Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010
Anul 2009 periodic nr. 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
SCURTĂ DESCRIERE A ACESTEI REVISTE
DEZBATERILE NOASTRE
O NOUA DEZBATERE : « PARTIDE DE DOCTRINĂ SAU GRUPĂRI DE INTERESE FĂRĂ PRINCIPII
FRAGMENTE DIN ROMANUL « FEMEIA, FIE EA REGINĂ…
FRAGMENTE DIN ROMANUL ,,FEMEIA, FIE EA REGINĂ...\"- continuare
FRAGMENTE DIN ROMANUL ,,FEMEIA, FIE EA REGINĂ...\"- continuare II
CONSOLIDAREA MICII GOSPODARII RURALE ÎN ZONA DE MIJLOC A CURSULUI IALOMITEI
Amplificarea activităţii economice în zona VALEA PRAHOVEI
APEL CÃTRE PRIMARII COMUNELOR ROMÂNIEI
COMPLETĂRI LA BIOGRAFIA LUI EMINESCU?
CONSTANTIN FROSIN PREZINTĂ ÎN LIMBA FRANCEZĂ POEMELE LUI ION BARBU
GEORGE ANCA PREZINTĂ ÎN LIMBA ENGLEZĂ TREI POEME PE O TEMĂ CLASIC-ROMÂNEASCĂ
POEZIE CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ - Versuri de George Anca
Versuri de Rodica Elena LUPU
Corneliu FLOREA - DORURILE OANEI PELLEA
Despre cărţi şi noi apariţii editoriale - VOLUME DE: Feodor Angheli, Rodica Elena Lupu, Elisabeta Iosif, Georga Roca, Abhel Bardac, Carmen Catunescu, Florica Bud, si publicatiile \"AMANAHUL ASQLR\", \"Cetatea lui Bucur\", \"Dor de dor\" COMENTATE DE: Al.Florin Tene, Constantin Frosin, Melania Cuc, Ion Balu, Adrian Erbiceanu, Ionut Caragea, Cezarina Adamescu, Constantin Mitulescu, Pamfil Biltiu
CĂRŢI ŞI NOI APARIŢII EDITORIALE - CONTINUARE
CĂRŢI ŞI APARIŢII EDITORIALE - CONTINUARE 2
Partea întâi „DIN FOLCLORUL INTERNETULUI”: anecdotele vremii culese de George ROCA şi Cezar TEODORESCU:
TABLETA MEFIETICULUI
Să salvăm Casa Haret!
RUBRICA LUI Ioan LILĂ - PASO DOBLE 3
OFERTE!
CASATORIE

Material -suport la lucrarea ,,Cine hrăneşte România? ''

 

 CONSOLIDAREA  MICII  GOSPODARII  RURALE ÎN ZONA DE MIJLOC  A CURSULUI IALOMITEI

 


                        În continuarea lucrării  CINE HRĂNEŞTE ROMÂNIA?, publicată în ALBINA ROMÂNESCĂ  din septembrie 2009, se prezintă alte două studii de caz ce privesc evoluţia gospodăriei rurale, a progresului satului.
        Demersul autorilor şi intenţia redacţiei publicaţiei Albina românească se înscriu dorinţa de oferi  celor interesaţi (gospodari, primari, asociaţii profesionale, instituţiile statului cu interese în agricultură,etc), elemente care să-i ajute la conturarea strategiilor locale de evoluţie a satului românesc

 

1. Evoluţia unei zone cu mică gospodărie consolidată


                        Schiţa strategică  priveşte o zonă geografică formată din patru comune vecine situate  într-un spaţiu mărginit de municipiile Ploieşti, Bucureştri şi Târgovişte. Evoluţia istorică a celor patru comune, apropierea de patru oraşe mari cu multe posibiltăţi de câştig finaciar, de şcolarizare a tineretulu, de agajare ca navetist sau stabilire la oraş ca salariat, cel mai adesea în industrie, au fost conjuncturi favorabile pentru depăşirea nivelului de subzistenţă al gospodarilor şi crearea premiselor pentru abordarea unei strategii de dezvoltare.
         Aceste observaţii sunt valabile  statistic, în realitate continuă să existe şi gospodării care evoluează la limita subzistenţei, dar şi gospodării ce-şi completează veniturile cu pensiile sau salariile primite - urmarea muncii la oraş şi  care se înscriu pozitiv în balanţa veniturilor comunei.

