangăm scoarţa
ştiindu-mă la fereastra
unde pictasei

cuptor pe dărâmate
deprimă împrejurimi
torturat de galben rod
cerul şi pământul
cu nebunie cu tot

prea anotimp rămasul
nu mă mai uit ba da
colinele dulceaţă
letargiei de-o viaţă
să vă încânt de faţă

eros maur
dar din dar
ars foc ars picto
mă dau de gol
cât mai în dodii

tensiunea tabloului
sufletului crai
spovedanie certaldă
ne-om mai înţelege
iubirea în lege

în bucurie bronz topesc
se pornesc şi brazii
în risipire liberă
pe ei citiţi-mă
în discuţie cu Van Gogh

alb turn
salută chiparosul
de-o spaimă
lăuntrică
vindecându-se

n-am credinţei prana
mă întorc din Provenţa
urcându-mi reverenţa
caut salamandra
sudului în Andra

nordici fecioraşi
voi să nu fi fost
skalzi troieni
colind de Crăciun
al lui Tagore gorun

 

 

 

 

 

Cămila

Cămila Ceahlăului
niciun epilog nepoate
doar ştii bunicule
că lumea e a celor cu bani
geaba ţii cu provincia

nu-ţi cerşesc iubirea nepoate
n-ai citit nicio carte
ce profesori şi ăştia
nimeni nu lucrează
pentru ţară

spitalul decorat
cu picturile pacienţilor
originalele la Arles
natura eroziune
doar chiparoşii

pădure dintr-un foc
negru zdrenţuind
buclele aerului
Provenţa Andra bani de
un tablou de Van Gogh

pictor avatar campestru
fluviul feţelor lui Crist
chiparosul stejar
clocotul grâului
clopoţit de maci

ne lipsise şi
noaptea asta
tu ori săditorul tău
plus pictorul avatar
semănând grâului

spitalul Ceahlăului
nu l-om picta
din uscate culori
mai o şănţuire
a sărutului înflorit

nunţile norilor
pe grâna chiparosului
încotro s-o apucăm
de-am fi macii
mocăniţa neagră

sunt chiar în fereastra
spitalului
perdele însorite
trezia spulber
viziunii

în munţi obscurizaţi
în chiparos înjunghiind
aripa îngerească
spre hohotul bolgiilor
respirăm aerul nebunului

anul tabloului
urmat de prefissi notizen
când mi-ar mai
trebui timp
de somn după drum

secerători

secerători o zare
spre vârf de chiparos
cu munţii la culcare
sub dansul furtunos
ne-am ţine mirişti soare
de-ar răsări pe dos
a scaldei ocultare
culorii abanos
formatul se anunţă
lipsirea lui Cezanne
ci lanul doar grăunţă
lumina măgheran
ponoarele zgrăbunţă
magog vincentian

mă aflu în uraniu
deposedat de sine
ori scaldul fără craniu
la mai închise mine
stau renilor de saniu
a luneca terţine
străluci năluci de staniu
pe locul fără cine
sandala pe mandala
de-a morii alandala
mai calce capitala
Salerno pe închise
Provenţa la Remy se
în aer porolise

mă ţin de Pârscov Avignon
medievalelor speranţe
din merele spre bastion
la paradisuri coate stanţe
de nici myssorian amvon
Khalil n-ar rotunji libanţe
mi-oi avatar daimonion
picta van goghienei Franţe
lăsăm pe Rhone cocardă
cu norii să ne ardă
secerătură bardă
am fi îndoitura
pe pască ura gura
demonilor asura

scăpate expectaţii
cu doctorul scăpaţii
prieten de libaţii
liberţi agonizaţii
uitţi-vă afară
zvârliţi-vă pe scară
din cerişte scărară
pe jarişte de vară
o oră îmi mai dară
carenţei din patern
comandă sonetară
moi ţarine pe stern
de-a grâul să răsară
părintelui etern

premersă călăuză
aripile pe duză
ori îngera lehuză
premeargă-ne ecluză
parcată parcă morii
secaţi şi sicomorii
secante mendatorii
în loc de iluzorii
şi un Khalil Gibran
Van Gogh american
român myssorian
aleargă-se algie
pictată profeţie
perspectivată ţie

persoana se înşiră
cădelniţată şiră
de ne şi pomeniră
mirenilor la miră
ce treaptă sibilină
închipuită cină
la cinul de albină
comorilor din mină
ce-mi taie carotida
a răsuna firida
umbrindu-ne absida
trăim pe ace negre
culcându-ne pe zegre
trezindu-ne în pegre

zbate-te mă zbat
galben şi palat
moalelui ouat
de la scăpătat
nu m-ai sonetat
că m-ai săgetat
nu m-ai săgetat
că m-ai dodiat
trece-mă terţină
râului de vină
păcii salamină
chiparosul altul
numelui cu psaltul
tăietorul daltu-l

nici cu Hanuman pe cai
nici duhovnic să nu ai
rădăcină coborai
c-a venit luna lui mai
pajişte te întindeai
baladă te călăreai
din peisaj reieşeai
şi că bine îţi păreai
sant cu sânt întrevedeai
cerurile spălăceai
pentru norii de pe plai
într-o vale nemai rai
că pietroiul jerăgai
nu mai sfârâie alai

nu-mi pot permite legendă
pe astă Van Gogh agendă
niciun sonet o tiradă
capul spre irodiadă
mi-aş depăşi torţionarul
mai presărându-vă harul
sărăriul saru-l
piperul mărarul
trec de caraulă
paşterea sătulă
peştera abulă
nu mai profetul
buhaiul procletul
tatăl pe încetul

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971