Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010
Anul 2009 periodic nr. 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
SCURTĂ DESCRIERE A ACESTEI REVISTE
DEZBATERILE NOASTRE
O NOUA DEZBATERE : « PARTIDE DE DOCTRINĂ SAU GRUPĂRI DE INTERESE FĂRĂ PRINCIPII
FRAGMENTE DIN ROMANUL « FEMEIA, FIE EA REGINĂ…
FRAGMENTE DIN ROMANUL ,,FEMEIA, FIE EA REGINĂ...\"- continuare
FRAGMENTE DIN ROMANUL ,,FEMEIA, FIE EA REGINĂ...\"- continuare II
CONSOLIDAREA MICII GOSPODARII RURALE ÎN ZONA DE MIJLOC A CURSULUI IALOMITEI
Amplificarea activităţii economice în zona VALEA PRAHOVEI
APEL CÃTRE PRIMARII COMUNELOR ROMÂNIEI
COMPLETĂRI LA BIOGRAFIA LUI EMINESCU?
CONSTANTIN FROSIN PREZINTĂ ÎN LIMBA FRANCEZĂ POEMELE LUI ION BARBU
GEORGE ANCA PREZINTĂ ÎN LIMBA ENGLEZĂ TREI POEME PE O TEMĂ CLASIC-ROMÂNEASCĂ
POEZIE CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ - Versuri de George Anca
Versuri de Rodica Elena LUPU
Corneliu FLOREA - DORURILE OANEI PELLEA
Despre cărţi şi noi apariţii editoriale - VOLUME DE: Feodor Angheli, Rodica Elena Lupu, Elisabeta Iosif, Georga Roca, Abhel Bardac, Carmen Catunescu, Florica Bud, si publicatiile \"AMANAHUL ASQLR\", \"Cetatea lui Bucur\", \"Dor de dor\" COMENTATE DE: Al.Florin Tene, Constantin Frosin, Melania Cuc, Ion Balu, Adrian Erbiceanu, Ionut Caragea, Cezarina Adamescu, Constantin Mitulescu, Pamfil Biltiu
CĂRŢI ŞI NOI APARIŢII EDITORIALE - CONTINUARE
CĂRŢI ŞI APARIŢII EDITORIALE - CONTINUARE 2
Partea întâi „DIN FOLCLORUL INTERNETULUI”: anecdotele vremii culese de George ROCA şi Cezar TEODORESCU:
TABLETA MEFIETICULUI
Să salvăm Casa Haret!
RUBRICA LUI Ioan LILĂ - PASO DOBLE 3
OFERTE!
CASATORIE

 Amplificarea  activităţii economice în zona VALEA PRAHOVEI prin   punerea în  valoare  a produselor agricole tradiţionale şi a turismului

Premise

                                   Produsele agricole tradiţionale (cvasidispărute în ţările din vestul Europei), trebuie promovate comercial deoarece ele domină agricultura din zona de deal – munte ce caracterizează Valea Prahovei. Menţinerea acestor produse în structura producţiei agricole şi în oferta comercială către pieţele de pe Valea Prahovei are ca argumente:
• Sunt rezultatul agriculturii practicate pe loturi  de teren reduse, ca suprafaţă.
• Calitate superioară faţă de produsele agriculturii moderne (zestrea genetică a plantelor nealterată mult timp), nechimizate, în general.
• Produse compatibile cu gustul şi dieta populaţiei.
• Alternativă la produsele agricole importate de marile lanţuri comerciale transnaţionale.
• Diversitate mare sortimentală de produse.
• Reprezintă o şansă de supravieţuire a micii gospodării rurale.
• Ţăranii ştiu să le cultive, conserve sau să le transforme în alimente


                 Program de valorificare a produselor agricole tradiţionale.


                       Scopul Programului: punerea în valoare a produselor agricole tradiţionale  PAT) provenite din agricultura practicată în zonele vicinale Văii Prahovei şi comercializarea acestora în staţiunile  cuprinse între Câmpina şi Timiş.
                      