       O diagnoză foarte sumară a  economiei celor patru comune scoate în evidenţă următoarele:
• Suprafaţa medie de teren arbil pe gospodărie depăşeşte dublul suprafeţei tipice gospodăriei de subzistenţă.
• Sunt multe case noi sau construite în ultimii 30-40 ani. În ultimni 20 ani au fost construite case cu arhitectură şi confort urban, proprietarii  fiind fiii satului care locuiesc, în prezent la oraş.
• Localităţile nu au toate reţele de apă  potabilă şi canalizare, iar reţeaua de drumuri este în suferinţă.
• Activităţile nonagricole nu a pondere semnificativă în totalul activităţii  economiei rurale.
• Activităţi economice(creştere vite, fabrici de alcool, piscicultură etc) sunt prezente, dar operate de străini  de comună (întreprinzători români şi străini).
• Sunt serioase dificultăţi la comercializarea surplusului de produse agricole în ciuda  apropierii de pieţele  celor trei mari oraşe din  vecinătate.
• Emigrarea tinerilor nu  a ajuns să fie un fenomen, este un proces real, dar nu de anvergură. Explicaţia este simplă: s-au mai găsit locuri de muncă în zonă şi a scăzut mult natalitatea.
• Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei este prezent şi are caracteristică un excedent mare de persoane feminine  faţă de bărbaţi, ceea ce face dificilă lucrarea pământului şi creşterea vitelor.
• Oameni de afaceri din afara zonei achiziţionează terenul agricol, preponderent în scop speculativ, reducând gospodăria la perimetrul curţii şi grădinei. Se consideră fenomeunl foarte periculos, greu de controlat şi profund dăunător pentru agricultură, deoarece terenul astfel cumpărat ( la preţuri mici) rămâne nelucrat ( a se vedea terenurile ce mărginesc şoseaua şi calea ferată Bucureşti- Ploieşti).
• Productivitatea terenului agricol este redusă faţă de performanţele europene, iar culturile de grâu şi porumb sunt considerate nerentabile, deoarerce s-a redus  numărul animaleor  şi al păsărilor domestice, iar piaţa sau sistemul subvenţiilor nu sunt stimulative.
• Decalaj mare existent între sat şi oraş în domeniile: economic,
      educaţional, cultural, de divertisment.
                                   
                                   Zona are însă potenţial de dezvoltare ce justifică o Strategie  pe termen lung, dedicată acestui scop; atuurile luate în seamă, ca suport al Strategiei, ar putea fi considerate următoarele:
• Existenţa unor resurse naturale precum: râurile Ialomiţa şi Prahova, argilă de foarte bună calitate, apă geotermală, etc.
• Număr redus de analfabeţi; mulţi copii urmează şi cursuri şcolare la oraş, pensionarii care au lucrat în industrie au grade diferite de şcolarizare, mai ridicate  însă, decît gospodarii rămaşi în sat să lucreze pământul.
• Climat de ordine socială, lipsa conflictelor majore de ordin social, politic ,cultural, etnic (aprecierile aparţin Primarilor celor patru comune).
• Existena unor drumuri judeţene şi naţionale, cale ferată ce interferă cu zona şi ar putea constitui avantaje pentru funcţionarea unor canale de comercializare a produselor şi organizarea de activităţi nonagricole în zonă.
• Fondurile financiare nerambursabile oferite de Uniunea Europeană au fost în mică măsură accesate până acum( pentru repararea unor podeţe şi poduri, modernizarea şcolilor, construirea de gădiniţe pentru copii etc);i nfrastructura ar fi un teren imens de investiţii.
• Comunele mai au încă islazuri, propice creşterii animalelor domestice.
• Pieţele apropiate pentru produse agricole au dimensiuni foarte mari, ceea ce ar da siguranţă investiţiilor în agricultura zonală

        Restricţile principale ale procesului de dezvoltare a comunelor  a  zonei celor patru comune sunt cunoscute, în general, ca acţionând la nivelul întregului mediu rural şi anume:
• Demotivarea gospodarilor de a se antrena în  activităţi ce amplifică veniturile proprii.
• Îmbătrânirea populaţiei, rată redusă a natalităţii.
• Decalaj mare între oraş şi sat, regăsit în nivelul de trai şi venitul anual per gospodărie.
• Simţ redus de iniţiativă în iniţierea unor activităţi nonagricole, în găsirea de forme de asociere pentru producţia şi desfacerea produselor agricole, în găsirea şi punerea în funcţiune a unor canale de comercializare a produselor agricole.
• Politicile de atragere a investitorilor în activităţi agricole şi nonagricole nu sunt iniţiate şi urmărite riguros, nu sunt stabilite stimulentele ce se oferă, nu este  conturat parcul agroindustrial – principalul atractor pentru investitori
• Primăriile nu au devenit motorul dezvoltării localităţii, orizontul de timp al Primarilor şi  al Consilierilor nu depăşeşte, de cele mai multe ori, durata mandatului electoral.


