Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010
Anul 2009 periodic nr. 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
CINE HRĂNEŞTE ROMÂNIA? MICA PROPRIETATE AGRICOLĂ gânduri despre salvarea şi reabilitarea ei partea I-a, un studiu de Corneliu LEU: „ASIGURÂND PRAGMATICA VIEŢUIRII DURABILE NE VOM PUTEA ANGAJA ŞI PE CALEA DEZVOLTĂRII DURABILE”
2.CINE HRĂNEŞTE ROMÂNIA? MICA PROPRIETATE AGRICOLĂ gânduri despre salvarea şi reabilitarea ei partea I-a, un studiu de Corneliu LEU: „ASIGURÂND PRAGMATICA VIEŢUIRII DURABILE NE VOM PUTEA ANGAJA ŞI PE CALEA DEZVOLTĂRII DURABILE” - continuare
Partea a doua a raspunsurilor noastre la intrebarea: CINE HRĂNEŞTE ROMÂNIA? MICA PROPRIETATE AGRICOLĂ gânduri despre salvarea şi reabilitarea ei studiul semnat de ing. Gheorghe MANEA: “TREBUIE SALVATĂ MICA PROPRIETATE AGRICOLĂ ?”
2.Partea a doua a raspunsurilor noastre la intrebarea CINE HRĂNEŞTE ROMÂNIA? MICA PROPRIETATE AGRICOLĂ gânduri despre salvarea şi reabilitarea ei studiul semnat de ing. Gheorghe MANEA: “TREBUIE SALVATĂ MICA PROPRIETATE AGRICOLĂ ?” - continuare
3.TREBUIE SALVATĂ MICA PROPRIETATE AGRICOLĂ? de ing. Gheorghe Manea - continuare II
OPERA EMINESCIANĂ ÎN TRADUCEREA FRANCEZĂ A LUI CONSTANTIN FROSIN
DEZBATERE PE TEMA ROMÂNUL REALIZAT PE MERIDIANELE LUMII CA MODEL SUFLETESC ŞI EXEMPLU PENTRU AI SĂI DETERMINISMUL MORALEI sau „LEIT- MORAL“ un articol de Lucian HETCO
LUCIAN HETCO IN FAŢA CONFUZIEI DINTRE PERSOANĂ ŞI PERSONALITATE – de Corneliu LEU
Interviuri cu: DR. GHEORGHE DRĂGAN, FIZICIAN ROMÂN STABILIT ÎN AUSTRALIA, ADRIAN ŞONCODI - POET ŞI TRADUCĂTOR DE EXCEPŢIE, LIA LUNGU - CÂNTĂREAŢĂ ROMÂNCĂ STABILITĂ LA NEW YORK, - de George ROCA
Continuare interviuri - George Roca
Continuare interviuri George Roca
Interviuri cu: IOANA HARMONY RÂŞCA- patinatoarea care va reprezenta România la Jocurile Olimpice din anul 2010, MIHAELA MIHUŢ, o actriţă care joacă pe scenele americane păstrându-şi o parte din suflet în România - de Gabriela PETCU
Mircea BUNEA : « … de criză-i doare-n flaut! »
Dan Ghelase - Zece măsuri pentru scoaterea României din criză
DOUĂ ECOURI DE LA SĂRBĂTORIREA PE INTERNET A ZILEI NAŢIONALE A LIMBII ROMÂNE DOUĂ ARTICOLE SEMNATE DE Camelia TRIPON ŞI Maria CRISAN
„PASO DOBLE” - o rubrică de Ioan LILĂ
Pagini folclor internet - transmise de Dan LUPESCU
 DOUĂ ECOURI DE LA SĂRBĂTORIREA PE INTERNET A ZILEI NAŢIONALE A LIMBII ROMÂNE

 SPERANŢA

 

Sunt clipe în viaţă când îţi pui întrebarea: De ce mă zbat? – şi sentimentul renunţării te domină. În astfel de clipe, poate, din întâmplare, „ţi se arată calea”. În 28 martie 2005, a apărut un articol despre lansarea cărţii „Arestarea, procesul şi moartea lui Iisus” de Haim Cohn.  Întrebat dacă o carte poate pune capăt unor idei preconcepute, autorul a răspun: „O singură cartea nu este în stare de aşa ceva, dar poate crea o opinie publică, iar aceasta, la rândul ei, poate să ducă la o schimbare a lucrurilor”.
 
Oricât de dureros este să constaţi asiduitatea cu care unii încearcă să ne convingă de influenţa slavă din limba română, căreia, în fond, ei îi sunt tributari, prin slugărnicia stalinistă, trebuie să vorbim. Sincer, apreciez talentul şi inteligenţa rusească, dar acest lucru nu mă determină să îmi pierd logica şi să şterg cu buretele Antichitatea, numai de dragul apariţiei slavilor în acest spaţiu, după secolul VI. Încă de la Homer, apar referiri la poporul din spaţiul carpato-istrian, iar arheologii pot extinde perioada de locuire până la sute de mii de ani, chiar milioane. În acest context, un popor sedentar, care se bazează pe agricultură şi pe meşteşugurile ce îi asigură uneltele şi obiectele din gospodărie, nu poate fi într-atât de lipsit de inteligenţă încât să nu-şi exprime prin cuvinte activităţile şi uneltele folosite.

