Anul 2015
Anul 2014
Anul 2013
Anul 2012
Anul 2011
Anul 2010
Anul 2009 periodic nr. 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
Cea mai dulce limbă – versuri de Vasile POENARU
AL XXX-lea CONGRES AL ASOCIAŢIEI ÎNVĂŢĂTORILOR DIN ROMÂNIA A VOTAT
Documentele demersului legislativ pentru instituirea sărbătorii
OSMOZA AFIRMĂRII ROMÂNEŞTI
MESAJE PRIMITE ÎN SĂPTĂMÂNA SĂRBĂTORIRII
MESAJE CĂTRE CHIŞINĂU ŞI RELATĂRI DIN ALTE COMUNITĂŢI ROMÂNEŞTI
Limba ca element de structurare a tiparului de gîndire european – de Lucia DĂRĂMUŞ
Mesajul MPSR către Congresul Asociaţiei Generale a Invăţătorilor : DISCRIMINĂRI DEMNE DE TEATRUL ABSURDULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR - de Prof. Viorel DOLHA
DOUĂ STUDII DE Prof. dr. Carmen CĂTUNESCU
Manual de istorie pentru românii din Bulgaria şi din Serbia
Cartea-prieten sau duşman? – de Marieta GĂUREAN
Simpozion universitar la Cluj-Napoca
ADRIAN ERBICEANU – Montreal-Quebec CANADA
Ioan LILĂ – Vichi-Franţa
George ROCA – Sydney-Australia
EDGAR PAPU – de Magdalena ALBU
DENIS DE ROUGEMONT „Partea diavolului“ – de Doina DRAGUT
BAKI YMERI, UN POET AL IUBIRII ALBANO-ROMÂNE – DE Marius CHELARU
BUCURIA SIMULATĂ ŞI FERICIREA GÂNDITĂ ÎN POEZIA LUI MIRCEA CIOBANU – de Al. Florin ŢENE
Cartea cu poeme rebele – de Melania CUC
Romanul poliţist... desuet? – de Marieta GĂUREAN
DESPRE NICOLAE MANOLESCU ŞI ISTORIA CRITICĂ A LITERATURII ROMÂNE – de Radu BĂRBULESCU
LUCIAN HETCO IN FAŢA CONFUZIEI DINTRE PERSOANĂ ŞI PERSONALITATE – de Corneliu LEU
Interviuri cu: DR. GHEORGHE DRĂGAN, FIZICIAN ROMÂN STABILIT ÎN AUSTRALIA, ADRIAN ŞONCODI - POET ŞI TRADUCĂTOR DE EXCEPŢIE, LIA LUNGU - CÂNTĂREAŢĂ ROMÂNCĂ STABILITĂ LA NEW YORK, - de George ROCA
Continuare interviuri - George Roca
Continuare interviuri George Roca
Interviuri cu: IOANA HARMONY RÂŞCA- patinatoarea care va reprezenta România la Jocurile Olimpice din anul 2010, MIHAELA MIHUŢ, o actriţă care joacă pe scenele americane păstrându-şi o parte din suflet în România - de Gabriela PETCU
Complexul cultural-spiritual „Sfanta Vineri” din Sălaj
O corespondenţă de la azezământul „ESPACIO NIRAM” din Madridunde au loc multe evenimente româneşti.
LA CÂMPUL ROMÎNESC DE LA HAMILTON – de Corneliu FLOREA
UN SLIDE-SHOW DESPRE CASTELUL „IULIA HAŞDEU” DIN CÂMPINA

 „Cred că pe Grigorescu dragostea de ţară
 l-a transformat într-un necunoscut”

O corespondenţă de la azezământul
„ESPACIO NIRAM”  din Madrid
unde au loc multe evenimente româneşti.

  
„Cred că pe Grigorescu dragostea de ţară l-a transformat într-un necunoscut. Patriotismul l-a costat celebritatea. Artistul român este la fel sau chiar mai bun decât Renoir. Din nefericire, s-a întors prea devreme în România“, a declarat istoricul de artă Isabel del Rio, vineri seara, la dezbaterea „Grigorescu contra Renoir“.