       Într-un asemenea spaţiu economic, social, politic ( ultimul, din nefericire, neprielnic dezvoltării mediului rural) se propune o schiţă de Strategie de evoluţie a zonei celor patru comune considerându-se că zona are certe posibilităţi de dezvoltare. Numai dacă ar pune în valoare resursele de apă geotermală pentru obţinerea de legume pentru oraşele Ploieşti, Târgovişte şi Bucureşti, zona ar deveni foarte bogată, atractiva pentru tineri, oameni de afaceri, emigranţi ce se întorc în ţară, pentru şomerii din industrie şi din administraţia publică.

 


STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ZONEI
                                           -   Schiţă  -


Obiective strategice
Se propune o strategie de dezvoltare  pe termen lung ( 15-20 ani), integratoare la nivelul aşezărilor din zonă, bazată pe resurse naturale şi de personal proprii şi pe fonduri de investiţii ( şi investitori )  preponderent din afara zonei .
Economia zonei devine suportul procesului de dezvoltare:  modernizarea tuturor activităţilor care au ca finalitate reducerea decalajelor dintre oraş şi sat, stabilitatea populaţiei, alt nivel de trai.
Obiectivul strategic principal devine astfel :
“ Amplificarea activităţii  economice în scopul modernizării mediului rural si stabilizării populaţiei “
De amintit că fenomenul actual, periculos pentru satul românesc este depopularea, îmbătrânirea populaţiei, exodul tinerilor. Stabilizarea numărului populaţiei ( la o rată de creştere demografică pozitivă) dă sens noţiunii de dezvoltare si justifică strategia.
Obiectivele subordonate obiectivului strategic principal şi care formează esenţa planului de dezvoltare locală – sunt următoarele :

1    Realizarea / modernizarea infrastructurii şi anume :

1.1.   -   drumurile publice;
1.2.   -   alimentarea cu apă potabilă;
1.3  -     alimentarea cu gaze naturale ( prioritate, parcurile agro-
              industriale);
1.4   -   canalizare si staţii de tratare a apelor uzate;
1.5   -   depozite pentru deşeuri solide.

 

2   Consolidarea / amplificarea activităţii economice în agricultură prin :

       2.1   -   creşterea productivităţii solului ( dublare ) prin irigaţii pe suprafeţe
                              reduse de teren şi valorificarea apei râului Ialomiţa.
       2.2   -   culturi cu valoare adaugată mare precum : plante oleaginoase, materii
                              prime pentru obţinerea biocombustibililor ( rapiţă, soia, sorg, etc.)
2.3 -   plantarea a 3000 nuci şi 300 cireşi negri pe teren public-privat pentru
            obţinerea de fructe si lemn de mobilă.
       2.4   -   organizarea de sere ( legume, zarzavaturi, flori, struguri, etc.)
                              încălzite  cu apă geotermală şi stropite cu apa din râul Ialomiţa.
       2.5   -   certificarea calităţii de “produse ecologice“ sau “produse tradiţionale“
       2.6   -   resuscitarea interesului pentru culturile de in si cânepă.

3.   Investiţii în parcurile agroindustriale:

       3.1   -   amenajarea parcurilor agroindustriale.
       3.2   -   ofertă în atenţia investitorilor, exemple :
  3.2.1   -   produse prefabricate din beton (pentru oraşele din apropiere);
  3.2.2   -   materiale de construcţii pe bază de argilă;
  3.2.3   -   producere de biocombustibili;
  3.2.4   -   morărit si panificaţie;
  3.2.5   -   fermă pentru creşterea struţilor ( exemplu Mânăstirea Pissiota );
  3.2.6   -   conserve de legume;
  3.2.7   -   sucuri naturale din struguri;
  3.2.8.   -  îmbuteliere apă plată;
  3.2.9   -   forare si distribuire apă geotermală;
  3.3.0   -   prelucrare deşeuri din materiale plastice.

