Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010
Anul 2009 periodic nr. 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Virgil UNTILĂ: MIRCEA ELIADE ŞI A DOUA CĂDERE
MIRCEA ELIADE BĂTRÂN ŞI POSTUM Însemnări de George Anca şi câteva scrisori către el
SCRISORI DE LA MIRCEA ELIADE
Liviu ANTONESEI „BUNUL SIMŢ – O BĂTĂLIE GATA PIERDUTĂ!”
Gh. Dolinski : De la Ulma la Grămeşti şi de la Arbore la Siret
Vlad Pohilă: „Scandalul limbii moldoveneşti“
POETUL DISTINS ŞI CĂRTURARUL PATRIOT Ion Hadîrcă
GHEORGHE-GAVRILĂ COPIL: DIN CAPITALA ROMÂNIEI, SE SFIDEAZĂ ISTORIA ROMÂNILOR
Galina LUNGU: DESPRE POPULAŢIA TRANSNISTRIEI
Vlad POHILĂ despre PICTORUL GLEBUS SAINCIUC
Constantin FROSIN îi prezintă în limba franceză pe TUDOR ARGHEZI şi GEORGE BACOVIA
Versuri de Gheorghe TOMOZEI îngrijite de Cleopatra LORINŢIU
Corneliu LEU : DEOSEBIREA DINTRE DRAGOSTEA DE LITERATURĂ SI ADEVĂRATA POEZIE DE DRAGOSTE
Versuri de Ionuţ CARAGEA
Oana STOICA-MUJEA : RĂMÂNEM FĂRĂ EDITURI
Gabriela Petcu: George Roca, un evadat din spaţiul virtual, regăsit într-o poveste pe insula fericirii
-Florentin Smarandache la 55 de ani
Magdalena ALBU : CONSTERNAREA DE A FI sau DON QUIJOTE CA VIS
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI: Noi vrem pa neamtz!
Se repetă istoria ?- Dan BRUDASCU
ACEŞTI IDIOŢI CARE NE GUVERNEAZĂ - Liviu ANTONESEI
PASSO DOBLE – rubrica permanentă a lui Ioan LILĂ
IARĂŞI DIN FLOCLORUL INTERNETULUI: Vă oferim spre descărcare filme documentare şi slide-show-uri
CASTELUL IULIA HASDEU

Ion Hadîrcă 

POETUL DISTINS ŞI  CĂRTURARUL PATRIOT

 

 

Eu sunt cu cei ce nu se lasă
De mamă, limbă şi pămînt.
În orice lacrimă-s acasă.
Cu orice preţ- eu încă sunt! 

                      ( Ion Hadîrcă)