Evenimentul, organizat în Espacio Niram din Madrid, de revista spaniolă de artă şi literatură Yareah, face parte dintr-un ciclu de promovare a artiştilor români, prin intermediul comparaţiilor cu nume cunoscute din cultura universală.

MAI BUN CA RENOIR?

La dezbatere au participat istorici şi critici de artă, scriitori şi artişti, printre care Isabel del Rio, Martin Cid, Romeo Niram şi Jaime Hernandez de la Torre.

Scriitorul Martin Cid, directorul revistei Yareah, a început să studieze opera lui Nicolae Grigorescu în urmă cu patru ani. „Am văzut întâmplător un tablou al artistului român şi am rămas impresionat. Din nefericire,  foarte puţini spanioli ştiu cine a fost Grigorescu. „Estetic vorbind, operele lui Grigorescu şi ale lui Renoir sunt la fel de bune. În plus, pentru pictorul român a fost mai uşor să expună în Paris decât pentru Renoir. Grigorescu s-a întors în România prea devreme. Dacă  ar fi rămas în Paris ar fi fost mai cunoscut decât Renoir“, a spus Martin Cid.

În aceeaşi ordine de idei, pictorul român Romeo Niram a menţionat că mediul în care au trăit cei doi artişti a reprezentat un factor decisiv în afirmarea lor în cultura universală. „Pierre-Auguste Renoir a fost înconjurat de alţi pictori precum Pablo Picasso şi Amadeo Modigliani, care l-au ajutat să devină şi mai cunoscut decât era, în timp ce Nicolae Grigorescu a fost părintele picturii moderne în România“, a afirmat Romeo Niram.

ROMÂNIA NU ÎŞI SUSŢINE VALORILE

Pictura „Loja“ a lui Pierre-Auguste Renoir a fost vândută în licitaţie la preţul de 9.880.832 euro p FOTO: AFP

În viziunea pictorului spaniol Jaime Hernandez de la Torre, pentru artiştii români este foarte dificil să devină celebri în lume, deoarece România nu îşi promovează suficient valorile. „Foarte mulţi artişti buni sunt români. Din nefericire, România i-a susţinut şi promovat foarte puţin, lucru care este în detrimentul culturii universale. Lumea ar avea multe de învăţat de la ei“, a precizat Jaime Hernandez de la Torre.

Isabel del Rio a încheiat dezbaterea într-un ton optimist, afirmând că Nicolae Grigorescu ar putea deveni la fel de celebru ca pictorul El Greco, ale cărui lucrări au fost descoperite târziu. Isabel del Rio s-a documentat timp de doi ani în legătură cu opera şi viaţa lui Grigorescu. „Paralela între pictorul român şi cel francez mi se pare adecvată. Era timpul ca Grigorescu să fie cunoscut în Spania şi aşezat alături de artişti cunoscuţi în toată lumea“, a conchis istoricul de artă.

Părintele picturii moderne

Nicolae Grigorescu (1838-1907) este primul dintre fondatorii picturii române moderne. În 1861, a plecat la Paris să studieze la Şcoala de Belle-Arte. Şi-a desăvârşit arta studiindu-i pe Millet, Corot, Courbet. La vârsta de 60 de ani s-a întors în România. Grigorescu rămâne unul dintre cei mai căutaţi pictori în licitaţiile româneşti de artă. Lucrarea „Fată culcată în iarbă“ a fost achiziţionată, în 2003, cu 59.900 de euro.

Renoir, scump în licitaţii

Pierre-Auguste Renoir (1841-1919) este, alături de Monet, Sisley, Cézanne, creator al curentului impresionist. La 13 ani a început să lucreze ca pictor de porţelanuri, evantaie şi jaluzele, pentru a strânge bani să studieze pictura. În 1862, a fost admis în Academia de Belle-Arte din Paris. Într-o licitaţie organizată anul trecut, pictura „Loja“, de Pierre-Auguste Renoir, a fost adjudecată la preţul de 9.880.832 euro.


                                                                                                                                      

Produs Port@Leu | ISSN 1842 - 9971