4.   Consolidarea ( amplificarea activitătii economice în cadrul gospodăriilor
                  individuale):

       4.1   -   disponibil de apă pentru grădinile de zarzavaturi ş legume;
       4.2   -   pomi fructiferi de înaltă productivitate si valoare economică ridicată;
       4.3   -   creşterea numărului de păsări domestice;
       4.4   -    punerea în valoare a izlazurilor comunale, păşuni şi creşterea
                               numărului animalelor domestice;
       4.5   -   diversificarea culturilor din grădini ( fructe de pădure, plante,
                               aromate, flori, etc.)
       4.6   -   râul Ialomiţa : oportunitate pentru creşterea raţelor şi gâştelor;
                  4.7   -   gestionarea corecta a gunoiului de grajd şi folosirea acestuia ca nutreţ
                               pentru sol sau cmercializare;
       4.8   -   conserve de legume şi zarzavaturi pentru uz propriu şi comercializare,
                               eventual de tip ecologic sau tradiţional;
       4.9   -   dulceţuri de casă pentru comercializare;
       4.10 -   compoturi pentru cantine, cămine, tabere de copii, spitale;
       4.11 -   alte activitaţi aducătoare de venit;

5.   Stimularea unor activităţi inovatoare ale populaţiei şi sprijinirea acesteia de a
                 le pune în practică. Domenii de interes :

       5.1   -   valorificarea complexă a apelor geotermale din zonă:
                              prin termoficarea locuinţelor, încăzirea serelor agricole, bazine de
                              locuinţelor, incălzirea serelor, bazine de înnot, tratament balnear,
                               culturi de biomasă, etc.
   5.2   -    irigaţii ( râul Ialomiţa  ca sursă) pe suprafeţe reduse de teren;
       5.3   -    preluarea unor practici economice pozitive din activitatea
                               mânăstirilor  din judeţele Prahova si Ialomiţa ( Pissiota
                               Ghighiu, Crasna, etc.) ce privesc agricultura ecologică, reţete
                               proprii de  mâncăruri şi dulceaţuri, creşterea struţilor
                               conservarea ciupercilor
       5.4   -    promovarea sculpturii în lemn la fabrica de mobilă din zonă;
       5.5   -    inventarierea meseriilor pe cale de dispariţie si reconsiderarea
                               unora  utile zonei;
                  5.6   -    mijloace de promovare a produselor din zonă pe pieţele interne
                               si  externe;
       5.7   -    organizarea unor pieţe în interiorul zonei;
       5.8   -    identificarea unor produse originale, protejarea acestora
                                (  brand) ) şi  comercializare;
       5.9   -    organizarea pepinierelor de pomi fructiferi pe lângă şcolile din
                               zonă;
       5.10 -    punerea în valoare a deşeurilor provenite de la unităţile
                               industriale  din  zonă şi a propriilor deşeuri din agricultură;
                5.11   -    aclimatizarea unor specii de plante ce-şi extind arealul către
                               nord, ca  urmare a efectului de seră;
     5.12   -   organizarea de păstrăvării în zona râului Ialomiţa;
                5.13   -   valorificarea surselor regenerabile de energie din zonă;
     5.14   -   profil modern pentru căminul cultural viitor.

6   Infiinţarea si extinderea serviciilor in zonă ca, de exemplu:

      6.1   -   servicii pentru agricultură :
  6.1.1   -   apă pentru irigaţii;
  6.1.2   -   apă caldă pentru sere;
  6.1.3   -   execuţie lucrări agricole;
  6.1.4   -   transport produse agricole;
  6.1.5   -   comercializare produse;
  6.1.6   -  credite pentru agricultură;
  6.1.7 -    certificarea calităţii produselor agricole (ecologice,
                                       tradiţionale);
                        6.1.8   -   depozitarea produselor în vederea comercializării;
  6.1.9   -   abator ( abatoare ) pentru animale.
       6.2   -   servicii in afara agriculturii :
                        6.2.1   -   ofertă pentru amplasamente ( teren public sau privat )
                                        pentru tabere de copii, cămine pentru persoane in vârstă,
                                        personae cu dizabilitaţi, case de retragere (cu suţinere
                                        financiară proprie );
                                        centre de tratament cu apă geotermală sulfuroasă;
  6.2.2   -   cantine-restaurant la nivel de comună ( pentru  cadrele
                                       didactice, medicii, funcţionarii, salariaţii unităţilo
                                        industriale   din zonă );
  6.2.3   -   servicii pentru divertisment.