                   Ion Hadîrcă, distins poet şi cărturar în luna lui Octavian Augustus (anul curent), a rotunjit vârsta de 60 ani. Poetul şi publicistul Ion Hadîrcă vine în pragul acestui frumos jubileu cu un registru poetic şi publicistic dominat de meditaţii grave, pline de demnitate asupra destinului omului şi al ţării. Ion Hadîrcă este poetul nostru basarabean, poet sensibil, uşor clasicist, bântuit de marile teme dintotdeauna ale poeziei, lucid şi sobru, este creatorul unor structuri eufonice de o aleasă ţinută intelectuală. Autor a peste 30 de volume de poezie, publicistică, eseu şi traduceri literare, este cunoscut în întreg arealul limbii române, iar opera sa fiind tradusă în mai multe limbi de circulaţie internaţională. Este un scriitor reprezentativ al generaţiei optzeciştilor în literatura basarabeană. Primele încercări literare datează din perioada şcolară. Prima plachetă de versuri, Zilele, cu prefaţă de Mihai Cimpoi, apărînd în 1977,în colecţia Debut. Autor al volumelor de poezii Lut ars, Darul vorbirii, Ambasadorul Atlan, Teoria stării inutile, Arta obsesiei, ş.a., a publicat şi cărţi pentru copii, în care adoptă „postura de poet-copil ce priveşte în lume nu atît prin copilăria maturului, cît prin maturitatea copilului...” (Mihai Cimpoi): Noiţele, Duminica mare, Bunicuţa zburătoare, Artera Zen, De ce-i mare soarele, Aproape trei cai, Povestea cerbului divin, ş.a Criticii literari remarcă la poetul Ion Hadîrcă o anumită eleganţă, deloc ostentativă, a rostirii. Cînd dumnealui recita, Nichita Stănescu se ridica în picioare: ca omagiu adus poeziei. Şi Grigore Vieru era de părere că poezia se recită în picioare, cu capul descoperit, de parca te-ai afla în amvon. Poetul, Ion Hadîrcă, nu-şi caută formula, ci o găseşte cu uşurinţă aproape întotdeauna, înaintînd cu aparentă uşurinţă pe marginea propriului rîu. Din poezia lui simţim un suflet demn şi incoruptibil, ea fiind o splendidă sinteză de simţire şi luciditate, iar opera sa de viaţă este o construcţie intelectuală, bazată pe o realizare coerentă de proporţii. Pentru un poet cuvîntul înseamnă lucrare, muncă, faptă, dăruire. Ion Hadîrcă este poetul arderii totale, este omul de curaj care primeşte cu pieptul deschis, drept în faţă, loviturile timpuluii depăşit de istorie. Este omul care, în numele renaşterii vieţii noastre, a neamului nostru, a Patriei noastre, sparge timpul către viitor cu propria inimă dezgolită. Adună versul rînd cu rînd. Nu există un drum pe unde să fi păşit el fără să aleagă un vers. Tot ce i se aşterne ochiului în cale, tot ce a auzit şi reţinut, constituie sursă de inspriraţie. Ion Hadîrcă recreeză inspirat poezia inefabilă a acestui picior de plai. Iar producţia lirică de ultimă oră a lui Ion Hadîrcă are o dicţiune contemporană, un limbaj mult evoluat şi se înscrie cu toată forţa în expresia paradigmatică a poeziei moderne. În istoria neamului nostru poetul şi omul politic Ion Hadîrcă e un nume de prestigiu. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, a fost şi preşedintele Frontului Popular din perioada marilor noastre izbînzi naţionale, a condus prima Mare Adunare Naţională, la 27 august a avut inspiraţia de a propune, în calitatea sa de prim-vicepreşedinte al Parlamentului, ca imnul „Deşteaptă-te române!” să fie aprobat ca imn naţional al Republicii Moldova, iar în prezent domnul Ion Hadîrcă este deputat în Parlamentul R.Moldova de la Partidul Liberal. Ion Hadîrcă a activat în calitate de redactor, apoi şef de secţie la Editura Literatura artistică. Din anul 1992 pînă în prezent este preşedinte al cenaclului Mihai Eminescu al bibliotecii „Onisifor Ghibu”, prima bibliotecă de carte românească din Chişinău. Om de vastă cultură şi inedită inteligenţă, Ion Hadîrcă este un bun prieten şi al bibliotecii „Târgu- Mureş” pe care o apreciază înalt. Receptiv şi neobosit, nu o dată a păşit pragul bibliotecii „Târgu- Mureş”, participînd cu plăcere la acţiunile culturale organizate de bibliotecă. A fost fidel „Zilelor bibliotecii”, care tradiţional se sărbătoresc anual în luna octombrie. Cu generozitate a donat bibliotecii cărţile sale, lăsând sincere şi sensibile gânduri pentru cititori şi colaboratori. Semnificativ este faptul că Salonul Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret de repetate ori a premiat cărţile lui Ion Hadîrcă. Poate că nimeni altul în generaţia sa nu reuşeşte să sincronizeze creaţia cu cerinţele spirituale a acestui picior de plai.

                                                                         Publicat in revista „Vatra  veche”din   Târgu Mureş de CLAUDIA ŞATRAVCA,
                                                                                Directorul bibliotecii care poartă denumirea de „Târgu-Mureş”, din Chişinău

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971