                        Componentele de bază ale programului sunt  următoarele:
• Bazinul geografic (potenţialul de producţie) cuprinde zonele de  deal şi munte, mai puţin de şes, din vecintătea Văii Prahovei unde se practică agriculura tradiţioală.
• Piaţa este reprezentă de turiştii din staţiunile destinate acestui scop, de
      călătorii de  pe şoselele existente şi cele ce se vor construi pe traseul
       Bucureşti – Braşov.
• Canalele de comercializare necesare atingerii scopului Programului.

                 Diagnoza situaţiei actuale

                             Succint, situaţia produselor tradiţionale comercializate pe Valea 
     Prahovei,prezintă următoarele trăsături:
• Lipsă de informare şi de oganizare a agricultorilor privitoare la PAT.
• Spirit întreprinzător redus, suprapus peste fenomenul îmbătrânirii populaţiei
rurale, sărăcirea populaţiei,  absenţa creditului rural pentru investiţii în gospodărie.
• Lipsa sistemului şi a reţelelor de colectare, condiţionare (sortare, ambalare, depozitare), atestarea calităţii, transportul produselor, comercializare.

                Etape critice pentru realizarea Programului

                    Se pot  distinge  trei etape  principale care condiţionează succesul Programului şi anume:

        a.  Crearea pieţei pentru PAT. În afara potenţialului actual de turism  se poate aştepta la amplificarea  mult a turismului din zona Văii Prahovei prin promovarea turismului de sfârşit de săptămână atât în staţiunile existente cât, mai ales, în viitoarele facilităţi ce apar, prin:
• Amenajarea albiei râului Prahova şi a afluenţilor prin: nivelarea malurilor, construirea de minibaraje pentru  acumulări de apă care vor fi baze de pescuit sportiv, suport pentru organizarea de spaţii pentru camping, plajă ,baie, jocuri distractive, sport, picnicuri  în locuri special amenajate, spaţii pentru copii şi oameni în vârstă etc.
• Conceptul de spaţiu ecologic ar trebui să domine tot ce se amenajează pe Valea Prahovei şi ar trebui să influenţeze şi punerea în valoare turistică a zonei.
• Exploatarea apelor geotermale din întreaga zonă a Văii Prahovei, Câmpina, în special, în scopul obţinerii de apă caldă  pentru alimentarea serelor agricole, termoficare, bazine deschise sau acoperite pentru înnot, transformare în energie electrică , tratament balnear etc.
• O schemă asemănătoare se poate concepe şi pentru apele sulfuroase din zona Sinaia
.
• Găsirea de soluţii pentru asigurarea cazării (1-2 nopţi) turiştilor de sfârşit de săptămână care  sunt şi vor fi predominant bucureşteni. Zecile sau sutele de mii de turişti ce sunt aşteptaţi , într-o perspectivă pe termen lung, să petreacă 1-2 zile pe Valea Prahovei aduc cu ei şi probleme ale căror soluţii trebuie căutate şi puse în practică. Sunt avute în vedere: parcarea automobilelor, poluarea produsă de acestea în zonă, necesarul de apă potabilă, tratarea apelor uzate  şi păstarea calităţii apei râului Prahova, gestiunea deşeurilor solide şi lichide, amplasamente pentru spaţiile de cazare şi de divertisment. Toate acestea însemnă locuri de muncă sezoniere sau permanente, care aduc după sine şi cerinţe noi pentru  piaţa produselor alimentare.
• Organizarea turismului montan de proximitate (cazare pentru o noapte la baza muntelui) se adresează, precumpănitor tinerilor cu siuaţie materială modestă, observaţie care va influenţa şi consumul alimentelor, oferta trebuind a fi adaptată acestei categorii de turişti, în creştere numerică.