7   -   Modernizarea mijloacelor şi ridicarea nivelului procesului de învăţământ :

      7.1   -   modernizarea infrastructurii şi asigurarea utilităţilor necesare;
      7.2   -   dotare la nivelul şcolilor urbane;
                 7.3   -   atragerea de cadre didactice cu nivel profesional ridicat şi foarte
                             ridicat  prin ofertă de locuinţe şi locuire, salarizare, integrare în
                             viaţa  comunităţii, în activităţi auxiliare. Ideal, cadrele didactice
                             ar trebui să provină din fiii satului.
;
               7.4   -   adaptarea curiculei şcolare la nevoile zonei şi la cerinţele tipice
                             societăţii secolului XXI, ca de exemplu :
           7.4.1   -   stimularea spiritului inovator;
           7.4.2   -   însuşirea unor elemente ale economiei de piaţă;
           7.4.3   -   stimularea spiritului întreprinzător;
  7.4.4   -   competiţia;
           7.4.5   -   asumarea riscurilor;
           7.4.6   -   practici agricole dezvoltate în atelierele şi loturile
                                     de teren proprii.
             7.5   -   îmbunătaţirea calităţii învăţământului, prioritare fiind :
          7.5.1   -   campania “ zero analfabeţi “ ;
    7.5.2   -   completarea studiilor pentru ciclul V-VIII;
 7.5.3   -   selectarea copiilor dotaţi şi îndrumarea spre şcolile din marile
                                    oraşe (burse)
          7.5.4   -   selectarea copiilor supradotaţi şi îndrumarea către şcolile de
                                    excelenţă;
          7.5.5   -   cămine pe lângă liceele din zonă;
          7.5.6   -   asigurarea deplasării elevilor la şi de la şcoală, idem a
                                    personalului  didactic;
          7.5.7   -   rata de promovabilitate a absolvenţilor de liceu în
                                   învătământul superior să creasă de 5-10 ori (astăzi este de
                                   2%, ca medie pe ţară);
7.5.8  -   colaborare profesională între profesorii din zonă şi cei din
              marile  oraşe;
          7.5.9   -   grădiniţe pentru cel puţin 80% din copii.

8   Desfăşurarea activităţilor culturale la nivel superior faţă de prezent prin:

        8.1  -  construirea  a trei centre culturale prin reconsiderarea  fostelor camine
                   culturale concepute şi realizate cu 40-60 ani în urmă , stabilirea de
                   funcţii moderne noilor entităţi,ca: manifestarea culturii zonale,
                   informare, inovare,  păstrarea şi exprimarea tradiţiei, prezentare de
                   spectacole, adunări publice,  expoziţii, inclusiv de interes tehnic-
                   profesional pentru agricultori, comunicare   cu exteriorul zonei, centre
                   de creaţie cultural-artistică, etc.;
       8.2   -  organizarea de spectacole în sală şi în aer liber, festivaluri, concursuri în
                  zonă şi în afara zonei.

 9   Organizarea divertismentului în mediul rural, prioritar pentru tineri:

       9.1   -   imaginarea de activităţi sportive ce pot fi organizate şi desfăşurate pe
                   terenul   comunal, inclusiv la nivel competiţional zonal sau judeţean;
       9.2   -   realizarea bazelor corespunzătoare, bazine de înnot, teren de  fotbal;
       9.3   -   organizarea de serbări, aniversari, etc., prilej de întâlnire a locuitorilor,
                   de  petrecere, schimb de opinii, cunoaşterea şi afirmarea  liderilor locali,
                   evidenţierea personală, etc.
       9.4   -   cercuri de creaţie pentru copii;
       9.5   -   săli de sport, corespunzător dotate;
       9.6   -   pregatirea fizică prevăzută în curricula  şcolară;
       9.7   -   întreceri sportive între şcoli;
       9.8   -   săli de spectacol.

