Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010
Anul 2009 periodic nr. 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Virgil UNTILĂ: MIRCEA ELIADE ŞI A DOUA CĂDERE
MIRCEA ELIADE BĂTRÂN ŞI POSTUM Însemnări de George Anca şi câteva scrisori către el
SCRISORI DE LA MIRCEA ELIADE
Liviu ANTONESEI „BUNUL SIMŢ – O BĂTĂLIE GATA PIERDUTĂ!”
Gh. Dolinski : De la Ulma la Grămeşti şi de la Arbore la Siret
Vlad Pohilă: „Scandalul limbii moldoveneşti“
POETUL DISTINS ŞI CĂRTURARUL PATRIOT Ion Hadîrcă
GHEORGHE-GAVRILĂ COPIL: DIN CAPITALA ROMÂNIEI, SE SFIDEAZĂ ISTORIA ROMÂNILOR
Galina LUNGU: DESPRE POPULAŢIA TRANSNISTRIEI
Vlad POHILĂ despre PICTORUL GLEBUS SAINCIUC
Constantin FROSIN îi prezintă în limba franceză pe TUDOR ARGHEZI şi GEORGE BACOVIA
Versuri de Gheorghe TOMOZEI îngrijite de Cleopatra LORINŢIU
Corneliu LEU : DEOSEBIREA DINTRE DRAGOSTEA DE LITERATURĂ SI ADEVĂRATA POEZIE DE DRAGOSTE
Versuri de Ionuţ CARAGEA
Oana STOICA-MUJEA : RĂMÂNEM FĂRĂ EDITURI
Gabriela Petcu: George Roca, un evadat din spaţiul virtual, regăsit într-o poveste pe insula fericirii
-Florentin Smarandache la 55 de ani
Magdalena ALBU : CONSTERNAREA DE A FI sau DON QUIJOTE CA VIS
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI: Noi vrem pa neamtz!
Se repetă istoria ?- Dan BRUDASCU
ACEŞTI IDIOŢI CARE NE GUVERNEAZĂ - Liviu ANTONESEI
PASSO DOBLE – rubrica permanentă a lui Ioan LILĂ
IARĂŞI DIN FLOCLORUL INTERNETULUI: Vă oferim spre descărcare filme documentare şi slide-show-uri
CASTELUL IULIA HASDEU

            POLITICA LA ZI, SĂRBĂTOAREA   LIMBII   ROMÂNE ŞI SIMŢIRILE BASARABIEI

„BUNUL SIMŢ –

O BĂTĂLIE GATA PIERDUTĂ!”

 

