Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010
Anul 2009 periodic nr. 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Virgil UNTILĂ: MIRCEA ELIADE ŞI A DOUA CĂDERE
MIRCEA ELIADE BĂTRÂN ŞI POSTUM Însemnări de George Anca şi câteva scrisori către el
SCRISORI DE LA MIRCEA ELIADE
Liviu ANTONESEI „BUNUL SIMŢ – O BĂTĂLIE GATA PIERDUTĂ!”
Gh. Dolinski : De la Ulma la Grămeşti şi de la Arbore la Siret
Vlad Pohilă: „Scandalul limbii moldoveneşti“
POETUL DISTINS ŞI CĂRTURARUL PATRIOT Ion Hadîrcă
GHEORGHE-GAVRILĂ COPIL: DIN CAPITALA ROMÂNIEI, SE SFIDEAZĂ ISTORIA ROMÂNILOR
Galina LUNGU: DESPRE POPULAŢIA TRANSNISTRIEI
Vlad POHILĂ despre PICTORUL GLEBUS SAINCIUC
Constantin FROSIN îi prezintă în limba franceză pe TUDOR ARGHEZI şi GEORGE BACOVIA
Versuri de Gheorghe TOMOZEI îngrijite de Cleopatra LORINŢIU
Corneliu LEU : DEOSEBIREA DINTRE DRAGOSTEA DE LITERATURĂ SI ADEVĂRATA POEZIE DE DRAGOSTE
Versuri de Ionuţ CARAGEA
Oana STOICA-MUJEA : RĂMÂNEM FĂRĂ EDITURI
Gabriela Petcu: George Roca, un evadat din spaţiul virtual, regăsit într-o poveste pe insula fericirii
-Florentin Smarandache la 55 de ani
Magdalena ALBU : CONSTERNAREA DE A FI sau DON QUIJOTE CA VIS
DIN FOLCLORUL INTERNETULUI: Noi vrem pa neamtz!
Se repetă istoria ?- Dan BRUDASCU
ACEŞTI IDIOŢI CARE NE GUVERNEAZĂ - Liviu ANTONESEI
PASSO DOBLE – rubrica permanentă a lui Ioan LILĂ
IARĂŞI DIN FLOCLORUL INTERNETULUI: Vă oferim spre descărcare filme documentare şi slide-show-uri
CASTELUL IULIA HASDEU

  De la Ulma la Grămeşti şi de la Arbore la Siret

 Nădăjduind că într-o bună zi vom putea sărbători limba română, ca sărbătoare naţională a poporului român intelectuali din zona Rădăuţilor, de la Ulma la Grămeşti şi de la Arbore la Siret, s-au întâlnit în municipiul Rădăuţi pentru a sărbători limba română.
Biblioteca Municipală ,,Tudor Flondor” a   fost o gazdă ospitalieră pentru această sărbătoare de suflet a românilor.
 Si, cum sărbătoarea nu putea fi organizată numai de-o persoană sau de o asociaţie, am lansat din timp un apel pentru toţi intelectualii din zonă, şi  nu numai pentru ei, ci pentru tot românul care ar fi dorit să participe la un asemenea eveniment. S-a nimerit să fie şi o sărbătoare religioasă, anume ,,Tăierea capului Sf.Ioan .-Botezătorul”.
 29 august. Zi frumoasă de vară, chiar de vară foarte călduroasă. La apelul nostru au răspuns prezent Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, profesori de la Scoala Generală ,,Mihai Eminescu” din municipiul Rădăuţi, Clubul Intelectualilor din Rădăuţi, precum şi cadre didactice de la alte unităţi şcolare din zona Rădăuţilor, din municipiul Rădăuţi, ingineri etc.
 Prin grija doamnei Angela Man, directoare bibliotecii municipale, a fost pregătită sala pentru manifestarea literară. Pe mese au fost prezentate mai multe cărţi ale scriitorilor români din toate spaţiile locuite de aceştia, precum şi portrete ale acestora.
 In faţa unei asistenţe numeroase am vorbit despre speranţele noastre ca ziua de 29 august să fie declarată ca zi naţională a limbii române. Am apelat la cei prezenţi, care ştiam că fac parte din diferite partide, să-şi determine parlamentarii să susţină şi să voteze această iniţiativă legislativă.
  Doamna profesoară Maria Popescu a evocat activitatea literară a lui Mihai Eminescu, expunerea sa fiind punctată de versuri prezentate de elevii şcolii.
 Cuvinte emoţionante despre limba română au mai rostit Valentina Hrişcă, Răduţa Vasilovschi, Veronica Moscaliuc, Gabriela Sascău şi Ştefan Rotaru(Rădăuţi), Vasile Mocrei(Siret), Gheorghe Aga(Dorneşti), Ilie Hrişcă (Marginea), Mihai Gheorghe(Brodina).
 Despre limba română şi condiţia ei în afara graniţelor ţării, dar pe teritoriile locuite de români, a vorbit doamna Iulia Iulia Brânză-Mihăileanu, cercetătoare la Institutul ,,Bucovina” al Academiei Române din Rădăuţi, scriitoare, venită din afara graniţelor ţării şi stabilită în România, dar şi profesorul Vichentie Nicolaiciuc. Ultimul a prezentat preocupările pe care le-a avut în perioada în care a predat limba română în localitatea C.A. Rosetti din inima Deltei Dunării. Tot acolo a scos şi o revistă literară, în paginile căreia a prezentat şi aspecte din Bucovina.
 Interesant este faptul că problematica limbii române s-a fost subiect de discuţie şi după încheierea oficială a cestei manifestări închinată limbii române, dezbaterea prelungindu-se la un pahar… nu numai de vorbă.
Sperăm ca această manifestare, indiferent de hotărârea parlamentarilor, să fie permanentizată.

                                                                                                                                               Prof. Gh. Dolinski
                                                                                                                                                  Arbore-Suceava

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971