Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010
Anul 2009 periodic nr. 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
CINE HRĂNEŞTE ROMÂNIA? MICA PROPRIETATE AGRICOLĂ gânduri despre salvarea şi reabilitarea ei partea I-a, un studiu de Corneliu LEU: „ASIGURÂND PRAGMATICA VIEŢUIRII DURABILE NE VOM PUTEA ANGAJA ŞI PE CALEA DEZVOLTĂRII DURABILE”
2.CINE HRĂNEŞTE ROMÂNIA? MICA PROPRIETATE AGRICOLĂ gânduri despre salvarea şi reabilitarea ei partea I-a, un studiu de Corneliu LEU: „ASIGURÂND PRAGMATICA VIEŢUIRII DURABILE NE VOM PUTEA ANGAJA ŞI PE CALEA DEZVOLTĂRII DURABILE” - continuare
Partea a doua a raspunsurilor noastre la intrebarea: CINE HRĂNEŞTE ROMÂNIA? MICA PROPRIETATE AGRICOLĂ gânduri despre salvarea şi reabilitarea ei studiul semnat de ing. Gheorghe MANEA: “TREBUIE SALVATĂ MICA PROPRIETATE AGRICOLĂ ?”
2.Partea a doua a raspunsurilor noastre la intrebarea CINE HRĂNEŞTE ROMÂNIA? MICA PROPRIETATE AGRICOLĂ gânduri despre salvarea şi reabilitarea ei studiul semnat de ing. Gheorghe MANEA: “TREBUIE SALVATĂ MICA PROPRIETATE AGRICOLĂ ?” - continuare
3.TREBUIE SALVATĂ MICA PROPRIETATE AGRICOLĂ? de ing. Gheorghe Manea - continuare II
OPERA EMINESCIANĂ ÎN TRADUCEREA FRANCEZĂ A LUI CONSTANTIN FROSIN
DEZBATERE PE TEMA ROMÂNUL REALIZAT PE MERIDIANELE LUMII CA MODEL SUFLETESC ŞI EXEMPLU PENTRU AI SĂI DETERMINISMUL MORALEI sau „LEIT- MORAL“ un articol de Lucian HETCO
LUCIAN HETCO IN FAŢA CONFUZIEI DINTRE PERSOANĂ ŞI PERSONALITATE – de Corneliu LEU
Interviuri cu: DR. GHEORGHE DRĂGAN, FIZICIAN ROMÂN STABILIT ÎN AUSTRALIA, ADRIAN ŞONCODI - POET ŞI TRADUCĂTOR DE EXCEPŢIE, LIA LUNGU - CÂNTĂREAŢĂ ROMÂNCĂ STABILITĂ LA NEW YORK, - de George ROCA
Continuare interviuri - George Roca
Continuare interviuri George Roca
Interviuri cu: IOANA HARMONY RÂŞCA- patinatoarea care va reprezenta România la Jocurile Olimpice din anul 2010, MIHAELA MIHUŢ, o actriţă care joacă pe scenele americane păstrându-şi o parte din suflet în România - de Gabriela PETCU
Mircea BUNEA : « … de criză-i doare-n flaut! »
Dan Ghelase - Zece măsuri pentru scoaterea României din criză
DOUĂ ECOURI DE LA SĂRBĂTORIREA PE INTERNET A ZILEI NAŢIONALE A LIMBII ROMÂNE DOUĂ ARTICOLE SEMNATE DE Camelia TRIPON ŞI Maria CRISAN
„PASO DOBLE” - o rubrică de Ioan LILĂ
Pagini folclor internet - transmise de Dan LUPESCU

 „PASO DOBLE”
lansăm aici rubrica internet a lui Ioan LILĂ:


Ioan LILA. : PASO DOBLE


Studii antropologice despre (C)Oceanul
plin cu dejecţiile histerice ale Historiei