b. Realizarea infrastructurii  de comercializare a  PAT.  Trebuie făcută atât în situaţia existentă cât şi concomitent cu dezvoltarea zonei turistice. Pot fi avute în vedere iniţiative ca, de exemplu:
•  În mod  conjunctural, întreprinzătorii ar trebui recrutaţi dintre foştii agricultori emigranţi şi care revin în ţară cu un minim  de capital şi sunt dornici, sau obligaţi, de a iniţia o afacere.
• Pe amplasamentul autostrăzii Bucureşti – Braşov pot fi prevăzute câteva locaţii pentru comerciaizarea PAT.Aceste locaţii trebuie incluse în proiectul autostrăzii, rezervându-se spaţii pentru complexe comerciale cu preparate din  PAT, parcaje auto, restaurante ,locuri de joacă pentru copii, etc.
• La nivelul întregii zone turistice a Văii Prahovei şi a producătorilor de  produse agricole, inclusiv de tip tradiţional sau ecologic trebuie gândite şi stabilite amplasamente pentru infrastructura de comercializare a PAT ca: depozite, restaurante, complexe agroalimentare cu activităţi conexe ce interesează şi reţin turiştii, minicrame, puncte de vânzare produse şi preparate alimentare pentru consum în zonă sau acasă, teascuri pentru prepararea  mustului, a sucului de mere, alte sucuri naturale  etc. Autorităţile publice locale, reprezentanţii asociaţiilor de producători agricoli vor stabili cu gestionarii autostrăzii şi ai zonei  turistice Valea ţi cu investitorii în realizarea aceastei infrastructuri regimul patrimoniului, aprovizionarea cu utilităţi, taxe etc.


c. Potenţarea zonei agricole sau stimularea  acesteia de a produce PAT pentru zona Valea Prahovei, sursă de câştiguri suplimentare pentru agricultori. Măsuri posibile:
• Intervenţia autorităţilor publice pentru informare, finaţarea unor activităţi, realizarea zonei turistice Valea Prahovei, infrastructură de transport în mediul rural, etc.
• Promovarea unor forme de asociere pentru producerea şi/sau desfacerea PAT.
• Organizarea la nivel de comună a unor spaţii pentru  sortarea, ambalarea, depozitarea produselor agricole în vederea expedierii la beneficiari sau la piaţă.
• Atestarea ( certificarea) calităţii de produs tradiţional sau ecologic.
• Transformarea ţăranilor în fermieri pentru a putea încheia contracte comerciale, cu cont în bancă, activitate de marketing. Asocierea poate facilita aceste cerinţe ale comerţului modern.
• Organizarea abatoarelor pentru păsări şi animale (eventual, miniabatoare) şi ambalarea (mai târziu, procesarea) produselor rezultate.
• Motivarea  forţei de muncă feminine de preparare în vederea comercializării de produse ca: dulceţuri, fructe uscate, sucuri, ciuperci conservate, conserve de legume, compoturi, şerbet, prăjituri de casă, pâine de casă etc.
• Includerea în oferta de PAT  şi a produselor apicole, fructelor de pădure cultivate în grădină, produse din lapte, pastramă, nuci şi preparate din nuci ,băuturi alcoolice produse în gospodărie, cidru, hidromel, vin-pelin şi vin-mentolat, secărică, vişinată etc.
• Produsele de tip artizanat pot însoţi oferta de PAT. De pildă, băuturile alcoolice pot fi vândute, fiind amabalate şi în vase  ceramice (tip ulcior) sau din lemn (tip ploscă),etc.

 

         Modalităţi de realizare a Programului


           Un compex de instrumente trebuie mobilizat pentru a face Programul viabil ca, de exemplu:

a. Instrumente de ordin administrativ. Prioritare pentru realizarea Văii Prahovei turistice se consideră următoarele:
• Stabilirea responsabilităţii gestiunii zonei Văi Prahovei şi realizării Programului de amplificare a activităţii economice în zonă, prin organizarea turismului de sfârşit de săptămână şi prin promovaresa PAT. Posibil ca iniţial, entitatea organizatorică să fie Consiliul Judeţean  Prahova  sau forme de investiţie public-privat.
• Delimitarea spaţiului geografic ce priveşte comercializarea PAT şi a arealului agricol de producţie.
• Finanaţarea Programului pe etapele realizării lui.
• Corelarea PUG-ului localităţilor din zona turistică a Văii Prahovei cu noul Proiect şi cu Prioectul autostrăzii Bucureşti – Braşov.
• Conceperea măsurilor de reducere a impactului  ecologic al transportului în zonă prin:  modernizarea transportului pe calea ferată, prevederea de culoare pentru biciclişi  de-alungul autostrăzii Bucureşti - Braşov, transport cu autobuze, etc.
• Atenuarea desavantajelor economice şi sociale ale turismului de sfârşit de săptămână prin preverea în Proiect  a destinaţiilor pentru construcţii ce  privesc tabere de vacanţă, tabere pentru copii, cămine diverse, şcoli cu internate, centre de instruire naţionale şi internaţionale în domeniile turismului, alpinismului, pregătirii   mâncărurilor ecologice şi cu PAT, turism balnear, şcoli de înnot pentru copii şi amatori şi pentru  performanţă (pe baza apei geotermale din zonă), centre de tratament al sănătăţii pe baze neconvenţionale (valorificarea experienţei bune acumulate până în prezent), pescuit sportiv pe tot râul Prahova  şi concursuri de pescuit, centre pentru recuperare medicală şi convalescenţă, case de retragere pentru pensionarii cu stare materială bună, centre de perfecţionare profesională, solarii diverse, ştranduri , etc.
• Stabilirea regimului proprietăţii în zonă şi a spaţiului adiacent autostrăzii Bucureşti - Braşov pentru a facilita realizarea infrastructurii de comercializare a PAT.

Instrumente de ordin economic  care susţin Proiectul turistic al Văii Prahovei dintre care:
• Politici pentru atragerea investitorilor în zonă.
• Găsirea de surse financiare pentru  regularizarea albiei râului Prahova, amenajarea şi modernizarea dumurilor din zonă, reţele de apă potabilă, canalizare, tratare ape uzate, reţele electrice, amenajarea râului Prahova pentru pescuit, sonde penru apă geotermală etc.
• Soluţii pentru asigurarea cazării turiştilor de  week-end; reconsiderarea potenţialului existent şi amplificarea acestuia inclusiv prin punerea în valoare a fondului de locuinţe al populaţiei din zona Văii Prahovei care trebuie adaptate la cerinţele turismului de sfârşit de săptămână la începutul sec. XXI.
• Diversificarea ofertei turistice astfel încât,Valea Prahovei să fie atractivă tot timpul anului incluzând şi turismul montan.
• Stabilirea capacităţii Văii Prahovei de a primi şi găzdui un număr optim de turişti de sfârşit de săptămână, dată esenţială  pentru proiectarea zonei, dar şi pentru producătorii agricoli din zona adiacentă pentru a-şi  stabili planurile de producţie.
• Creditul agricol să devină o realitatea în economia rurală.
• Veniturile aduse de proiectul Văi Prahovei şi de  comercializare a produselor agricole sunt integrate la nivelul tuturor participanţilor  şi trebuie văzute pe termen lung pentru a amortiza investiţiile mari în infrastructură.