10     Îmbunătăţirea imaginii aşezărilor rurale din zonă, prin:

 -   conturarea centrului comunei, a pieţei centrale prin  amenajări
                corespunzătoare;
 -   controlul aspectului drumurilor, faţadelor clădirilor, gardurilor;
 -   evidenţierea monumentelor şi a instituţiilor publice;
 -     marcarea  caselor cu semnificaţie deosebită: eroi de război, profesorii şi
                  învăţătorii locali, personalităţi din zonă, etc.;
 -    organizarea de muzee de interes local;
 -    punerea în valoare a unor fântânii publice, arbori centenari. Terenurile
                 virane se pot transforma în miniparcuri, terenuri de joacă pentru
                 copii, etc.;
 -    amenajarea staţiilor de aşteptare pentru mijloacele de transport auto;
 -    evitarea prezenţei deşeurilor solide de-alungul drumurilor, spaţiilor
                 publice terenurilor arabile, malul apelor, etc.;
 -    impunerea imagii zonei la nivel judeţean si naţional;
 -    valorificarea la nivel naţional a noţiunilor sau conceptelor de:
                      *   parc agroindustrial;
                      *   cămin cultural modern;
                      *   consolidarea, extinderea activităţilor economice la nivel de
                                      gospodarie;
         *   irigaţii pe suprafeţe reduse de teren
                                 *   adaptări ale legislaţiei actuale în cazul  curriculei  şcolare
                                      din  mediul  rural, local;                                   
        *   extinderea la nivel naţional a  iniţiativei plantării de nuci,
              cireşi    negri etc. pe spaţiile publice .De exemplu, plantarea
              a 10 milioane  de nuci în următorii 10 ani.

 11   Gestiunea situaţiilor de risc major, prin: 
 
 -   inventarierea situaţiilor care prezintă risc major pentru zonă. Exemple posibile ;
         *   inundaţii datorite râului Ialomiţa;
         *   defrişării pădurilor;
         *   înstrăinării terenului agricol;
         *   sporului demografic negativ;
         *   ratei ridicate de somaj;
         * contaminării apelor freatice cu substanţe organice şi agenţi
                                    patogeni.
 -   gestiunea fiecărei situaţii.

12   Îmbunătăţirea activităţii administraţiei publice, prin:  

 -   transparenţa activităţii, a deciziilor luate;
 -   motivarea populaţiei la realizarea deciziilor, forme de motivare;
 -   organizarea entităţii de urmărire a realizarii strategiei de dezvoltare a
                zonei, în  cadrul organigramei Primăriei;
            -   organizarea unei entităţi pentru consultanţă în afacerile locale în
                 conexiune cu entitatea  ce se ocupă de strategie.

 