1

Nu conducatorii ne ucid noua spiritualitatea – cum am scris eu in « Omagiul » dedicat Elenei Ceausescu, in noiembrie ’89 (« Fiecare popor isi are conducatorii pe care ii merita !») - ci calitatea poporului, puterea lui de receptare a realitatii in toata splendoarea sau teroarea ei si, mai ales, in stimulii lor ( ai cetatenilor !), care ar trebui sa ii raspunda acestei realitati cu nonsalant`, nu cu delasare histerica si ironic-paguboasa. De pe vremea cind eram adolescent, am auzit citeva slogane patri(h)otice, ce mi-au terfelit gindirea si m-au ajutat sa ma feresc (aferim !) de perversitatea lor « ideologica » :
 « Cine-i harnic si munceste, ori e prost, ori nu gândeste ! » Şi :
 « Noi ne facem ca muncim, ei se fac ca ne platesc ! »
 Vedeti cum se impletesc aici minciuna cu hotia, abjectia cu dejectia, solfegiul anguasant cu tona de rahat ?
 Stabilit \n Franta de vreo patru ani, stra(luminat)mutat intr-o alta cultura, departe de cruditatea rasadurilor autohtone de (in)cultura, in care predomina varza de Brouxelles, tona de cartofi boabe la hectar si basmele cu Latila, Lungila, Flaminzila si Ioan Lila, am înţeles, în toata cruditatea ei, ce fecioara pidosnica este la noi Justitia, verisoara de sugerinta (suferinţă ?) cu Constitutia !
 Exemplul edificator il dau pe propria mea piele, pe care mi-o asum ! Un oarescare Boran (« Vezi romnul « Parfumul papusilor de portelan » !), borit din Breaza, Prahova, incitat cu bani de fosta mea nevasta geniala, pre numele ei de fecioara histerica… , da’ s-o las moarta !), m-a dat in judecata insailind ca ii datoram o suma imensa de bani, pe care el nu ar fi putut sa mi-o imprumute in vecii vecilor, amin ! Avocatul meu il roaga pe imbecilul de presedinte sa il lase pe cretin sa ma arate cu degetul. Si, Goran asta, cetatean demn al Romaniei, nu poate ! Pai, eu eram linga el si, pina in clipa aceea, il compatimisem cu mila crestina pe cretin ! Sala s-a tavalit de ris, iar eu am pierdut procesul ! Mai puteam sa fac ceva ? Poporul roman, ademenit cu fin, este indemnat sa manince vara iarba, loboda (cum prea bine zis-a Voda), cinepa, praf de capute, ca nu doare, nici nu pute ! Electrica, buleftrica si estetica, careia si Aristotel i-a dedicat un Ostropel ! – sint materia prima de amortit creierele lipsite de creiere !
 S-a definitivat cumva vre-un dosar penal al vreunui inculpat din Parlamentul Romaniei sau din vreo alta terifianta parlamentara-senatoriala… ?!
 Asa ca, ne intoarcem la dictonul: “Spoim tingiri, spoim cazane, dam gauri ultra la burlane, sofistic\nd acordeoane ! ”
 Ce gauri nu au dat, ei, oare ?!
 Si, undeva, pe toţi ne doare !
 
Sa incepem cu Serviciul (de) Circulatie !
Prima proba, inainte de fiola, variola si viola, ar trebui sa fie un test, o dictare, fie ea si a(na)gramata:
“Sa moara ma-ta ca stii sa scrii cum te numeşti, vere ?”
Spaga-ranga ar putea fi stabilita la o mie de (i)euro-(ie)puroi !

Cu spitalele (ca, morga este morganatica) :
O aspirina ? Un euro, minca-ti-as !
(Un fel de (m)U.E. autohtona !)

La Parlamentul Romaniei vine in vizita o personalitate europeana. Reporterul unei televiziuni ii intreaba pe reprezentantii nostri alesi (nu culesi) : « Cum se numea domnul… » Sa crap de fara de lege, daca a stiut vreunul dintre acesti « alesi-culesi  »! Semn bun ca se munceste, pentru tara si popor, de ii doare drept in cor si cu arma la picior ! Patri(h)oti pentru decor ?!

Da’ cine crezi ca i-a ales ?
Versul asta imi da ghes !
Las’ ca merge si asa,
Traiasc` Uzina Republica !
P.S. Vorba doctorului Kremnitz, in discutia lui cu regele Carol I,
( pomenita de Corneliu Leu ): “pizda ma-sii” !

Ti-am cules de pe buze un fulg de zapada
Ce s-a topit de ardoarea iubirii mele
Nins auriu era parul tau in inele
Din care zapada nu voia sa mai cada

Te iubeam ca un vint taios, ca o cutremurare
A muntilor cind le cade cerul peste spinarile lor de bouri
Se ingramadeau dincolo de orizont alte turme de nouri
Asfintitul crapa intr-n pintec de mare

Ce dulce, tulburatoare, a fost iubirea noastra
A durat numai un zimbet, o eternitate
Un fulg de zapada din amintirile uitate
Risipit ca raza de soare-n fereastra

Astea le-am scris la St. Tropez, mardi, 18 août 2009, iar
mai târziu, în toamna lui septembrie, am adăugat  cele de mai jos :

 

Cu vechi, armonice vocale,
Vag ispitite-ntre consoane,
S-ar fi cladit si Universul,
Daca nu-l obosea eresul

Acelor legi cuneiforme
Cu draperii neuniforme,
In care nu zaceau, decit,
Solfegii ragusite-n git !

Stelare spatii Bizantine
Croind imperii de albine,
S-au si topit in infinit,
Zacind de dor de zei stirnit !

Si malformatii grandioase
Le-au cuibărit direct în oase,
Dindu-ne noua de privit,
Doar cerul, catre infinit !

Ioan LILĂ

 

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971