La nivel conceptual,  decidenţii, specialiştii, autorităţile publice ale localităţilor din  zonă, asociaţiile de  producători agricoli  etc. Trebuie să colaboreaze pentru a realiza un complex turistic de mare  întinere geografică şi care s-ar putea extinde până la Braşov,integrând localităţile existente cu noile constucţii tipice sec.XXI, punând în evidenţă atuurile zonei, atuuri fără de care proiectul  turistic al  Văii Prahovei nu are rost. Printre aceşti atractori de prim rang s–ar putea nota:
• Muntele cu tot ce înseamnă el pentru turismul din toate anotimpurile.
• Apa, găsită ca râul Prahova şi afluentul său – Doftana şi, mai ales, apele geotermale exploatate în zonă.Ultima  resursă naturală ar putea deveni motorul dezvoltării zonei turistice şi a celei agricole dacă este inteligent pusă în valoare prin transformare în energie termică, electrică, dacă alimentează zeci de bazine de mari dimensiuni  destinate înnotului şi divertismentului şi sute sau mii de piscine, ori dau viaţă serelor pentru legume, zarzavaturi şi fructe din zona agricolă adiacentă.
             Amenajarea pentru pescuit a râului Prahova (până în apropierea
     Municipiului Ploieşti) ar  atrage în rândul turiştilor şi un segment din
     populaţia în vârstă a marilor oraşe  apropiate,dar ar şi favoriza amplasarea
     locurile de campare a turiştilor, a construcţilor de case de vacanţă, hoteluri,
      solarii pentru persoane de toate vârstele, organizare de picnicuri ,magazine
      de comercializare  PAT etc.
• Apropierea de Municipiile Ploieşti, Braşov, Bucureşti, Târgovişte trebuie privită ca un atuu de prim rang şi tratată ca atare ca posibilităţi de deplasare a omenilor, mărfurilor, mijloacelor de asigurare a serviciilor etc, iar toate acestea gândite după criteriul ecologic şi al câştigării de timp. Dacă aceeaşi decidenţi care încearcă de cca 20 ani să fluidizeze  transportul auto pe o zonă restrânsă de şosea, Bucureşti-Otopeni vor proiecta şi transportul în incinta zonei turistice a Văii Prahovei, proiectul descris mai sus nu se poate realiza într-o sută de ani!
• Turismul pentru sănătate poate deveni al patrulea atractor al zonei, suportul acestuia fiind: apele geotermale cu conţinut de sulf, climatul, calitatea aerului şi a apei, dietele bazate pe alimente de calitate ecologică şi tradiţională, realizările  notabile ale medicinii necovenţionale, posibilităţile de divertisment.
• În sfârşit, al cincilea atractor poate deveni, într-o Europă unde concurenţa pe piaţa servicilor turistice este acerbă, calitatea resursei umane: calitatea ireproşabilă a serviciilor (însuşită în şcoli organizate în zonă), ordinea socială, aspectul şi comportarea populaţiei, inclusiv a ţăranilor care vin să-şi vândă produsele,  curăţenia de tip 0ccidental (noţiune rar cunoscută în România), condiţiile de higienă de acelaşi tip, etc.


                   Observaţii  finale

                          Programul schiţat mai sus  prezintă ca principale avantaje:
• Demonstrarea viabilităţii sistemului agricol actual, cu toate tarele lui, din zona de munte şi deal, căruia i se crează posibiltăţi de comercializare a produselor excedentare şi anume pentru acelea pe care el ştie cel mai bine să le cultive.  Este posibil să   se împiedice sau să se întârzie depopularea satelor din zonă.
• Perspectivă pentru agricultorii ce se înapoiază în ţară  după ce au lucrat în străinătate de a se angaja într-o activitate productivă.
• Creare de locuri noi de mncă.
• Impunerea pe piaţa internă şi ulterior şi pe cea externă a produselor agricole tradiţionale, alternativă la produsele agriculturii moderne, supravieţuirea micii gosodării rurale din vecinăatea Văii Prahovei.
• Modalitate pentru populaţia cu venituri modeste de a-şi petrece sfârşitul de săptămână nu departe de reşedinţa lor.
• Dacă programul Zonei turistice a Văii Prahovei are succes şi alte zone ar putea să-l imite: Valea Argeşului, Valea Teleajenului,Valea Bistriţei etc.
• Caracterul de program demonstrativ cu valenţe semnificative ca  magnitudine (sociale, economice, ecologice etc) ar trebui susţinut pentru  a fi încadrat într-unul din Programele finanţate de Uniunea Europeană.
• Punerea în valoare a unor resurse naturale incomplet valorificate în prezent.
• Capacitatea decidenţilor de a iniţia şi realiza proiecte de anvergură care să fie compatibile cu intersul naţional .
 
                              Ultima aserţiune de mai sus poate fi şi condiţionarea esenţială a reuşitei unui  asemenea Program.