Modalităţi şi instrumente de realizare a strategiei


         Obiectivele, subobiectivele şi activităţile propuse  în cele 12 puncte menţionate mai sus nu pot deveni realităţi decât printr-o muncă susţinută, tenace,  a întregii comunităţi, condusă inteligent şi profesional, cu pasiune şi dăruire pentru localitate şi locuitării săi, de c[tre Primărie (Primar, Consilieri, angajaţi). Acest comandament ce-şi asumă modelarea viitorului comunei trebuie să fie active pe toată durata preconizată pentru atingerea obiectivelor strategie, durată care presupune  o etapă scurtă (cca 4 ani ), medie (cca 10 ani) şi lungă de timp (peste 2o ani). Aceasta înseamnă mai multe mandate electorale, mulţi primari, dar toţi aplecaţi asupra realizării Strategiei şi îmbunătăţirii  continue a ei şi perfecţionări managementului acesteia.
       Formarea acestui comandament este etapa de start a evoluţiei comunei, urmărită printr-o Strategie. De calitatea comandamentului, privit în perspectiva multor ani, depinde avansul mai lent sau mai alert al comunei către dezvoltare sau, dimpotrivă, către involuţie. Comandamenul este caracterizat prin motivaţie comună, omogenitatea intenţilor în favoarea comunităţii, prin cunoaşterea şi slujirea intereselor cetăţenilor. Jurnaluilor de bord trebuie să fie Strategia şi modul de realizare a obiectivelor. Culoarea politică a membrilor comandamentului nu este în contradicţie cu obiectivele Strategiei ci trebuie privită numai ca drapelul sub care, membrul de partid, luptă pentru a găsi modalităţi de realizare  în condiţii optime a obiectivelor ca: atragere fonduri de la buget, realizare infastructură, modernizare şcoli, atragerea investitorilor, punerea în valoare a comunei (economic, cultural, turistic, educaţional, etc).
       Comandamentul trebuie să aibă un plan de bătaie care să definească precis obiectivele,etapele şi forţele pe care se bazează să câştige bătălia cu inamicii neîndurători ca: sărăcia, nepăsarea, demotivarea muncii, hoţia, beţia, lipsa de solidaritate umană, demagogia etc. Acest plan de  bătaie îl formează Strategia de evoluţia a localităţii şi care aparţine, atât ca elaborare cât şi ca realizare ( şi prin  rezultatele  scontat), tuturor membrilor localiătăţii. Indiferent cine elaborează Strategia, o firmă de specialitate sau un colectiv din comună, ea trebuie să fie cunoscută, completată cu gândirea, experienţa tuturor locuitorilor, însuşită în final de Consiliul Comunal şi devenită act  pentru ordonarea activităţilor viitoare ale Primăriei şi ale locuitorilor.
       A treia etapă obligatorie a desfăşurării unei Strategii este detalierea acesteia pe programe, proiecte, activităţi sau lucrări cu indicarea persoanelor responsabile de realizarea lor, la termenele necesare ce rezultă dintr-un grafic centralizator, dar şi cu indicarea mijloacelor necesare  realizării obiectivelor.
     O altă etapă importantă, mai ales pentru comunele cu restricţii financiare  este ierarhizarea mijloacelor financiare necesare  după volumul acestora şi după surse sigure, probabile sau incerte de acoperire.Prima categorie –importantă pentru motivarea participanţilor la realizarea Strategiei - este evaluarea acţiunilor, lucrărilor, programelor ce nu implică eforturi financiare şi, după cum se poate observa din parcurgerea celor 12 puncte strategice prezentate mai sus, pot reprezenta 20 – 30% din totalul lucrărilor prevăzute în Strategie.
   Surse de finanţare, cu un anumit grad de probabilitate pot fi considerate şi:
-  Fonduri nerabursabile sau cu cofinanţare din partea Uniunii Europene, importante  prin volumul lor şi prin destinaţie, dar greu de accesat din cauze proprii autorităţilor române locale şi centrale. Ele nu vor mai fi disponibile pe termen mediu şi lung şi reprezintă  o oportunitate greu de compensat în viitor.
 -  Fonduri disponibile, în măsură variabilă, ale emigranţilor din zonă ce se înapoiază în ţară şi vor să se angajeze într-o afacere proprie. Această afacere trebuie să se regăsească printre obiectivele Strategiei şi să fie cunoscută dinainte de emigrant (parcurile agroindustriale îi pot pune la dispoziţie terenul necesar iniţierii afacerii).
   -  Creditul agricol (Banca agricolă) care întârzie să devină operativ  dintr-o mare eroare a autorităţilor centrale. Poate fi încercată organizarea unor Bănci locale, experienţă cunoscută în România în anii 30,cu rezultate bune.Banii se colectează de la deponenţii locali, emigranţi, fiii satului, alte persoane interesate. Dublarea venitului  agricultorilor prin amplificare activităţii economice pe termen mediu ar putea alimenta o parte din fondurile Băncii locale de credit.
     -   Fonduri de la bugetul statului : acestea vor fi din ce mai greu de primit; România are o economie destructurată, mari datorii la forurile bancare internaţionale, dependentă energetic şi alimentar de import, resursele naturale i-au fost externalizate, administraţia este excesiv de birocratizată până la blocarea activităţilor, iar actul de decizie economică este politizat aproape integral.
                               -    Fonduri atrase de la investitori: este marea speranţă într-o  revigorare a activităţii economice  agricole şi, mai ales, nonagricole, dar investitorii trebuie atraşi, iar atragerea lor presupune o adevărată artă prin care să convingă că zona, comuna, asocierea a mai multor comune oferă cea mai bună amplasare pentru o  anumită investiţie.
  -  Fonduri conjuncturale ce depind de abilitatea autorităţilor locale de a le descoperi şi accesa. Ele provin de la organizaţii străine, ambasade, programe sau proiecte internaţionale, personalităţi  diverse etc.
  -  Economii ale populaţiei provenite din reduerea cheltuielilor cu consumul băuturilort alcoolice şi ţigărilor; se poate aprecia la 1- 2 mild euro asemenea cheltuieli făcute de populaţia din mediul  rural. Renunţarea la produsele procurate de la oraş şi care pot fi realizate în comună ca: pâine şi produse de panificaţie, produse alcoolice de  provenienţă locală şi care se pot vinde prin cele cca 80 puncte comerciale  ce oferă băuturi alcoolice din afara zonei, realizarea programului “cornul şi laptele” sau ”cornul şi mierea”cu produse locale. Dublarea sau triplarea numărului de stupi şi reducerea  consumului de zahăr, obţinerea de sucuri naturale în locul celor chimizate sau sintetice sunt alternative la ieşirea de bani din zonă şi amplificarea activităţii economice.
 -  Obţinerea de burse pentru studii, premii din câştigarea unor concursuri, granturi diverse etc.