Sloganul electoral, prezidenţial şi plenipotenţiar, al d-lui Crin Antonescu evocă din răsputeri „bunul simţ”. Ca să nu rămînă cumva repetent anul acesta, dl. Traian Băsescu a tras cu ochiul la sloganul precedentului şi s-a fixat pe aproape aceeaşi formulă.
Cum „bunul simţ”, în viziunea optimistă a lui Descartes, este împărţit democratic la toată lumea, n-aş fi de acord cu afirmaţia că dl. Băsescu ar fi plagiat sloganul celui dintîi şi nici nu m-ar mira să ne trezim cu o explozie de „bun simţ” la toţi candidaţii rămaşi în cursa prezidenţială, de la d-nii Mircea Geoană şi Sorin Oprescu la, Doamne iartă!, europarlamentarii Vadim Tudor şi Gigi Becali, că nu putem şti ce operaţii pe mintea goală le-o fi făcut cucoana Europă, perversă cum prea bine o ştim! Dacă, pe fondul crizei economice în creştere galopantă, cuplată cu una politică sosită pe nemestecate, n-ar fi mai degrabă de plîns, am putea chiar rîde în hohote. Sau, în postură de psihanalişti amatori, am conchide că fiecare evocă exact ceea ce-i lipseşte! Precum, un fost premier băştinaş evocînd la rîndu-i număratul unor produse aviare.
„Bun simţ”? Da, dar cu o formulă împrumutată ad hoc din titlul unei admirabile cărţi a lui Al. Paleologu, „bunul simţ ca paradox”! Pentru că despre ce bun simţ ar putea fi vorba în cazul unor politruci care, în abia douăzeci de ani, au transformat democraţia într-o farsă, pluralismul politic într-o glumă proastă şi statul de drept într-o fantomă, pe deasupra şi aceea rătăcită într-o ceaţă foarte deasă? Despre „bun simţ” o fi vorba cînd faci cu forcepsul două majorităţi la rînd şi apoi faci tot ce e posibil ca să le şi spargi, pe principiul „eu te-am făcut, eu te omor”? „Bun simţ” o fi să nu recunoşti propunerea de premier a unei majorităţi calificate şi să desemnezi unul de paie, despre care ştii sigur că nu va trece testul parlamentar, doar din obscure şi mă tem că prost făcute calcule electorale? Probabil tot de „bun simţ” o fi vorba să trimiţi un fel de capră vorbitoare, măcar în materie de pregătire bancară, în post de vicepreşedinte la „Banca Naţională” în locul unui expert care, iată, chiar din acest motiv!, se întoarce în postură de premier închipuit! Şi, desigur, numai o dezlănţuire incredibilă de „bun simţ” trebuie să fi bîntuit pe cineva sosit la Biroul Electoral Central în numele „schimbării”, însă însoţit de d-nii Marean Vanghelie şi Ion Iliescu, de la cel urmă, „catindatul” preluînd şi ştafeta, dacă nu cumva chiar torţa olimpică, dacă tot a funcţionat într-o zi mohorîtă de miercuri formula anilor 90 „Iliescu apare/ Soarele răsare”! Iar să părăseşti Primăria Capitalei visînd cu ochii larg deschişi la Palatul Cotroceni este, de asemenea, o incomensurabilă probă de „bun simţ”, însă una cu vechi tradiţii devreme ce a fost inaugurată încă de dl. Victor Ciorbea, care a zburat spre Palatul Victoria şi continuată de dl. Traian Băsescu, „alfa şi omega,/începutul şi sfîrşitul,/ cel dintîi şi cel din urmă”, după Scriptura fanilor dumisale, care s-a cazat acum cinci ani la Cotrocenii cu pricina. Şi de ce arătare, chiar epifanie, de „bun simţ” ai parte cînd se adună zi de zi, prin platouri, trei-patru politruci, însoţiţi de vreo doi jurnalişti cu simţul răspunderii şi-o moderatoare complexată, ca să răscolească rahatul pe care tot ei, în marele lor „bun simţ”, l-au slobozit peste patrie! Aşa, ca în precampanie, nu? Şi, Doamne iartă, dar mai vine şi campania! Noroc cu CNA-ul care mai pune oleacă de botniţă, o zăbală şi nişte hăţuri dezlănţuirii fulminante de „bun simţ”!

Vreme de vreo 20 de ani, eminenţii noştri politruci, care au „venit dintre noi şi pentru noi”, ne-au potopit cu o „linişte” însoţită de bîte minereşti, ne-au reamintit că „cheia e la tine!”, ne-au urat, chiar dacă apoi n-au mai făcut nimic în privinţa asta, „să trăim bine”, ne-au servit tot felul de minuni şi miracole pe post de mărgeluţe electorale colorate, de parcă am fi răsărit fin jungla unei insuliţe exotice. Apoi, totul s-a prăbuşit în neant şi uitare, ei şi-au văzut de treaba lor – adică de jocurile politice de doi bani snopul, de căpătuiala uşoară a lor şi a clientelelor lor, fără să-şi uite beizadelele şi beizadicile, care ajunse în case peste puterea de cumpărare, care la studii peste mări şi ţări, care ditai europarlamentari şi europarlamentarese. De bună seamă, aceşti politruci „au sosit dintre noi şi pentru noi”, că doar nu-s apăruţi prin generaţie spontanee, au avut parte de toată „liniştea” posibilă, că sîntem oameni politicoşi şi nu i-am deranjat o iota, şi nimeni n-ar putea spune că nu s-au străduit din răsputeri „să trăiască bine”! Ceea ce le-a şi reuşit de minune! Sigur, pe ruinele ţării, pe suferinţa noastră comună, dar nu e loc de plîns, că doar noi i-am legitimat şi răslegitimat în nu mai ştiu cîte rînduri de „alegeri libere şi corecte”.
Acum, s-au hotărît să ne confişte şi „bunul simţ”. Nu-i mare pagubă – în fond au avut grijă să-l asasineze în prealabil! Ai naibii bandiţi, au avut pînă şi prealabilul la îndemînă!
                                                                                                                                                                  Liviu ANTONESEI
                                                                                                                                                                     21 octombrie 2009
                                                                                                                                                                             Iaşi

 

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971