O dovadă a gradului de dezvoltare a agriculturii este dată de descrierea făcută de Herodot. Grâul era atât de înalt, încât perşii au trebuit să îl secere pentru a putea trece cavaleria. Nici azi nu îmi pot imagina ce fel de agricultură exista în urmă cu aproape 2500 de ani. Dacă spaţiul nostru s-a remarcat ca un adevărat grânar încă de pe vremea lui Herodot, cu aproape o mie de ani înaintea invaziei slavilor, cum este posibil ca românii să fi preluat termenul coasă din slavă, după cum afirmă autorii DEX-ului?

Obsesiile unora pentru slavonă, care uită că abia în secolul al XV-lea au fost introduse literele chirilice, sunt jenante. Scrierea a fost inventată de Chiril (Constantin) şi Metodiu, născuţi în Tesalonic, în secolul IX, sub influenţa scrierii greceşti. Interesant că grecii spun COSSA la COASĂ, iar spaniolii spun cosa-lucru, cosecha-recoltă, coser-a coase, iar coasta (toracică) de forma unei coase apare şi în latină-costa. Poate că, măcar din această înlănţuire de termeni, vom înţelege sensul acestor cuvinte, pe care le-au purtat elinii şi goţii (despre care istoricul Carlos Troya spunea că sunt geţi) până în Spania-ţară în care există credinţa că strămoşii spaniolilor se trag din Deceneu şi Zalmoxis.

Din negura vremurilor, cusăturile de pe cămăşi aveau o încărcătură simbolică şi magică, iar firul era purtătorul gândurilor şi sentimentelor mamei sau iubitei. Cu acul se „semănau” simboluri şi iubire, iar „recolta” era obiectul care proteja fiinţa dragă. În trecut, femeia a participat şi ritualic la semănarea plantelor, ca simbol al fertilităţii. De aceea, coasa taie recolta (cosecha, în spaniolă), iar cosorul este folosit în viticultură (în care excelam încă din vremea lui Burebista, sec. I î.Hr., când au fost tăiate viile, pentru a se reduce consumul de vin - cu 700 de ani înainte de apariţia slavilor în istoria Europei).

Dacă unii specialişti străini consideră zona noastră ca leagăn al poporului indo-european, atunci coasa şi cosorul îşi au originile în acest spaţiu şi au fost transmise atât slavilor, cât şi popoarelor din bazinul Mării Mediterane. Speranţa şi credinţa în adevăr vor rodi într-o zi, aşa cum crede şi Haim Cohn. Atunci se va revizui şi DEX-ul!

                                                               Camelia TRIPON

Cercetatoarea  Maria Crisan, afirma ca limba danezilor si suedezilor, urmasii Vikingilor are mari asemanari cu limba româna


 

Rugaciunea « Tatal Nostru », publicata in Dacia Magazin nr.5 din iunie 2003, sub semnatura domnului Prof. dr.Augustin Deac, are o concluzie uluitoare :
« Românii de la Dunare si Celtii din Wales vorbesc aceiasi limba. »
« cel daco-românesc, cãci celţii din apusul Europei erau cimerienii,plecaţi din spaţiul carpatin şi care vorbeau o
limbã daco-româneascã, aproape reproducem dupã B.P.Hasdeu rugãciunea Tatãl nostru în dialectul celtic din Provincia
Wales (Vatraca - 17 A) din Anglia, publicatã de istoricul englez Chamberlayn la 1715:
«Poerinthele nostru cela ce esti en cheri /
Svintzasca-se numele Teu / Vie emperetzia Ta / Facoesa voe Ta en tzer asasi pre poement / Poene noastre datorii le noastre cum si noi se loesoem datornicilor nostri. / Si nu dutze pre noi la ispitire / Tze ne mentuieste pre noi de vileanii. Amin»
De mentionat cã istoricul ungur Samuil Kölescri, la finele secolului al XIX-lea, citind lucrarea istoricului englez, gãseşte aceste ,,miraculoase. asemãnãri ale rugãciunii Tatãl nostru din limba românã şi cea celticã,puternic impresionat, de asemãnarea dintre cele douã limbi - româna şi celtica, trimite o epistolã medicului englez Woodward, comunicându-i ,,nu fãrã sfialã., marea lui descoperire, cã ,,Românii de la Dunãre şi Celţii din Wales vorbesc una şi aceeaşi limbã, identicã cucea româneascã de astãzi. »
Iata o stire demna de luat in seama. In acest dialect s-au scris in Anglia , si aiurea alte, multe acte comerciale,povestiri si chiar romane. Cred ca numai in biblioteca metrpolitana din New-York, se gasesc cateva sute de carti in acest dialect, care asteapta numai sa fie copiat si transmis pe internet.Cu siguranta ca in aceste scrieri se vor gasii mlte date despre istoria si poporul dac.Acum la noi mai toti copii stiu sa caute pe internet o carte in dialectul celtic dintr-o biblioteca din anglia sau america. Aceasta limba reprezinta pentru noi un document mult mai credibil decat Codex Argenteus, sau Biblia lui Wufila, Codex Racontzi, Tablitele de plumb de la Sinaia, si altele.
In aceiasi directie,  îmi permit o ipoteza mai indrazneata,dar posibilă.

 

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971