     Odată cunoscute aceste surse de finanţare se poate trece la o altă etapă a  Strategiei şi anume   la selectarea obiectivelor ce pot fi realizate pe termen scurt, mediu şi lung. Înaintea  etapizării Strategiei trebuie gândită şi modalitatea de a găsi aliaţi în sprijinul Strategiei, aliaţi în interiorul şi, mai ales, în exteriorul localităţii. Pot fi avute în vedere următoarele acţiuni:
- Cooptarea în cadrul comandamentului  şi a cadrelor didactice din comună, medicii din cadrul dispensarului ( la nivel de consilieri), reprezentanţii cultelor, oameni de afaceri din comună sau zonă,  fiii ai satului ce acceptă să colaboreze cu Primăria etc.
- În exteriorul satului imporant este lobby-ul exercitat la nivelul autorităţilor judeţene, şi al autotităţilor  centrale cu ajutorul primarului, deputaţilor şi senatorilor.
- Camera de Comerţ, Oraganizaţiile profesionale şi patronale, Asociaţia primarilor,hipermarketurile din apropiere etc. pot fi folosite în favoarea realizării obiectivelor strategice.
- Asocierea dintre comunele alăturate poate oferi sinergismul necesar reducerii eforturilor realizării unor obiective   şi obţinerii unor efecte mai importante decât dacă ar fi realizate de o singură comună.


                            În încheierea consideraţiilor succint prezentate mai sus se poate observa că asocierea a patru comune vecine la un program comun de dezvoltare (formalizat printr-o Strategie) trebuie să  accelereze procesul de evoluţie, de progres al localităţilor prin concentrarea eforturilor pe puncte cheie ale  procesului de dezvoltare şi anume:
• Crearea de canale de comercializare a surplusului de produse agricole.
• Privirea cu seriozitate a formelor de asociere a ţăranilor la obţinerea produselor agricole( acolo unde acest lucru este posbil ) şi la desfacerea produselor, etapă fără de care marketingul produselor agricole oferite comercializării este aproape nul. Hipermarcheturile discută, încheie contracte cu  parteneri ce pot oferi cantităţi mari de produse, la calităţi garantate şi forme de condiţionare (ambalare) moderne, dar şi la termene certe. Contravaloarea produselor se achită prin bănci, furnizorul trebuind să aibă cont  deschis într-o bancă.
• Coordonarea strategiilor de evoluţie ale fiecărei  comune, astfel încât să se evidenţieze obiectivele identice. Imaginarea şi găsirea de modalităţi de urmărire a obiectivelor strategice comune pe toată durata necesară realizării acestora.
• Motivarea întregii populaţii la realizarea Strategiilor şi convingerea că astfel, viaţa în mediul rural poate accede la nivele superioare celor actuale, iar viitorul devine previzibil.
• Eforturi continue pentru atragerea investitorilor şi conceperea pachetului de  stimulente de a-i  interesa să investească, mai ales în activităţi nonagricole, în prelucrarea produselor agricole, în crearea de noi locuri de muncă. Desemnarea parcurilor agroindustriale comunale  sau la nivelul celor patru commune este unul din atractorii importanţi  pentru investitori.
• O gîndire comună  de a găsii soluţii la scăderea ratei creşterii demografice, creşterii continue a nivelului procesului de învăţământ şi la amplificarea activităţii economice în cadrul gospodăriei, ştiut fiind că un ţăran foloseşte astăzi ,mai puţin de jumătate din timpul calendaristic disponibil pentru activităţi agricole, restul timpului aşteaptă să fie folosit pentru propria lui bunăstare şi pentru dezvoltarea comunei, catalizatorul   trezirii acestui imens potenţial este comandamentul, prin instrumentul său - Strategia.
.

 

 

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971