 

NOTA AUTORILOR:

Subliniem aici, la acest studiu de caz, intenţia, tendinţa şi chiar posibilitatea de a face din satul prahovean şi producţia lui alimentară, artizanală şi chiar a altor industrii apte să se dezvolte, un suport de produse locale pentru staţiunile turistice şi balneo-climatice. Iar din aceste  staţiuni care vor căpăta un plus de specific local, deci un plus de atractivitate prin asemenea produse locale,  un important debuşeu pentru vânzarea lor, vaorificarea lor turistică, promovarea lor la standarde europene.
Am ales dinadins acest judeţ care are şi o economie agrară de mare potenţial agricol, horticol, pomicol, avicol, animalier, forestier, cu zone diferite: carpatice, subcarpatice, de câmpie sau de importanţă hidrografică şi cu microclimate diferite, tocmai pentru a se putea demonstra prin el modul în care ruralul producător de bunuri alimentare şi de industrie casnică poate aduce o mare contribuţie la personalizarea ofertei turisticeîn zone atât de importante cum sunt Valea Prahovei, Vălenii de Munte şi Cheia, Slănicul şi Telega, Breaza şi Cornu.
Conjugarea intereselor de  dezvoltare dintre rural şi urban pot produce aici minunea unui specific local bine valorificat prin susţinere reciprocă. Dacă, pe lângă bogăţia naturii şi a climei care le fac astăzi celebre, marile şi micile staţiuni turistice vor fi aprovizionate, nu cu banalele produse universale din supermarketuri, ci cu cele mai reale produse autohtone care pot căpăta în timp marcă europeană, atunci turiştii care şi aşa vin destui doar pentru peisaj şi climat, vor veni pentru celebrele vinuri prahovene, pentru brânzeturi şi mezeluri specifice, pentru            Cu timpul, perseverând, suntem siguri că se va dezvolta şi o gastronomie specifică, având reţete de bucătărie specifică, oferte alimentare specifice, artizanat specific, adică tot ce constituie atracţiile şi mijloacele specifice de dezvoltare a turismului.
Mai mult decât atât: Îndrăznim să afirmăm că o asemenea conlucrare de piaţă va putea contribui substanţial la dezvoltarea culturii locale valorificând tradiţiile şi chiar atele culte prin oferta artistică pe care fiecare formaţie comunală o poate oferi scenelor din staţiunile turistice. Organizarea unui program permanent de rotire pe aceste scene a talentelor şi formaţiilor din judeţ va contribui, pe de o parte, la acest specific atractiv oferind turiştilor ca „entertainement” nu numai producţii artistice de circulaţie generală pe care, ca şi produsele de supermarket,  le pot găsi oriunde, ci lucruri noi, inedite, din creaţia noastră culturală care este în plină vigoare şi, în plus, absolut specifice zonei. Pe de altă parte însă, valorificate printr-un management inteligent pe scenele staţiunilor turistice cărora le-ar da culoarea originală a unor petreceri specifice, cum se întâmplă în întreaga lume prin conjugarea atracţiilor turistice cu carnavalurile de tradiţie locală, asemenea activităţi culturale locale care au nevoie astăzi de finanţare din partea Consiliilor locale şi judeţene, ar putea începe să se autoîntreţină, măcar parţial, ceea ce va fi o bucurie pentru primari, dar vor fi şi stimulate la perfecţionare şi diversificare artistică prin pretenţiile pe care, chiar şi sub formă de concursuri pe teme datele-ar avea de la ele organizatorii din staţiuni.
Din asemenea motive ne-am ales pentru acest studiu de caz judeţul Prahova. Pornind de la experienţa de aici, acelaşi lucru seva  putea face si la mare si in toate judeţele cu staţiuni turistice consacrate.  Satul devine un prestator de servicii pentru staţiune, ajungând să ofere în condiţii de aprovizionare ritmică ce ajunge la contracte ferme de la produse alimentare şi de industrie casnică, pana la cele cultural artistice cu o programare permanenta a formaţiilor din comune pe scenele si estradele staţiunilor, odihna în acestea constituind şi o delectare folclorică.
 Un alt rezultat va fi că, prin aceasta se va ajunge la o îmbinare mai organică între turismul propriu zis si agroturism, localitatea rurală care oferă servicii devenind, cum este normal, o anexa si o suplimentare a posibilităţilor oferite de întreaga zona turistică, toate bogăţiile de tradiţie alimentară, sportivă sau artistică  punându-şi amprenta în egală măsura  asupra satelor şi staţiunilor.

 

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971